Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Proiect
Macroeconomie
Creşterea economică şi dezvoltarea durabilă
-Croatia-

Nume profesor Coordonator:

Lector univ. dr. Diana

Andreea Mândricel

Studenti IF_CIG Anul I :

Todirascu Mihaela
Cosma Iuliana Madaliana
Malos Albert
Bondarici Yolanda Madalina

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 1 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Cuprins
1. DATE GENERALE...........................................................................................................................2
1.2 Inflația în Croația......................................................................................................................3
1.3 Somajul.......................................................................................................................................4
2. Conceptul de creştere economică......................................................................................................8
2.2 Conceptul de crestere economica al Croatiei...........................................................................8
3. Factorii creşterii economice..............................................................................................................9
4. Dezvoltarea durabilă şi implicaţiile ei economice..........................................................................10
Economie din 2000............................................................................................................................12
2009–2015.........................................................................................................................................12
2016–2020.........................................................................................................................................12
2020 – present....................................................................................................................................13
5. Principalii indicatori ai dezvoltării economice durabile...............................................................14
6. Importanţa şi implicaţiile economice, ale dezvoltării umane durabile........................................15
7. Creşterea economică a Croatiei după integrarea în Uniunea Europeană...................................16
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................17

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 2 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

1. DATE GENERALE

Croatia este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic
al Mării Adriatice. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de
diviziuni administrative și orașul Zagreb si coperă 56,594 km2 , are o climă diversă, predominant
temperat continentală și mediteraneană. Coasta croată a Adriaticii are peste o mie de insule.
Populația țării este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-
catolici.
Croația este clasificată de Banca Mondială ca o economie cu venituri mari și ocupă locul
foarte înalt pe Indicele Dezvoltării Umane . Serviciile , sectoarele industriale și, respectiv ,
agricultura domină economia . Turismul este o sursă semnificativă de venituri, Croația fiind
clasată printre cele mai populare 20 de destinații turistice. Statul controlează o parte a economiei,
cu cheltuieli guvernamentale substanțiale. Uniunea Europeană este cel mai important partener
comercial al Croației . Croația oferă securitate socială , asistență medicală universală și
învățământ primar și secundar fără școlarizare , sprijinind în același timp cultura prin instituții
publice si investiții corporative in mass- media si edituri .1

1.2 Inflația în Croația

Croația urmează să adopte moneda euro , în condițiile în care cel mai probabil va
îndeplini criteriul de inflație care a devenit principala provocare în procesul de aderare la zona
euro.
Guvernul de la Zagreb intenționează să facă trecerea de la kuna la euro începând cu 1
ianuarie 2022 pentru a face plățile mai ușoare și mai ieftine și a da sistemului financiar croat o
plasă de siguranță pentru crizele viitoare.
Consiliul Uniunii Europene urmează să ia o decizie, în luna iulie, cu privire la cât de
pregătită este Croația de aderarea la zona unică.
Rata anuală a inflației din Croația a crescut la 7,3% în martie 2022, de la 6,3% în luna
precedentă. A fost cea mai mare rată a inflației din august 2008, în principal din cauza prețurilor
mai mari la transport (14,4 la sută de la 10,7 la sută) și la alimente și băuturi nealcoolice (10,8 la
sută de la 10 la sută).
 De asemenea, costurile au crescut într-un ritm mai rapid pentru îmbrăcăminte și
încălțăminte (5,2 la sută de la 3,5 la sută); locuințe și utilități (3,8 la sută de la 3,3 la
sută); mobilier și echipamente de uz casnic (8,4 la sută de la 6,5 la sută); sănătate (0,8 la sută de
la 0,5 la sută); comunicare (0,7 la sută de la 0,6 la sută); recreere și cultură (4,7 la sută din 4 la
1
https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 3 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

sută); restaurante și hoteluri (7,9 la sută de la 6,2 la sută) și diverse bunuri și servicii (4,5 la sută
de la 3,4 la sută). Lunar, prețurile de consum au crescut cu 2 la sută.
În Croația, cea mai importantă categorie din indicele prețurilor de consum sunt
alimentele și băuturile nealcoolice (27,9 la sută din greutatea totală); urmată de locuințe și
utilități (16,2 la sută); transporturi (12,6 la sută); bunuri și servicii diverse (7,5 la sută);
imbrăcăminte și încălțăminte (6,5 la sută); recreere și cultură (6 la sută). Comunicarea, Băuturile
alcoolice și tutun-ul; mobila, bunuri de uz casnic si întreținere; restaurante si hoteluri; sănătatea
și educația reprezintă restul de 23,3% din greutatea totală.
Prețurile de producător din Croația au crescut cu 21,90 la sută în aprilie 2022 față de
aceeași lună a anului precedent.
Mai jos, avem graficul inflației din aprilie 2021-ianuarie 2022.2

1.3 Somajul

Șomajul este în mod normal definit ca situația în care persoanele, peste o vârstă
specificată (de obicei peste 15 ani) nu studiază și nu au un loc de muncă remunerat sau
independent.
Șomajul este un indicator economic crucial, deoarece indică disponibilitatea lucrătorilor de a
obține locuri de muncă remunerate. Pentru ca aceștia să poată contribui financiar și la economia
națională.

2
https://tradingeconomics.com/croatia/producer-prices-change

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 4 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Acesta este reprezentat de obicei de rata șomajului. Aceasta este numărul de șomeri
împărțit la numărul total de persoane dintr-o țară care doresc să lucreze.3
Rata șomajului în Croația a scăzut la 7,5 la sută în martie 2022 de la 9,3 la sută în luna
corespunzătoare a anului precedent extinzând redresarea în curs de pe piața muncii. Numărul
șomerilor a scăzut cu 19,3 la sută față de an , la 125,6 mii de persoane , în timp ce numărul
persoanelor ocupate a crescut cu 2,6 la sută la 1,6 mil. de persoane.

Însă, în anii trecuți , de exemplu în 2015, lucrurile nu au stat le fel.

Datele indicau faptul că toate cursurile suplimentare de formare nu generau rate mai mari
de angajare în rândul tinerilor. Numărul insuficient de locuri de muncă rămânea principala cauză
a șomajului ridicat din rândul tinerilor. Numărul celor care au apelat la programele
guvernamentale de formare profesională demonstrau că tinerii doresc să lucreze și că situația lor
nu se datora atât lipsei de experiență, cât lipsei locurilor de muncă.
Rețeaua Croată a Tinerilor a emis atunci o declarație prin care solicita Guvernului să
creeze politici și soluții noi ca să aibă un impact real asupra ratei de angajare a tinerilor. Acest
lucru trebuia realizat în cooperare cu tinerii și cu partenerii din societatea civilă.4

1.4 PIB-ul ( Produsul Intern Brut)

Produsul Intern Brut al Croației a crescut cu 10,2% în 2021 față de anul trecut. Cifra PIB-
ului în 2021 a fost de 67.650 milioane USD , Croația este pe locul 78 în clasamentul PIB-ului din
196 de țări. Valoarea absolută a PIB-ului a crescut cu 10.446 de milioane de dolari față de 2020.5
3
https://ro.alinks.org/what-is-unemployment/
4
https://www.liberties.eu/ro/stories/somaj-tineri-rata-record-croatia/7272
5
https://countryeconomy.com/gdp/croatia

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 5 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Evoluție: PIB anual Croația

Data PIB anual Creșterea PIB (%)

2021 67.650 milioane USD 10,2%

2020 57.204 milioane USD -8,1%

2019 62.246 milioane USD 3,5%

2018 62.248 milioane USD 2,9%

2017 56.214 milioane USD 3,4%

2016 52.295 milioane USD 3,5%

2015 50.163 milioane USD 2,5%

2014 58.330 milioane USD -0,3%

2013 58.889 milioane USD -0,4%

2012 57.193 milioane USD -2,3%

2011 63.170 milioane USD -0,1%

PIB-ul pe cap de locuitor al Croației în a fost de 16.760 USD, cu 2.629 mai mare decât în
2020. Pentru a vedea evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, este interesant să privim în urmă cu

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 6 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

câțiva ani și să comparăm aceste date cu cele din 2011 , când PIB-ul pe cap de locuitor în Croația
era de 14.756 USD.

Evoluție: PIB pe cap de locuitor Croația

Dat PIB-ul pe cap de
PIB PC Creștere anuală
a locuitor

2021 16.760 USD 18,6%

2020 14.131 USD -7,7%

2019 15.313 USD 0,6%

2018 15.227 USD 11,7%

2017 13.628 USD 8,8%

2016 12.529 USD 5,0%

2015 11.932 USD -13,3%

2014 13.764 USD -0,5%

2013 13.837 USD 3,3%

2012 13.400 USD -9,2%

2011 14.756 USD 4,9

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 7 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

2. Conceptul de creştere economică

Actualmente semnificaţia creşterii economice constă în sporirea cantitativă a

activităţilor şi rezultatelor acestora pe ansamblul economiei naţionale, şi în stransă legătură cu
factorii care contribuie la această sporire. În esenţă, crşterea economică exprimă o evoluţie
pozitivă ascendentă, neliniară a unei ţări pe termen mediu şi lung, fără a exclude unele oscilaţii
conjuncturale şi chiar regrese economice temporale.

Abordarea creşterii economice se pot face atât în sens larg, cât şi în sens restrâns. În
sens larg, creşterea economică reflectă ansamblul modificărilor (pozitive, negative şi zero)
înregistrate şi evidenţiate prin principalii indicatori macroeconomici (PIB, PNB, VN).

Se apreciază că: “ O economie naţională înregistrează creştere economică dacă există tendinţa
dominantă a unei creşteri pozitive reale pe termen suficient de lung pentru a înlătura efectele
conjuncturale ale ciclului de afaceri.” 6

În acest context creşterea economică se bazează pe următoarele elemente:

- este dependentă de dinamica macroeconomică şi de cea demografică;

- rezultatele necesită o analiză pe o perioadă suficient de lungă spre a permite diferenţierea
dintre expansiunea generată de ciclul de afaceri şi creşterea economică propriuzisă;
- are în vedere doar rezultatele macroeconomice reale (corectare cu marimea deflatorului);
- expresia sintetică este dată de ritmul sporului PNB sau PIB pe locuitor.

2.2 Conceptul de crestere economica al Croatiei

Economia Croației este o economie dezvoltată, bazată pe servicii cu venituri mari, sectorul

terțiar reprezentând 60% din produsul intern brut (PIB) total. Croația a aderat la Organizația Mondială a
Comerțului în 2000, NATO în 2009 și a devenit membră a Uniunii Europene la 1 iulie 2013. Economia

6
https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/long-term-eu-budget/2021-2027_ro

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 8 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

croată a fost grav afectată de criza financiară care, împreună cu progresul lent al reformelor economice,
a dus la șase ani de recesiune și o scădere cumulată a PIB de 12,5%. 7

Croația a ieșit oficial din recesiune în al patrulea trimestru al anului 2014 și de atunci a
înregistrat o creștere continuă a PIB-ului. Economia croată a ajuns înainte de crizănivelurile din
2019, dar din cauza pandemiei de Coronavirus , PIB-ul său a scăzut cu 8,4% în 2020. 8
Cu toate acestea, Croația și-a revenit susținută de consumul privat puternic , de
performanța mai bună decât se aștepta a industriei turismului și de boom-ul exporturilor de
mărfuri , care în primele nouă luni ale anului 2021 s-au ridicat la 13,3 miliarde de euro, o
creștere anuală de 24,6 la sută. Acest lucru a făcut ca 2021 să fie anul record al exporturilor
croate, deoarece scorul din 2019 a fost depășit cu 2 miliarde de euro.

La data de 12 noiembrie 2021, Fitch a ridicat ratingul de credit al Croației cu un nivel, de

la „BBB-” la „BBB”, cel mai înalt rating de credit al Croației din istorie, cu o perspectivă
pozitivă, constatând progrese în pregătirile pentru aderarea la Zona Euro și un redresarea
puternică a economiei croate din criza pandemică. De asemenea, Croația urmează să se
alăture spațiului Schengen în curând, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra industriei sale
turistice și va facilita și mai mult importurile și exporturile de bunuri.

3. Factorii creşterii economice

Turismul este unul dintre principalii piloni ai economiei croate, cuprinzând 19,6% din PIB-ul
Croației. Croația lucrează pentru a deveni o putere energetică cu terminalul său de regazificare a gazului
natural lichefiat ( GNL ) plutitor de pe insula Krk și investiții în energie verde , în special energia eoliană ,
energie solară și geotermală, după ce a deschis centrala geotermală Velika 1 de 17 MW la Ciglena la
sfârșitul anului 2019, adică cea mai mare centrală electrică din Europa continentală cu tehnologie binară 
și începerea lucrărilor la cea de-a doua în vara anului 2021. Guvernul intenționează  să cheltuiască
aproximativ 1,4 miliarde de dolari pentru modernizarea rețelei, cu scopul de a crește conexiunile
surselor de energie regenerabilă cu cel puțin 800 MW până la 2026 și 2.500 MW până în 2030  și prevede
că resursele de energie regenerabilă ca pondere din consumul total de energie vor crește la 36,4% în
2030 și la 65,6% în 2050. 9

8
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/croatia_ro.
9
https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 9 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Priorităţile politicii economice ale Croaţiei sunt creşterea competitivităţii pe piaţa

mondială, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi continuarea reformelor structurale,
creşterea producţiei şi a schimburilor comerciale, creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă, stimularea investiţiilor private și adaptarea mediului de afaceri la cerințele pieței
europene.
Principalele ramuri: turism, industria chimică, industria metalurgică, industria constructoare de
maşini, construcţia de nave, industria textilă.
Principalii parteneri comerciali: Italia, Slovenia, Germania, Bosnia şi Herţegovina, Austria.

4. Dezvoltarea durabilă şi implicaţiile ei economice

La momentul în care Croația și-a câștigat independența, economia sa (și întreaga economie

iugoslavă ) se afla în mijlocul recesiunii. Privatizarea sub noul guvern abia începuse când a
izbucnit războiul în 1991. Ca urmare a Războiului de Independență al Croației , infrastructura a
suferit daune masive în perioada 1991–92, în special industria turismului bogată în
venituri. Privatizarea în Croația și transformarea de la o economie planificată la o economie de
piață a fost astfel lentă și instabilă. Odată cu sfârșitul războiului, economia Croației și-a revenit
moderat, dar corupția, amploarea și o lipsă generală de transparență au împiedicat reformele
economice și investițiile străine. Începând cu anul 2000, aproximativ 70% din companiile majore
ale Croației erau încă deținute de stat, inclusiv apă, electricitate, petrol, transport, telecomunicații
și turism.
Începutul anilor 1990 a fost caracterizat de rate ridicate ale inflației. În 1991, dinarul croat a fost
introdus ca monedă de tranziție, dar inflația a continuat să se accelereze. Etapele de stabilizare
antiinflaționistă din 1993 au redus inflația prețurilor cu amănuntul de la o rată lunară de 38,7% la
1,4%, iar până la sfârșitul anului, Croația a cunoscut o deflație. În 1994, Croația a
introdus kuna ca monedă.
Datoria guvernamentală față de PIB a scăzut de la 27,30% la 26,20% la sfârșitul anului 1998. Cu
toate acestea, boom-ul de consum a fost perturbat la mijlocul anului 1998, ca urmare a crizei
bancare, când 14 bănci au dat faliment. Şomajul a crescut, iar creşterea PIB a scăzut la 1,9.
În 1999, guvernul și-a înăsprit politica fiscală și a revizuit bugetul cu o reducere de 7% a
cheltuielilor.
În 1999, ponderea sectorului privat în PIB a atins 60%, ceea ce a fost semnificativ mai mic decât
în alte țări foste socialiste. După câțiva ani de politici de stabilizare macroeconomică de succes,
inflație scăzută și o monedă stabilă, economiștii au avertizat că lipsa modificărilor fiscale și rolul
în expansiune al statului în economie au cauzat declinul la sfârșitul anilor 1990 și împiedică
creșterea economică durabilă.

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 10 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Creșterea PIB- Datorie față de Venituri din

An Deficit/excedent*
ului PIB privatizare*

1994 5,9% 1,8% 22,2%

1995 6,8% −0,7% 19,3% 0,9%

1996 5,9% −0,4% 28,5% 1,4%

1997 6,6% −1,2% 27,3% 2,0%

1998 1,9% 0,5% 26,2% 3,6%

1999 −0,9% −2,2% 28,5% 8,2%

2000 3,8% −5,0% 34,3% 10,2%

2001 3,4% −3,2% 35,2% 13,5%

2002 5,2% −2,6% 34,8% 15,8%

* Inclusiv veniturile din capital

* cumulate, în % din PIB

Economie din 2000

Țara a ieșit din recesiune în al 4-lea trimestru al anului 1999 și creșterea a crescut în
2000. Datorită creșterii globale a stabilității, ratingul economic al țării s-a îmbunătățit, iar ratele
dobânzilor au scăzut. Creșterea economică din anii 2000 a fost stimulată de un boom creditare
condus de băncile recent privatizate, de investiții de capital, în special în construcția de drumuri,

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 11 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

de o revenire a turismului și de cheltuielile de consum bazate pe credit. Inflația a rămas liniștită,

iar moneda, kuna, stabilă.
Șomajul a atins apogeul la sfârșitul anului 2002, dar de atunci a scăzut constant. În 2003,
economia națiunii și-a revenit oficial la nivelul PIB-ului pe care îl avea în 1990. Șomajul a atins
un minim istoric în 2008, când rata medie anuală a fost de 8,6%, PIB-ul pe cap de locuitor a atins
vârful la 16.158 USD, în timp ce datoria publică ca procent din PIB a scăzut la 29%. Majoritatea
indicatorilor economici au rămas pozitivi în această perioadă, cu excepția datoriei externe
întrucât firmele croate s-au concentrat mai mult pe împuternicirea economiei prin luarea de
împrumuturi din resurse străine. Între 2003 și 2007, ponderea sectorului privat din PIB a Croației
a crescut de la 60 % la 70 %.
2009–2015
Creșterea economică a fost afectată de criza financiară globală. Imediat după criză, se părea că
Croația nu a suferit consecințe grave ca alte țări. Cu toate acestea, în 2009, criza a luat amploare
și scăderea creșterii PIB-ului, într-un ritm mai lent, a continuat și pe parcursul anului 2010. În
2011, PIB-ul a stagnat deoarece rata de creștere a fost zero. De când criza globală a lovit țara,
rata șomajului a crescut constant, ducând la pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă.
Croația a aderat la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013 ca al 28-lea stat membru. Economia croată
este puternic interdependentă de alte economii principale ale Europei și orice tendințe negative
din aceste economii mai mari ale UE au, de asemenea, un impact negativ asupra Croației. 
În 2015, datoria externă a crescut cu 2,7 miliarde de euro de la sfârșitul anului 2014 și este acum
în jur de 49,3 miliarde de euro.
2016–2020
Pe parcursul anului 2015, economia croată a început cu o creștere economică lentă, dar
ascendentă, care a continuat pe parcursul anului 2016 și concludentă la sfârșitul anului ajustată
sezonier a fost înregistrată la 3,5%. Cifrele mai bune decât cele așteptate în cursul anului 2016 au
permis guvernului croat și cu mai multe încasări fiscale au permis rambursarea datoriilor, precum
și reducerea deficitului de cont curent în trimestrul III și IV din 2016. Datorită lunilor
consecutive de creștere economică și a cererii de forță de muncă, plus ieșirile de rezidenți către
alte țări europene, Croația înregistrase cea mai mare scădere a numărului de șomeri în luna
noiembrie 2016 de la 16,1% la 12,7%.

2020 – present
Pandemia COVID-19 a făcut ca peste 400.000 de lucrători să solicite ajutor economic în valoare
de 4.000,00 HRK. /lună. În primul trimestru al anului 2020, PIB-ul croat a crescut cu 0,2%, dar
apoi, în trimestrul II , guvernul Croației a anunțat cea mai mare scădere trimestrială a PIB-ului de

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 12 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

-15,1% de când a fost măsurat PIB-ul. Activitatea economică a scăzut și în T3 2020, când PIB-ul
a scăzut cu încă -10,0%.
În toamna anului 2020 , Comisia Europeană a estimat pierderea totală a PIB în 2020 la -
9,6%. Creșterea a fost programată să se înregistreze în ultima lună a T1 2021 și în al doilea
trimestru din 2021, respectiv +1,4% și +3,0%, ceea ce înseamnă că Croația urma să atingă
nivelurile din 2019 până în 2022. În iulie 2021, proiecția a fost îmbunătățită la 5,4% din cauza
rezultatelor puternice din primul trimestru și a indicatorilor pozitivi de înaltă frecvență privind
perspectivele de consum, construcții, industrie și turism.
În noiembrie 2021, Croația a depășit aceste previziuni, iar creșterea reală a PIB-ului a fost
calculată a fi de 8,1% pentru anul 2021, îmbunătățindu-și proiecția de creștere a PIB-ului de
5,4% realizată în iulie. Redresarea a fost susținută de consumul privat puternic, performanța
turismului mai bună decât se aștepta și de rezistența continuă a sectorului de export. Exprimate în
euro, exporturile croate de mărfuri în primele nouă luni ale anului 2021 s-au ridicat la 13,3
miliarde de euro, o creștere anuală de 24,6 la sută. În același timp, importurile au crescut cu
20,3%, până la 20,4 miliarde de euro. Acoperirea importurilor de către exporturi pentru primele
nouă luni este de 65,4 la sută. Acest lucru a făcut ca 2021 să fie anul record al exporturilor
croate, deoarece scorul din 2019 a fost depășit cu 2 miliarde de euro.
Exporturile și-au revenit pe toate piețele majore, mai precis cu toate țările UE și țările CEFTA.
Pentru 2022, Comisia și-a revizuit în scădere proiecția privind creșterea economică a Croației la
5,6% de la 5,9% prognozat anterior în iulie 2021. Comisia a confirmat din nou că volumul PIB-
ului Croației ar trebui să atingă nivelul din 2019 în 2022, în timp ce în 2023 PIB-ul va crește cu
3,4%. Comisia a avertizat că principalele riscuri negative provin din ratele de vaccinare relativ
scăzute ale Croației , care ar putea duce la măsuri de izolare mai stricte și întârzierile continue
ale reconstrucției cauzate de cutremur . Pe de altă parte, intrarea potențială în spațiul Schengen și
adoptarea euro către sfârșitul perioadei de prognoză ar putea aduce beneficii investițiilor și
comerțului. 10

5. Principalii indicatori ai dezvoltării economice durabile

1. Sectoarele de activitate şi structura comerţului

10
https://koaha.org/wiki/Sviluppo_Sostenibile_della_Croazia

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 13 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Aproximativ jumătate din schimburile comerciale ale Croaţiei sunt derulate cu zona euro, în
principal cu Germania şi Italia, iar această zonă euro reprezintă sursa a aproximativ trei
sferturi din fluxurile de investiţii străine directe (ISD) către ţară.

Croaţia deţine, de asemenea, un număr ridicat de bănci, care, prin acţionariatul lor, au fost
expuse direct la criza din zona euro. Sectorul industrial, care reprezintă peste 27% din PIB,
este dominat de construcţia de nave, procesarea alimentelor, producţia farmaceutică,
tehnologia informaţiei, producţia de produse biochimice şi industria lemnului.

Sectorul agricol reprezintă doar 4 % din PIB, însă concentrează 14% din totalul forţei de
muncă. Având în vedere că 42 % din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale, agricultura
constituie o importantă sursă de trai. În perioada premergătoare aderării la UE, Ministerul
Agriculturii din Croaţia a depus eforturi pentru armonizarea şi adoptarea unei serii de
reglementări în domeniile agriculturii, siguranţei alimentare, politicilor veterinare şi
fitosanitare şi pescuitului. 11

2. Patrimoniul natural şi turismul

Din punct de vedere ecologic, teritoriul Croaţiei se numără printre cele mai bine conservate
din Europa, 47 % din zonele de uscat şi 39 % din zonele maritime ale acestei ţări fiind
desemnate zone protejate şi zone de conservare. Croaţia deţine 19 parcuri naţionale şi
naturale, unele dintre acestea, precum Parcul Naţional Lacurile Plitvice, fiind desemnate
situri clasate în patrimoniul mondial UNESCO. Frumuseţile naturale ale Croaţiei atrag anual
milioane de turişti, veniturile din acest sector ridicându-se la aproximativ 15 % din PIB-ul
ţării. Conservarea mediului constituie o preocupare majoră pe agenda de dezvoltare, fiind, de
asemenea, o cerinţă pentru obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene.

3. Reformele structurale în derulare

În calitate de stat membru al UE, Croaţia va continua să pună accentul pe reformele

structurale, nu doar prin prisma faptului că urmăreşte să adere la zona euro pe viitor, ci, de
asemenea, în vederea creşterii competitivităţii ţării. Croaţia va beneficia de investiţii din
fondurile structurale şi de investiţii ale UE (FSI), acestea contribuind la punerea în aplicare a
reformelor structurale aflate în derulare.

11
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/croatia_ro

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 14 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

6. Importanţa şi implicaţiile economice, ale dezvoltării umane durabile

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Croaţia şi-a declarat direcția de

investiții care are ca scop construirea unei economii cu emisii din ce în ce mai puține.

Toate sectoarele care sunt responsabile de emiterea emisiilor vor fi supuse unei tranziţii
şi transformări care ar trebui în 2050 să aibă rezultatul obiectivelor politicilor europene de a
funcţiona ca un stat fără emisii şi a contribui la acest obiectiv al Uniunii Europene, de a fi primul
continent climate neutral. Între celelalte segmente, sistemul de transport este unul care intră într-
o transformare acesta fiind unul din principalele surse de emisii care trebuie să scadă treptat ca
până în 2050 să fie unul complet durabil. Planurile cuprind modificarea obieceiurilor de a
călători, dar şi introducerea la scară largă a noilor tipuri de vehicule, construcţia infrastructurii
necesare pentru a suporta funcţionalitatea acestora. Cu o cotă extrem de mică a emisiilor este
transportul feroviar pentru care planurile includ modernizarea şi dezvoltarea reţelei pentru a face
faţă unei absorbţii reale a traficului rutier, instalarea sistemelor digitale şi achiziţia de trenuri care
să elimine parcul de vehicule diesel. Ca urmare, Croaţia intenţionează alocarea finanţărilor
pentru proiectele din sectorul feroviar, dar şi urban pe şină pentru a da formă unui altfel de
sistem de transport care să fie bazat pe criterii de durabilitate. 12

Strategia de carbon-redus a Croaţiei este una care se încadrează în politica Uniunii

Europene şi are ca scop crearea unei economii competitive atingând reducerea semnificativă a
emisiilor până în 2030 şi apoi 2050. Strategia Croaţiei se axează pe cca 100 de măsuri (în cadrul
a trei scenarii) de reducere a emisiilor pe toate sectoarele care sunt responsabile de emitrea
acestora.

Primele două scenarii au un target similar ce includ o reducere a emisiilor de gaze cu

efect de seră între 28.9% şi 33.5% până în 2030 şi 45.5% şi 56.8% până în 2050. Al treilea
scenariu este cel denumit şi scenariul de tranziţie puternică în cadrul căruia măsurile ar putea
determina o reducere a emisiilor de 73% cu resurse energetice regenerabile în procent de 65.6%
în 2050, an în care se estimează că transportul va fi principalul emitent al emisiilor.

12
https://clubferoviar.ro/croatia-va-creste-investitiile-in-transportul-sustenabil/

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 15 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

Scenariul cu zero emisii este inclus în strategie cu caracter de informare cu toate că în

decembrie 2020 Primii Miniştrii din statele UE au adoptat planul de reducere a emisiilor cu cel
puţin 55% până în 2030, procentaj în creştere faţă de obiectivul precedent care menţiona o
reducere de 40-50%. Ca urmare a acestui angajament, Croaţia intenţionează să accelereze
tranziţia către dezvoltarea economică low carbon şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

7. Creşterea economică a Croatiei după integrarea în Uniunea

Europeană

Procesul de aderare a Croației la Uniunea Europeană a fost inițiat odată cu depunerea cererii de
către țară la UE la 21 februarie 2003 . Comisia Europeană a sugerat să o facă candidată oficială
pe 20 aprilie 2004 . Statutul de țară candidată a fost aprobat de Consiliul European din 18
iunie 2004 ; în timp ce negocierile de aderare au început la 3 octombrie 2005 . După Slovenia ,
Croația a fost a doua dintre cele șase republici care făceau parte din Iugoslavia care a devenit
membru al UE. Croația a devenit al 28-lea stat membru al Uniunii Europene la 1 iulie 2013,
primind 12 locuri în Parlament și 7 voturi în Consiliul Uniunii Europene.

Obiective de interes strategic pentru Croaţia sunt aderarea la Spaţiul Schengen și la Zona Euro.
În plan european, Croația este o susținătoare a continuării procesului de extindere a Uniunii
Europene, cu includerea statelor din regiunea Balcanilor de Vest și a statelor din Parteneriatul
Estic, pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat.

Croaţia este inclusă în Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării şi coordonează aria
prioritară privind conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor (cu
Bavaria) şi aria prioritară privind sprijinirea competitivităţii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea
clusterelor (cu Baden-Württemberg). De asemenea, Croația promovează activ proiecte
circumscrise Strategiei UE pentru Regiunea Mării Adriatice şi Mării Ionice (EUSAIR). 13

13
https://ue.mae.ro/node/398

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 16 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

BIBLIOGRAFIE

https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia
https://countryeconomy.com/gdp/croatia
https://www.liberties.eu/ro/stories/somaj-tineri-rata-record-croatia/7272
https://tradingeconomics.com/croatia/producer-prices-change
https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia
https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/long-term-eu-budget/2021-2027_ro

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 17 of 18

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Contabilitate, Finante-Banci si Administrarea Afacerilor

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/croatia_ro.
https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/croatia_ro
https://clubferoviar.ro/croatia-va-creste-investitiile-in-transportul-sustenabil/
https://ue.mae.ro/node/398

5/15/2023 CIG IF An I 4/18/2022 Pag 18 of 18