UNIVERSITATEA ’’DANUBIUS’’ DIN GALATI

FACULTATEA DE COMUNICARE SI RELATII INTERNATIONALE

SPECIALIZAREA - COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

DISCIPLINA - SECURITATEA COMUNICARII SI A INFORMATIEI

AN I, ID

ASPECTE PRIVIND EFECTELE PERICULOASE ATUNCI CAND

IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 APARE ASUPRA
SOCIETATILOR CONTEMPORANE ÎN FRUNTE CU ȘTIRILE
FALSE

Student,

GALAŢI,2021
 Cuprins

Cuprins..................................................................................................................................................2
ASPECTE PRIVIND EFECTELE PERICULOASE ATUNCI CAND IMPACTUL PANDEMIEI
COVID-19 APARE ASUPRA SOCIETATILOR CONTEMPORANE ÎN FRUNTE CU ȘTIRILE
FALSE...................................................................................................................................................3
1. Noţiuni introductive...........................................................................................................................3
2. Avertisment europol privind vanzarea ilicita a certificatelor de testare Covid-19 negativ fals.........4
3. COVID-19 ȘI COMERȚUL INTERNAȚIONAL: PROBLEME ȘI ACȚIUNI................................5
Bibliografie............................................................................................................................................8
 ASPECTE PRIVIND EFECTELE PERICULOASE ATUNCI CAND IMPACTUL
PANDEMIEI COVID-19 APARE ASUPRA SOCIETATILOR CONTEMPORANE ÎN
FRUNTE CU ȘTIRILE FALSE

Abstract. Evenimentele deosebit de grave cand știrile false sunt un fenomen istoric
transformat de era post-adevăr într-o realitate de încredere. În vremurile pandemiei,
proliferarea știrilor false crește din cauza climatului general de frică. În contextul bolii
COVID-19, mass-media finanțate de stat au desfășurat o campanie de presă falsă împotriva
Uniunii Europene și a statelor sale membre. Comunitatea de informații s-a implicat în lupta
împotriva acestei campanii de știri false, care reprezintă o amenințare iminentă pentru
securitatea națională și valorile democratice. Una dintre soluții ar fi stabilirea unei culturi
puternice de securitate bazată pe educație, cunoaștere și gândire critică. Toate aceste
prerogative ar trebui să ghideze comportamentul consumatorului pentru a merge la adevăr.
Acest referat oferă o scurtă introducere a știrilor false în vremurile pandemiei.
Cuvinte cheie: pandemie,covid-19, stiri false,dezinformare.

1. Noţiuni introductive
A devenit foarte ușor, în prezent, să cădem victime ale știrilor false. Fenomenul fake
news a fost amplificat de o serie de factori tot mai prezenți în viața socială, după sfârșitul
secolului al XX-lea. Societatea de consum și noile tehnologii de comunicare au mărit apetitul
pentru informații. Jurnalismul a început să se bazeze tot mai mult pe opinii și comentarii, iar
știrile s-au orientat către satisfacerea așteptării consumatorului și câștig, în detrimentul
calității informațiilor oferite. Acest jurnalism de slabă calitate în combinație cu relativismul
cultural, care presupune că nu există un singur adevăr obiectiv, au dus la apariția epocii post-
adevăr.
Din acest moment traficul online și audiența au devenit mai importante decât
adevărul pentru că erau mai profitabile, aşa cum a constatat specialista în comunicare Nicole
A. Cooke. În acest context se dezvoltă un tip de știri false, cu funcție economică, centrate pe
satisfacerea nevoii de consum şi obţinerea de venituri financiare. Știrile false sunt sensibile la
nevoile consumatorilor, cărora le influențează comportamentul. După cum arată Cooke, în
lucrarea „Fake News and Alternative Facts”, într-o lume a post-adevărului, consumatorii sunt
tentați să acceseze știri false care să le întărească emoțiile, să le legitimeze prejudecățile și să
le rezolve nevoile, fiind mai puțin interesați de adevăr.1
Informaţia reprezintă cea mai importantă sursă a inovaţiei şi competitivităţii
organizaţiei. Informaţiile utile trebuie obţinute în timp real şi utilizate eficient. Informaţia stă
la baza cunostinţelor şi dezvoltă inteligenţa şi inovaţia.2

1
https://intelligence.sri.ro/dezinformarea-pandemia-din-umbra
2
Florinel IFTODE - Managementul securitatii informatiilor. Note de curs-2014,p. 6
Emotiile pandemiei

Știrile false reprezintă forma contemporană a zvonului. Sociologul Jean-Noel

Kapferer consideră că zvonul este credibil datorită capacității de a deveni expresia emoțiilor
individului. Știrile false au aceeași capacitate, reflectând nevoile emoționale, dorințele și
fricile unei societăți la fel ca zvonurile. Pe lângă funcția economică, știrile false îndeplinesc și
o funcție tactică. Acestea pot acționa sub forma unei tehnici de manipulare asociată cu
dezinformarea și propaganda. Potrivit fostului ofițer de informații Vladimir Volkoff,
propaganda reprezintă o acțiune îndreptată asupra opiniei publice pentru a o convinge să
susțină o anumită politică, un reprezentant sau un guvern, în timp ce „dezinformarea este o
manipulare a opiniei publice, în scopuri politice, folosind informații deformate”.
Transformarea știrilor false într-o tehnică de manipulare presupune răspândirea de informații
false special create pentru a vătăma o persoană, o organizație, un competitor sau un stat
(Matthew Sadiku, Eze Tochukwu, Sarhan Musa, „Fake news and misinformation”, 2018).3

Lipsa de muncitori

În timpul pandemiei, mulți oameni și-au pierdut locul de muncă. Chiar dacă diverse
întreprinderi se luptă cu lipsa de lucrători. Este foarte frecvent pentru cei care lucrează în
construcții. Dacă există cazuri de COVID-19 confirmate la locul de muncă, întregul proiect
poate fi oprit până când lucrătorii sunt siguri că nu au primit virusul. Mai mult decât atât, în
cazul în care lucrătorii nu pot veni, viteza de realizare a unei ținte va scădea, de asemenea.
În această categorie poate fi inclus și concedierea angajatorilor în scopuri
economice. Deoarece este blocare, mulți oameni vor rămâne acasă, iar locurile publice nu vor
fi vizitate de oameni la fel de mult ca înainte. Prin urmare, nu are rost să păstrăm același
număr de angajatori atunci când numărul de clienți este redus.

2. Avertisment europol privind vanzarea ilicita a certificatelor de testare Covid-19

negativ fals

Atâta timp cât restricțiile de călătorie rămân în vigoare din cauza pandemiei, este
foarte probabil ca infractorii să profite de oportunitatea de a produce și vinde certificate false
de testare COVID-19, avertizează o notificare de avertizare timpurie a Europol publicată
astăzi.Au apărut deja mai multe cazuri de certificate de testare COVID-19 frauduloase
vândute călătorilor:Un inel de falsificare care vinde pasagerilor rezultate negative ale testelor
a fost demontat pe Aeroportul Charles de Gaulle din Paris, Franța; în Marea Britanie,
fraudatorii au fost prinși vânzând documente false COVID-19 pentru 100 GBP.

În decembrie 2020, un fraudator a fost reținut de Poliția Națională Spaniolă pentru că

a vândut rezultate false ale testelor cu 40 EUR.

3
https://intelligence.sri.ro/dezinformarea-pandemia-din-umbra/
 Având în vedere mijloacele tehnologice pe scară largă disponibile, sub formă de
imprimante de înaltă calitate și software diferite, fraudatorii sunt capabili să producă
documente contrafăcute, falsificate sau false.4
Statele membre sunt încurajate să împărtășească Europol orice informații relevante
cu privire la activitățile infracționale legate de documentația falsă de testare COVID-19.

Combaterea epidemiei mediatice

Înmulțirea numărului de știri false în contextul crizei de sănătate reprezintă o

amenințare care poate pune în pericol securitatea extinsă a statului, prin impactul potențial
asupra mai multor sectoare necesare bunei funcționări a acestuia. Rolul instituțiilor din sfera
securității naționale este foarte important în gestionarea unei duble crize. Unele statele din
Parteneriatul Estic au reușit să combată epidemia mediatică cu ajutorul serviciilor de
informații.
În spațiul românesc, autoritățile au luat măsuri pentru combaterea știrilor false apărute
odată cu debutul pandemiei. Grupul de Comunicare Strategică înființat la nivelul Ministerului
Afacerilor Interne a transmis că site-urile care distribuie articole mincinoase despre COVID-
19 vor fi blocate. Din momentul decretării stării de urgență până la 15 aprilie, în România au
fost închise șase site-uri pro-Kremlin care distribuiau știri false. O altă măsură luată de
autoritățile române a fost reprezentată de lansarea platformei stirioficiale.ro menită să ofere
doar informațiile din surse oficiale, pentru combaterea știrilor false despre COVID-19.
Serviciile de intelligence pot contribui la combaterea fenomenului știrilor false prin
informații și cunoaștere. Rolul OSINT este important deoarece colectarea de informații
despre epidemiile din trecut poate ajuta la înțelegerea evoluției unei epidemii, a
comportamentului mediatic și a efectului acestuia asupra populației.5

3. Covid-19 si comertul international: PROBLEME ȘI ACȚIUNI

Într-o criză globală de sănătate fără precedent, comerțul este esențial pentru a salva
vieți și mijloace de trai; iar cooperarea internațională este necesară pentru a menține fluxul
comercial. În mijlocul unei incertitudini semnificative, există patru lucruri pe care le putem
face:

1) creșterea încrederii în comerț și piețele globale prin îmbunătățirea transparenței cu

privire la acțiunile și intențiile politicii comerciale;

2) menține curgerea lanțurilor de aprovizionare, în special pentru elemente esențiale,

cum ar fi consumabile de sănătate și alimente;
3) evitați înrăutățirea lucrurilor, prin restricții inutile la export și alte bariere
comerciale;
4
https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/europol-warning-illicit-sale-of-false negative-covid-
19-test-certificates
5
https://intelligence.sri.ro/dezinformarea-pandemia-din-umbra/
 4) chiar și în mijlocul crizei, gândiți dincolo de imediat. Sprijinul guvernamental de
astăzi trebuie să fie furnizat într-un mod care să asigure că servește interesului public, nu
intereselor dobândite și evită să devină denaturările pieței de mâine. OECD colaborează cu
alte OI pentru a sprijini guvernele prin dovezi și analize în timp util și obiective pentru a
informa alegerile de politici.

Într-o situație dificilă și incertă, comerțul este esențial pentru a salva vieți - și
mijloace de trai COVID-19 este o criză umanitară la scară globală. Virusul continuă să se
răspândească pe tot globul, punând sistemele de sănătate sub stres fără precedent în lupta
pentru salvarea vieților. Scara umană a acestei tragedii se va agrava pe măsură ce virusul se
răspândește în țările cu venituri mai mici, cu sisteme de sănătate mai slabe.
În perspectiva economică intermediară a OCDE din martie 2020, scenariul negativ a
înregistrat o creștere globală redusă la jumătate la 1,5%. A fost optimist. Cele mai recente
estimări din perspectiva economică a OECD din 10 iunie sugerează o prăbușire fără
precedent în prima jumătate a anului 2020 - o scădere de aproape 13% a PIB-ului global .
Mai mult, costurile pentru economia globală din pachetele de sprijin, prin bănci centrale și
acțiuni fiscale, sunt foarte semnificative și pot avea efecte pe termen lung și complexe asupra
gestionării datoriilor suverane și corporative. Cu toate acestea, în pofida acestor eforturi,
majoritatea economiilor majore par acum pregătite să intre în recesiune și scenarii mai
serioase nu pot fi ignorate.6
O altă provocare este incertitudinea cu privire la COVID-19, inclusiv în ceea ce
privește amploarea și ritmul infecției; cât timp și măsurile de oprire pe scară largă se vor
dovedi necesare; perspectivele tratamentelor pentru a gestiona mai bine simptomele,
permițând serviciilor de sănătate să se concentreze doar asupra celor mai grave cazuri; și
riscul infecțiilor cu „al doilea val” pe măsură ce virusul se deplasează pe tot globul. Virusul
se desfășoară în valuri, țările cedând - și urmând să se refacă - la diferență ori. Ceea ce este
clar este că virusul și consecințele acestuia pare să fie cu noi de ceva timp.
În acest context, există o nevoie clară de a menține fluxul comercial, atât pentru a
asigura furnizarea de produse esențiale, cât și pentru a trimite un semnal de încredere pentru
economia globală. Comerțul este esențial pentru a salva atât vieți, cât și mijloace de trai.
Dar menținerea fluxului comercial necesită cooperare și încredere - de exemplu, că
piața va furniza elemente esențiale, că țările nu vor impune restricții la export și că
importurile nu prezintă riscuri pentru sănătate. Aceasta este o provocare specială într-un
moment de tensiuni comerciale, în care sistemul comercial internațional era deja supus unui
număr crescut de noi restricții și denaturări, de la creșteri tarifare în rândul marilor
comercianți, până la sprijinul guvernamental semnificativ în sectoarele cheie.
Eforturile de dialog pentru gestionarea și prevenirea tensiunilor prin negocieri în
curs sunt acum complicate de restricțiile de mobilitate. Dar, în contextul tensiunii economice
severe de la COVID-19, este mai important ca niciodată să se evite escaladarea tensiunilor
comerciale actuale.

6
http://www.oecd.org/coronavirus/.
 Deciziile privind comerțul contează acum, dar și pentru asigurarea faptului că
comerțul poate contribui la sprijinirea redresării
Cu COVID-19 care lovește țările la momente și rate diferite, accesul la cererea
globală prin piețe deschise și continuarea comerțului va fi important pentru susținerea și
susținerea redresării economice.
Prin urmare, este necesar să se ia în considerare cum să mențină fluxul comercial în
criza actuală și să se asigure că acesta poate contribui la fundamentarea redresării globale.
Aceasta înseamnă atât acțiuni, cât și decizii astăzi și cu un ochi spre viitor.
Analiza OCDE va contribui la informarea guvernelor pe măsură ce consideră
prioritățile de acțiune, atât la nivel național, cât și - critic - în timp ce acționează împreună
pentru a construi o economie globală mai durabilă, incluzivă și mai rezistentă.

Concluzie si propuneri
Rezumând principalele constatări ale cercetării, putem concluziona că, în timpul
pandemiei, o diversitate de companii se luptă cu diverse provocări cheie care au un impact
negativ asupra lor. Apropo, viitorul acestor companii nu este lipsit de speranță, deoarece este
doar o perioadă de care trebuie să treacă, o nouă provocare pentru care să facă față.

Bibliografie
 https://intelligence.sri.ro/dezinformarea-pandemia-din-umbra;
 IFTODE FLORINEL-Managementul securitatii informatiilor. Note de curs-2014,p. 6;
 https://intelligence.sri.ro/dezinformarea-pandemia-din-umbra/;
 https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/europol-warning-illicit-sale-of-false
negative-covid- 19-test-certificates;
 http://www.oecd.org/coronavirus/.