Sunteți pe pagina 1din 6

Înțepătura care te salvează

- Campanie de informare publică în domeniul sănătății -

Andrada Cristianna Buda-Stancu

Cezar Andrei Huțuleac

Master: Comunicare și Relații Publice

An: II

Ianuarie 2023
1. Problema abordată și context
Încă din cele mai vechi timpuri a fost dovedit că imunizarea oamenilor prin vaccinare
este cea mai eficientă metodă prin care se poate preveni infectarea atât cu boli grave, cât și cu
cele contagioase, care în majoritatea cazurilor se dovedesc că pot fi mortale. Doar în ultimele
decinii a fost dovedit faptul că dacă vaccinarea se realizează pe o scară largă, multe boli pot fi
eredicate.

La sfârșitul anului 2019 întreaga omenire s-a confruntat cu o situație fără precedent
atunci când și-a făcut apariția un virus nou care s-a răspândit rapid. Apărut inițial în regiunea
Wuhan din China, virusul SARS COV2 i-a pus în alertă pe oamenii de știință care au început
să lucreze la un vaccin care să îl poată combate pentru a oferi populației protecție având în
vedere că acesta poate fi comparat cu un „cuțit cu două tăișuri”, acesta manifestându-se fie ca
o răceală comună, fie având o formă mult mai gravă care poate ajunge chiar la decesul
persoanei infectate.

Dacă la începutul pandemiei unele persoane se simțeau nepregătite în ceea ce privește


combaterea acestui virus, au fost și indivizi sceptici care susțineau că este doar o răceală puțin
mai gravă. Cu toate acestea, cercetători din întreaga lume s-au adunat pentru a creea un
vaccin care să ajute la imunizarea populației, dar și la combaterea acestui virus.

Astfel pe data de 9 noiembrie 2020, compania farmaceutică Pfizer care a lucrat


împreună cu firma germană BioNTech anunță că a fost dezvoltat primul vaccin care ajută la
imunizarea populației și care are o eficacitate de 95%, iar la data de 16 noiembrie 2020,
compania farmaceutică Moderna în colaborare cu Institutul Național de Sănătate al Statelor
Unite ale Americii anunță apariția celui de-al doilea vaccin care are o eficacitate similară
(94,5%) cu primul. La data de 2 decembrie 2020, Anglia devine prima țară care aprobă
folosirea vaccinului pe o scară largă a vaccinului Pfizer, urmând ca pe data de 21 decembrie
acesta să primească autorizarea de introducere pe piață a vaccinului de la Agenția Europeană
pentru Medicamente.

Crearea unui vaccin într-un timp atât de scurt a împărțit populația în două tabere:
persoanele care erau entuziasmate și priveau încrezătoare în ceea ce privește acest remediu și
persoanele sceptice care erau de părere că vaccinul nu este unul benefic, neavând cum să se
inventeze atât de repede un remediu care să funcționeze.

În ceea ce privește țara noastră, au fost înregistrate aproximativ 3,32 milioane cazuri
de COVID, acesta afectând în principal persoanele vârstnice și pe cele care sufereau boli
cronice, astfel 67,504 dintre indivizii infectați au decedat.

Văzând că pandemia nu este chiar o „glumă”, iar măsurile impuse de către autorități
devin din ce în ce mai drastice, oamenii au început să ia în considerare vaccinul și să îl
perceapă ca pe o opțiune favorabilă, aceștia vrând să își reia, ușor ușor viața pe care o aveau
înainte. În urma acestor factori și a schimbării radicale al stilului de viață pe acre îl aveau,
oamenii au început să fie deschiși către vaccin și să aleagă această cale pentru a se proteja,
dar și pentru a îi proteja pe cei dragi. Cu toate acestea, au rămas și un număr mare de
persoane care creeau cu tărie faptul că imunizarea nu i-ar ajuta, fiind sigur de faptul că
această „infecție” va dispărea la fel de repede cum a și apărut.

Având în vedere mobilizarea indivizilor care au ales să se imunizeze, treptat a scăzut


și numărul cazurilor de infectare, astfel oamenii putând să înceapă să își reia din activitățile
pe care le aveau înainte. Chiar dacă restricțiile au fost ridicate, iar stilul de viață a fost reluat,
nu înseamnă că virusul a dispărut definitiv, astfel în perioada 9 – 15 ianuarie 2023, au fost
înregistrate 3488 de cazuri noi ale infecției cu coronavirus (932 de persoane au fost
reinfectate) dintre care au fost înregistrare 44 decese (20 de bărbați și 24 de femei).

La nivel statistic, rata de vaccinare în România este una redusă, la momentul actual
doar 8 milioane dintre locuitorii țării au ales să se imunizeze.

2. Identificarea grupurilor țintă

Principalul grup țintă este cel al vârstnicilor (fiind predispuși la o rată crescută de infectare)
deoarece sistemul imunitar al acestora nu este atât de puternic, aceștia o dată intrați în contact
cu virusul pot face o formă mai avansată a bolii, ceea ce poate cauza li decesul. Potrivit
ultimelor cazuri de deces înregistrate, persoanele începând cu vârsta de 60 de ani, au o rată
de recuperare mult mai mică față de cea a tinerilor sau de cea a adulților.

Cel de-al doilea grup care ne atrage atenția este cel al tinerilor, aceștia fiind mai sceptici,
necrezând în boală, acultându-i pe cei din jur sau informându-se din surse neoficiale. Acești
factori influențându-i pe majoritatea să nu se vaccineze și, automat, să nu creadă în virusul
existent.
3. Realizarea profiling-ului și segmentarea grupurilor țintă

Ca în multe alte privințe, chiar și atunci când vine voba dev sănătate, oamenii au păreri
diferite, astfel reacțiile în ceea ce privește vaccinul au fost multiple. Unii indivizi se bucurau
că a fost găsit un remediu, alții erau sceptici în ceea ce îl privește, iar ceilalți erau de părere că
este imposibil să se fabrice atât de repede un medicament care îi poate proteja împotriva unui
virus nou având în vedere că pentru boli precum varicela sau variola a fost nevoie de ani pâna
la inventarea unui vaccin.

Un alt impediment cu care ne confruntăm atunci când vine vorba despre vaccinare este acela
că oamenii dețin prea puține informații, astfel aceștia neștiind concret cu ce se confruntă și
cum ar putea combate coronavirusul. Lipsa de dezinformare a vârstnicilor sau a persoanelor
in mediu rural care poate nu au acces la tehnologie, este iar un factor important care
influențează creșterea numărului de persoane care se vaccinează, astfel campaniile de
informare ar trebui făcute și la nivel local (primării, biserici, etc) pentru ca toate persoanele,
indiferent de vârstă sau de mediul în care trăiesc, să știe că există un remediu ce ajută în lupta
cu virusul, dar și să fie atenționați despre cum ar putea să se protejeze.

4. Analiza stalkholderilor

Pentru că oamenii cred mai mult în cuvintele/experiența altor persoane decât în știri, pentru
ca informația să poată ajunge corect la public, dar și pentru ca aceștia să se convingă că
infectarea cu acest virus nu este tocmai una ușoară, persoanele care au trecut prin lupta cu
aceasta (fie ea ușoară sau grea) sau care au avut cunoștiințe care au dus această luptă sunt un
element important în ceea ce privește informarea altor persoane. Unii oameni au tendința de a
își lua informațiile din surse sigure, astfel întâlnirile cu persoanele care au trecut deja prin
această infectare îi pot ajuta pe aceștia să înțeleagă că nu este nimic exagerat și că este mai
bine să te vaccinezi și să previ boala decât să te îmbolnăvești.

5. Descrierea nevoilor de comunicare care nu au fost satisfăcute până la


momentul campaniei

Pe baza chestionarului, dar și al interviului se vor depista principalele informații pe care


persoanele ar fi vrut să le dețină în ceea ce privește vaccinarea. Lipsa de dezinformare a unei
persoane este și ea un factor important deoarece oamenii nu au încredere în lucruri pe care nu
le cunosc sau despre care nu dețin suficiente informații. După colectarea informațiilor, se vor
face broșuri cu răspunsurile la întrebări / cu informațiile necesare și vor fi împărțite către
indivizi pentru a îi putea ajuta pe aceștia să colecteze datele de care au nevoie.

6. Scopul

Scopul campaniei de informare este acela de a oferi oamenilor infomații corecte și


concrete în ceea ce privește virusul COVID-19, de a informa toate categoriile de vârstă
(indiferent de zona din care provin) și de a îi face pe aceștia să conștientize că lupta cu acesta
poate fi înfrântă doar dacă un număr mai mare de persoane aleg să se vaccineze și să se
protejeze.

7. Obiectivele campaniei de comunicare

Creșterea numărului de persoane care se vaccinează împotriva coronavirusului.

Creșterea nivelului de conștientizare că acest virus este unul periculos și poate pune în pericol
atât sănătatea ta, cât și a celor din jur.

8. Mesajul principal al campaniei și mesajele vizule care vor fi


distribuite către grupurile țintă/beneficiari

Vaccinul are rolul de a imuniza și proteja. Înțepăturile te pot speria, dar te pot și salva. Fii tu
persoana care face primul pas către imunizare. Ajută-ne să fim un colectiv unit și să îi
protejăm pe cei din jur!

9. Canalele de comunicare

Principalele canale de comunicare folosite vor fi cele de media tradițională (televiziune și


radio), rețele social media, dar și întâlnirire în diferite comunități sau în sate/localități.

10. Metode de participare publică / comunicare publică

Întâlnirile se vor face în cadrul primăriilor / sălilor de conferință pentru a putea răspunde la
toate întrebările pe care persoanele le au, dar și pentru a îi informa direct, astfel evitându-se
punerea în contact a oamenilor cu știrile false.

11. Descrierea proiectului și calendarul campaniei


Campaniile și proiectul se va desfășura pe o perioadă de un an de zile, existând o
caravană care va parcurge întreaga țară pentru a le putea oferi oamenilor informațiile de care
au nevoie atât în ceea ce privește vaccinarea, cât și virusul. Caravana va fi însoțită și de un
centru de vaccin unde participanții se pot vaccina, dar și pot face teste anti-covid pentru a le
oferi acestora o siguranță.

12. Obstacole identificate

Neparticiparea oamenilor la campanie ar fi principalul obstacol pe care îl putem întâmpina.


Acesta poate fi evitat / depășit prin realizarea de reclame interactive, care să le stârnească
acestora curiozitatea. Un alt obstacol ar fi acela în care interacțiunea oamenilor cu știrile fake
să fie mult mai puternică decât dorința acestora de a se imuniza, obstacol pe care îl putem
oferi prin informarea corectă a cetățenilor într-o manieră simplă, eficientă și pe înțelesul
tuturor.

WEBGRAFIE:

1. https://www.ms.ro/buletine-de-presa-covid/
2. https://www.ms.ro/informatii-covid-19/
3. https://www.ms.ro/informatii-esentiale-pentru-vaccinarea-impotriva-
covid-19-cu-noul-vaccin/
4. https://covid19.who.int/
5. https://vaccination-info.eu/ro/informatii-despre-vaccinuri/cum-
actioneaza-vaccinurile
6. https://vaccination-info.eu/ro/informatii-despre-vaccinuri

S-ar putea să vă placă și