SESIUNE DE 10!

Disciplina
MICROECONOMIE

Anul universitar 2022-2023

Cap.5. CEREREA SI OFERTA: UN PROCES DE COORDONARE

De ce prețul unei cafele în Copou este mai mare decât la periferia
orașului?
 Cap.5. CEREREA SI OFERTA: UN PROCES DE COORDONARE

 Ce este PIAȚA?

 Cum se realizează coordonarea planurilor cumpărătorilor cu cele ale

ofertanților?

 Când se atinge echilibrul pe piață?

 Cap.5. CEREREA SI OFERTA: UN PROCES DE COORDONARE

 CONCEPTE CHEIE:

 Punct de închidere a pieței;

 Deficit de cerere/ofertă;

 Excedent de cerere/ofertă;

 Concurența – când apare?

 Prețul ca instrument de raționalizare a produselor rare.

 Cap.5. CEREREA SI OFERTA: UN PROCES DE COORDONARE

 CONCEPTE CHEIE:

 Intermediarii – specialisți care dețin informații;

 Costurile de tranzacție (CT) – toate costurile asociate schimbului;

 Banii – reduc CT;

 Cap.5. CEREREA SI OFERTA: UN PROCES DE COORDONARE

 Aplicații:

1.Daca oferta pentru un bun este data de ecuatia Xo=100+1/2Px, iar cererea este
data de ecuatia Xc=300-3/2Px, iar guvernul stabileste un pret de 120 u.m, atunci:
A. Pe piata apare un deficit de oferta de 40 unitati.
B. Cantitatea oferita va fi 120 unitati.
C. Pe piata apare un excedent de oferta de 40 unitati.
D. Cantitatea ceruta va fi de 150 unitati.
 Aplicații:

2.Stiind ca cererea pentru un bun este data de ecuatia Xc=300-10Px, iar oferta de
ecuatia Xo=200+15Px, identificati solutia de echilibru a pietei:
A. Px=40, Xc=26.
B. Px = 40, Xo=260.
C. Px=4, Xo=260.
D. Px=4, Xc=26.

3.Daca cererea pentru un bun este data de ecuatia Xc=180-5/3Px, iar oferta de
ecuatia Xo=100+Px, iar pe piata exista un deficit de oferta de 40 unitati, atunci:
A. Px = 30 u.m.
B. Cantitatea oferita este de 155 unitati.
C. Px = 15 u.m.
D. Cantitatea ceruta este de 115 unitati.
 Aplicații:

4. Daca cererea pentru un bun este data de ecuatia Xc= 270-10Px, iar oferta de
ecuatia Xo=50Px-90, iar pe piata exista un deficit de cerere de 240 unitati, atunci:
A. Px = 10 u.m.
B. Cantitatea oferita este de 170 unitati.
C. Px = 6 u.m.
D. Cantitatea ceruta este de 410 unitati.

5. Functia cererii pentru bunul A este data de relatia Xc=100-2Px, iar cea a ofertei de
relatia Xo=10+Px. Pentru fiecare unitate vanduta, primaria percepe o taxa de 15
u.m. In acest caz, veniturile primariei obtinute din colectarea taxei sunt de
A. 35 u.m.
B. 525 u.m.
C. 600 u.m.
D. 40 u.m.
Cap.6. CONSECINTE NEPREVAZUTE: MAI MULTE UTILIZARI
ALE CERERII SI OFERTEI

Cum putem explica faptul că prețul cărnii crește mereu înainte de

Crăciun?

Cine se face vinovat?

 Cap.6. CONSECINTE NEPREVAZUTE: MAI MULTE UTILIZARI ALE CERERII SI
OFERTEI

 CONCEPTE CHEIE:

 Prag de preț - vezi salariul minim

 Plafon de preț;

 Prohibiție;

 Efectele intervenției guvernamentale prin fixarea prețului;

 Prețul ca instrument de raționalizare a produselor rare.

 Cap.6. CONSECINTE NEPREVAZUTE: MAI MULTE UTILIZARI ALE CERERII SI
OFERTEI

 Aplicații:

1. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata painii definite prin functiile:
Xc = 2500 - 20Px si respectiv Xo = 50Px +400. Daca guvernul fixeaza un plafon de
pret la un nivel cu 10 de unitati monetare mai mare decat pretul de echilibru,
atunci:
A. Cantitatea ce poate fi cumparata de pe piata este cu 300 unitati mai mare
fata de cea care s-ar fi cumparat in absenta interventiei guvernamentale;
B. Se inregistreaza un deficit de oferta de 600 unitati;
C. Se inregistreaza un deficit de oferta de 300 unitati;
D. Cantitatea oferita de vanzatori este cu 500 unitati mai mare decat cea de
echilibru.
 Aplicații:

2. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata carnii definite prin functiile:
Xc = 180 - 7Px si respectiv Xo = 13Px - 20. Daca guvernul fixeaza un plafon maxim
de pret la un nivel cu 5 de unitati monetare mai mic decat pretul de echilibru,
atunci:
A. Cantitatea ce poate fi cumparata de pe piata este cu 65 unitati mai mica fata
de cea care s-ar fi cumparat in absenta interventiei guvernamentale;
B. Se inregistreaza un deficit de oferta de 45 unitati;
C. Se inregistreaza un excedent de oferta de 50 unitati;
D. Cantitatea oferita de vanzatori este cu 10 unitati mai micã decat cea de
echilibru.
 Aplicații:

3. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata unui anumit bun X, definite prin
functiile: Xc = 4000 – 20Px si respectiv Xo = 40Px + 400. Daca guvernul fixeaza un
plafon de pret la un nivel cu 10 de unitati monetare mai mic decat pretul de
echilibru, atunci:
A. Cantitatea ce poate fi cumparata de pe piata este cu 1200 unitati mai mica
fata de cea care s-ar fi cumparat in absenta interventiei guvernamentale;
B. Se inregistreaza un deficit de oferta de 2400 unitati;
C. Cantitatea oferita de vanzatori este mai mică decat cea de echilibru cu 400
unitati
D. Se inregistreaza un deficit de cerere de 400 unitati.
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

Cum se diferențiază PROFITUL de celelalte tipuri de venituri?

 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

 CONCEPTE CHEIE:

 Profit = Venit net = VT - CT

 Salariu;

 Dobândă;

 Chirie / Rentă;

 Profit contabil vs Profit economic.

 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

 CONCEPTE CHEIE:

 Incertitudinea – o condiție pentru obținerea profitului;

 Diferența dintre ANTREPRENOR și Instituțiile NON-PROFIT?

 Cele 3 forme ale activității antreprenoriale:

 1. Arbitrajul
 2. Inovația
 3. Imitația
 Rolul Speculatorului – echilibrează piața!
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

 Aplicații:

1.Ioana doreste sa plece cu programul Erasmus Practica in Grecia insa pentru

aceasta are nevoie de 4.000 RON, bani de care nu dispune si decide sa ii
imprumute de la Banca Transilvania, pe o perioada de 10 luni, la o dobanda
anuala de 12%. Dupa primele 10 luni, dobanda pe care Ioana va trebui sa o
plateasca bancii va fi de:
A. 4.000 RON;
B. 200 RON;
C. 2.000 RON;
D. 400 RON.
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

 Aplicații:

2. In urma revendicarilor salariale, salariul nominal a crescut, in perioada t1, cu

10% fata de t0. Acest lucru a determinat o crestere de 5% a preturilor din
perioada t1 fata de t0. In aceste conditii, noul salariu real:
A. A crescut cu 104,76% fata de salariul real initial;
B. A scazut cu 10,76% fata de salariul real initial
C. Nu poate fi determinat;
D. A crescut cu 4,76% fata de salariul real initial;
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA

 Aplicații:

3. Amicul dumneavoastra se arata a fi interesat de un credit pentru achizitia unui

vehicul electric in valoare de 40.000 lei, pe o perioada de 4 ani. Rata anuala a
dobanzii aferenta imprumutului este de 15%. Stiind ca sunteti un economist,
apeleaza la cunostintele dumneavoastra pentru a afla care este marimea
dobanzii pe care o va achita bancii in cei 4 ani. Din calculele dumneavoastra
rezulta ca aceasta este de:
A. 69.960 lei;
B. 96.960 lei;
C. 29.960 lei;
D. 92.960 lei.
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA
 Aplicații:

4. Iulia este angajata a firmei Conduent. Aceasta are un salariu anual de 25.000
RON. Ea poseda si un cont bancar de 10.000 RON care ii aduce un venit anual
garantat din dobanzi de 10%, respectiv un apartament de pe urma caruia obtine
o chirie anuala de 12.000 RON. Andra decide sa isi dea demisia pentru a-si
deschide o cafenea. Pentru aceasta, va scoate din banca cei 10.000 RON va mai lua
un credit de 30.000 RON la o rata anuala a dobanzii de 15%, va utiliza
apartamentul ca sediu al biroului sau si dupa un an va obtine un venit total de
90.000 RON. In aceasta situatie:
A. Profitul contabil este de 35.500 RON;
B. Costurile implicite sunt de 82.500 RON;
C. Profitul economic este de 7.500 RON;
D. Costurile explicite, contabile, sunt de 40.000
 Cap.7. PROFITUL ȘI PIERDEREA
 Aplicații:

5. Cifra de afaceri a companiei Mambu este de 5,2 milioane euro. Stiind ca rata
profitului raportata la costul total este de 30%, atunci:
A. Profitul este de 7,428 milioane euro;
B. Costul total este de 7,428 milioane euro;
C. Profitul este de 1,2 milioane euro;
D. Costul total este de 1,2 milioane euro;

6. Costurile totale ale unei firme sunt de 90.000 euro. Stiind ca rata profitului
raportata la cifra de afaceri este de 10%, atunci:
A. Profitul este de 10.000 euro;
B. Cifra de afaceri este de 81.818,18 euro;
C. Profitul este de – 8.181,82 euro;
D. Cifra de afaceri este de 10.000 euro.
 Cap.8. ÎN CĂUTAREA PREȚULUI

Cum ați explica diferența dintre cost și preț?

 Cap.8. ÎN CĂUTAREA PREȚULUI

 CONCEPTE CHEIE:

 Cost marginal;

 Venit marginal;

 Strategia de diferențiere a prețului? Când o aplicăm?

 Cap.8. ÎN CĂUTAREA PREȚULUI
 Aplicații:

1. Compania Airbus produce avioane cargo Beluga, avâ nd urmatoarele informatii despre
piata pe care activeaza: Pret avion cargo Cantitate
(mil. EUR) cerută
30 1
25 2
22 3
20 4
Stiind ca pentru fiecare avion suplimentar vâ ndut firma suportă un cost de 5 milioane Euro, care din
urmatoarele afirmatii este adevarata, in conditiile diferentierii perfecte a pretului?
A. Pentru a-si maximiza venitul net, producatorul trebuie sa vanda numai 3 avioane Beluga.
B. Venitul marginal pentru al treilea avion vandut este 14 milioane Euro.
C. Profitul total maxim este obtinut pentru 4 unitati vandute.
D. Venitul marginal egalează costul marginal atunci când se vând 2 avioane cargo.
 Cap.8. ÎN CĂUTAREA PREȚULUI
 Aplicații:

2. Compania Airbus produce avioane cargo Beluga, avâ nd urmatoarele informatii despre
piata pe care activeaza: Pret avion cargo Cantitate
(mil. EUR) cerută
30 1
25 2
22 3
20 4
Stiind ca indiferent de numă rul avioanelor vâ ndute, firma suportă un cost de 10 milioane Euro, care din
urmatoarele afirmatii este adevarata, in conditiile diferentierii perfecte a pretului?
A. Pentru a-si maximiza venitul net, producatorul trebuie sa vanda numai 2 avioane Beluga.
B. Venitul marginal pentru al treilea avion vandut este 56 milioane Euro.
C. Prețul care maximizează venitul net este de 22 milioane euro.
D. Prețul care maximizează venitul net este de 20 milioane euro.
 Cap.8. ÎN CĂUTAREA PREȚULUI
 Aplicații:

3. Sofia confecționează , manual, pulovere din mohair. Pentru a împleti 5 pulovere, aceasta
suportă iurmă toarele costuri:
Materii prime Preț (lei)
Mohair 200
Ace de tricotat fine 50
Lâ nă 70
Ace de tricotat groase 30

Stiind că Sofia intenționează să obțină , din vâ nzarea puloverelor, un profit de 200 lei, la ce preț
trebuie să vâ ndă fiecare pulover pe piața?
A. 40 lei;
B. 70 lei;
C. 110 lei;
D. 100 lei.
 Cap.9. CONCURENȚA ȘI POLITICA GUVERNAMENTALĂ

Este benefic fenomenul concurențial?

Care este rolul guvernului?

Dacă prețul este prea mare la OMV putem alimenta, propria mașină, la
Rompetrol?
 Cap.9. CONCURENȚA ȘI POLITICA GUVERNAMENTALĂ

 CONCEPTE CHEIE:

 Ce însemnă concurență pură și perfectă?

 Salvgardarea concurenței;

 Lege anti trust;

 Protejarea concurenței vs. Protejarea concurenților (unii de alții);

 Cazul cartelului

 Strategia de ruinare printr-o ”pungă largă”.