SESIUNE DE 10!

Disciplina
MACROECONOMIE

Anul universitar 2022-2023

 Cap.5. PIAȚA FINANCIARĂ

De ce investesc oamenii în active financiare?

Ce reprezintă acestea?

 Cap.5. PIAȚA FINANCIARĂ

 Care este diferența dintre acțiuni și obligațiuni?

 Cum definim dividendul?

 Dar cuponul obligațiunii?

 Cap.5. PIAȚA FINANCIARĂ

 CONCEPTE CHEIE:

 Piața financiară (monetară și de capital);

 Bursa de valori și funcțiile sale;

 Acțiuni / obligațiuni;

 Operațiuni speculative.
 Cap.5. PIAȚA FINANCIARĂ

 Aplicații:

1.O obligațiune are o valoare nominala de 4000 lei, iar cuponul oferit de aceasta
este de 900 lei. Stiind ca aceasta se va tranzacționa pe piața la cursul de 7.500 lei,
care este rata dobanzii ce corespunde acestui context?
A. 53,33%
B. 12%
C. 22,5%
D. Niciuna din variantele de mai sus.
 Aplicații:

2. O obligatiune cu o valoare nominala de 6000 lei aduce un venit fix de 3200 lei. Care este
cursul obligatiunii pe piata financiara, daca rata dobanzii practicata de banci pentru credite
este de 12%, iar pentru depozite este de 4%?
A. 26 667 lei.
B. 50 000 lei.
C. 80 000 lei.
D. 150 000 lei.

3. Un speculator cumpara 100 actiuni Amazon la pretul de 120 dolari pe bucata, printr-un
contract la termen cu scadenta peste 3 luni. Dacă la termen:
A. Pretul creste la 150 dolari pe bucata, acesta va inregistra o pierdere de 300 dolari.
B. Pretul creste la 150 dolari pe bucata, acesta va inregistra un profit de 3000 dolari.
C. Pretul scade la 80 dolari pe bucata, acesta va inregistra un profit de 4000 dolari.
D. Pretul scade la 80 dolari pe bucata, acesta va inregistra un profit de 1500 dolari.
 Aplicații:

4. Un speculator vinde cu primă 50 actiuni Facebook la pretul de 105 dolari fiecare din care 5
dolari reprezintă prima, printr-un contract la termen cu scadenta peste o luna. Daca la
termen:
A. Pretul scade la 70 dolari pe bucata, acesta va inregistra un profit de 1500 dolari
B. Pretul creste la 150 dolari pe bucata, acesta va inregistra o pierdere de 2500 dolari.
C. Pretul ramane de 100 dolari pe bucata, acesta va inregistra o pierdere de 200 dolari.
D. Nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

5. Un operator de bursă tranzacționează cu primă dublă 200 actiuni Petrom la pretul de 2

lei/bucata, plătind o primă dubla de 0,5 lei/bucata, printr-un contract la termen cu scadența
peste două luni. Dacă la termen:
A. Pretul scade la 0,75 lei/bucata, acesta se declară cumpărător și obține un profit de 150 lei;
B. Pretul crește la 2,8 lei/bucata, acesta se declară vânzător și obține un profit de 150 lei;
C. Pretul scade la 0,75 lei/bucata, acesta se declară vânzător și își asumă pierderea de 150
lei;
D. Pretul crește la 2,8 lei/bucata, acesta se declară cumpărător și obține un profit de 60 lei.
 Cap.6a. BLOCAJE MACRECONOMICE: INFLAȚIA

Cum putem defini inflația?

Cine se face vinovat de apariția acestui dezechilibru macroeconomic?

Cum ne afectează viața de zi cu zi?

 Cap.6a. BLOCAJE MACRECONOMICE: INFLAȚIA

 CONCEPTE CHEIE:

 Mecanismul declanșării inflației;

 Banii sau puterea lor de cumpărare – ce contează?

 Caracteristicile inflației! Nu orice creștere de prețuri înseamnă inflație!

 Tipuri de inflație

 Inflație, deflație, stagflație, slumpflație

 Consecințele inflației

 Remedii anti-inflație
 Cap.6a. BLOCAJE MACRECONOMICE: INFLAȚIA

 Aplicații:

1. Dacă în lunile ianuarie, februarie, martie şi aprilie rata lunară a inflaţiei este
de 2%, in mai preturile scad cu 2%, iar in iunie cu 1%, atunci rata medie
semestriala a inflaţiei este egală cu:
a. 5,10%
b. 10,5%
c. 5,01%
d. 10,01%.
 Aplicații:

2. Să presupunem că Produsul intern brut din anul T1 este constituit doar din 3
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat.
Determinați rata inflației!

Categoria Cantitatea Preţul unitar

În anul t0 În anul t1
A 3.000 10 20
B 2.000 20 20
C 1500 10 20
 Aplicații:

3. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată
pe baza unui coş de consum format din: alimente, cu pondere de 55% şi o rată a
creşterii preţurilor de 8%, bunuri industriale, cu pondere de 25% şi un indice
general de creştere a preţurilor de 110%, îmbrăcăminte cu pondere de 5% şi un
indice general de creştere a preţurilor de 105%, şi servicii, cu o rată a scăderii
preţurilor de 10%, atunci rata inflaţiei este egală cu:
a. 10,05%
b. 5,05%
c. 5,65%
d. 6,15%.
Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

Cum definim corect șomerul?

Dar șomajul?
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL
 CONCEPTE CHEIE:

 Piața muncii (cererea și oferta de muncă)

 Cererea de muncă ≠ Cererea de forță de muncă

 Oferta de muncă ≠ Oferta de forță de muncă

 Trăsăturile pieței muncii

 Salariul = prețul forței de muncă

 Forme ale șomajului

 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

POPULAȚIE TOTALĂ (PT)

Populație Aptă Populație Inaptă

(15-64 ani, aptă d.p.d.v. fizic și legal) (Nu pot munci: copii, vâ rstnici, etc.)

Populație Aptă și Disponibilă Populație Aptă și Nedisponibilă

(Populație Activă) - PA (Populație Inactivă- nu vor să muncească , emigrează , etc.) - PI

Populație Ocupată Populație Neocupată:

- PO - Nr. Șomeri
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

 Aplicații:

1.Populatia totala a unei tari este de 18 000 000 locuitori. Populatia inapta este
de 4 000 000 locuitori, iar populatia ocupata este de 7 000 000 locuitori. Daca
rata de activitate a populatiei apte este de 60%, atunci:
A. Populatia inactiva este de 3 600 000 locuitori.
B. Rata somajului este de 26,31%.
C. Rata de ocupare este de 73,68%.
D. Numărul șomerilor este de 1 400 000 locuitori.
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

 Aplicații:

2. Populatia totala a unei tari este de 40 milioane locuitori si este structurata

astfel: 5 milioane sunt copii, 10 milioane sunt pensionari, 3 milioane nu au un loc
de munca dintre care 400 000 renunta sa mai caute un loc de munca si alti 800
000 au emigrat. Care este, în acest caz, rata somajului?
A. 6,75%
B. 5,67%
C. 7,56%
D. 5,76%
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

LEGEA LUI OKUN

Între rata șomajului și PIB-ul real există o relație negativă!

Rș = Rata naturală a șomajului (Rnș) – 0,5 * decalaj PIB,

unde:
1. Decalaj PIB = PIB real – PIB potențial (PIB sunt exprimat în valori procentuale).
2. Decalaj PIB = PIB real – PIB potențial * 100 (PIB exprimat în valori absolute)
PIB potențial
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

 Aplicații:

3. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 7,5%, iar PIB creat în
economie este de 400 miliarde unități monetare (u.m.) față de un venit naţional
potenţial de 500 miliarde u.m., conform legii lui Okun, rata estimată a şomajului
este egală cu:
A. -2,5%
B. 2,5%
C. 17,5%
D. 15,2%
 Cap.6b. BLOCAJE MACRECONOMICE: ȘOMAJUL

 Aplicații:

4. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 5,8 %, rata estimată a

șomajului este de 8,3 %, iar PIB-ul creat în economie reprezintă 950 miliarde
unități monetare (u.m.), atunci PIB-ul potenţial, conform legii lui Okun, este egal
cu:
A. 980 miliarde u.m.
B. 1000 miliarde u.m.
C. 5000 miliarde u.m.
D. Niciuna din variantele de mai sus.
 Cap.8. POLITICI MACROECONOMICE.
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Cine răspunde de crearea politicilor macroeconomice?

Ce vizează aceste politici?

Politici structurale vs. conjuncturale

 Cap.8. POLITICI MACROECONOMICE.
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ
 CONCEPTE CHEIE:

 Creștere economică vs. Dezvoltare economică

 Tipurile creșterii economice

 Ciclurile economice

 Politica bugetară, fiscală, monetară

 Politici contra-ciclice / pro-ciclice

 Politici expansioniste / contracționiste

 Cap.8. POLITICI MACROECONOMICE.
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Venitul naţional de echilibru oferta globală = cererea agregată

Y=C+I+G+H
dar: consumul global, unde,

De unde rezultă :

Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale:

Multiplicatorul plăților de transfer:

Multiplicatorul fiscal:

Multiplicatorul bugetului echilibrat

 Cap.8. POLITICI MACROECONOMICE.
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

 Aplicații:

1. Într-o economie națională caracterizată de o funcție de consum de forma C = 400

+ 0,8Y și un venit național în perioada de bază de 12.000 u.m, o variație a
impozitelor de 600 u.m determină :
A. O creștere a venitului cu 2000 u.m
B. Un nou venit de 9.600 u.m.
C. Un venit național egal cu 13.500 u.m.
D. O scă dere a venitului național cu 2000 u.m
 Cap.8. POLITICI MACROECONOMICE.
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

 Aplicații:

2. Într-o economie națională caracterizată de o funcție de consum de forma C = 200

+ 0,6Y și un venit național în perioada de bază de 6.000 u.m, o variație a cheltuielilor
guvernamentale de 1000 u.m determină :
A. O scă dere a venitului cu 250 u.m
B. Un nou venit de 8000 u.m.
C. Un venit național egal cu 3.500 u.m.
D. O creștere a venitului național cu 2500 u.m
 Cap.9. Introducere în relațiile economice internaționale

Ce înseamnă relații economice internaționale?

Ce beneficii atrage România de pe urma apartenenței la UE?

 Cap.9. Introducere în relațiile economice internaționale
 CONCEPTE CHEIE:

 Balanța comercială – excedentară / deficitară

 Balanța de plăți externe – activă / pasivă

 Cursul de schimb al unei monede

 Cotare directă / indirectă

 Curs de schimb oficial/de piață

 Depreciere/repreciere vs. Devalorizare/revalorizare

 SUCCES LA
EXAMENELE DIN
SESIUNE!!!