Particularități ale comunicării electronice

Studiu de caz: Compania Coca Cola

Andrada Cristianna Buda-Stancu

Cezar Andrei Huțuleac
MCRP II

Mai 2023
 Internetul este mediul în care tehnologia întâlneşte cultura şi identităţile indivizilor.
Adaptabilitatea este o competenţă pe care profesioniştii în relaţii publice trebuie să o aibă pentru
a putea performa cu adevărat. În contextul economic actual, oamenii de comunicare sunt puşi în
situaţia în care chiar trebuie să inoveze şi să vină cu soluţii reale pentru a-şi păstra clienţii sau
pentru ca angajatorul să le vadă relevanţa în continuare în companie.

Un mare avantaj al mediului online este interactivitatea dintre emițător și destinatar.

Rareori este posibil să vă exprimați opinia folosind formulare de feedback, acces la comentarii,
e-mail, mesagerie instant sau alte metode. Acest dialog sincer cu punctul de vedere al
destinatarului ne permite să ne formăm foarte repede o opinie comună. În mediul online,
comunicarea este dinamică, cu roluri în schimbare rapidă pentru destinatari și expeditori.
Comunicarea de masă a evoluat în comunicare de la om la om, mesajele au devenit mai directe și
majoritatea oamenilor au o minte deschisă la informațiile pe care le primesc. Acest lucru se poate
datora faptului că oamenii devin mai puțin critici online. În general, inovația este susținută și
dezvoltarea de conținut nou este încurajată. Utilizatorii de internet au la dispoziție o varietate de
instrumente de utilizat, precum și un spațiu ușor de utilizat pentru interacțiune. Prin urmare, orice
utilizator poate personaliza o anumită platformă și poate deveni un creator de conținut.

Comunicarea mediată de calculator desemnează transmiterea şi primirea de mesaje

folosind computerele în scopul introducerii, prelucrării, stocării şi expedierii de date. Odată cu
explozia Internetului şi apariţia sistemului global de hipertext, calculatorul s-a infiltrat cu
repeziciune în viaţă noastră Internetul a devenit un nou mod de procesare, afișare și comunicare a
informațiilor, permițând implementarea de noi modele și concepte până acum de neimaginat.

De la moduri alternative de localizare a informațiilor scrise folosind referințe încrucișate

generate de hyperlink-uri până la prezentări multimedia care conțin text, imagini, animații și
sunete în cadrul aceleiași entități. De la sondaje sociale și statistici în timp real generate pe
măsură ce datele de intrare se modifică, până la prezentarea și personalizarea informațiilor pentru
utilizatori. (Evelina Graur, Tehnici de Comunicare).

Internetul a devenit un nou mod de procesare, afișare și comunicare a informațiilor,

permițând implementarea de noi modele și concepte până acum de neimaginat. De la moduri
alternative de localizare a informațiilor scrise folosind referințe încrucișate generate de
hyperlink-uri până la prezentări multimedia care conțin text, imagini, animații și sunete în cadrul
aceleiași entități. De la sondaje sociale și statistici în timp real generate pe măsură ce datele de
intrare se modifică, până la prezentarea și personalizarea informațiilor pentru utilizatori.
Internetul a devenit un nou mod de procesare, afișare și comunicare a informațiilor, permițând
implementarea de noi modele și concepte până acum de neimaginat. (Evelina Graur, Tehnici de
Comunicare).

Nu numai că această schimbare a forțat mass-media tradițională să se adapteze la noile

tendințe, dar a creat și percepția că masele devin din ce în ce mai fragmentate. Deși comunicarea
online a apărut la începutul anilor 70, ea a început cu adevărat să se dezvolte în anii 1970 și 90.
Numărul tot mai mare de calculatoare personale și dezvoltarea serviciilor online au făcut ca
comunicarea online să fie mai eficientă. Inițial, utilizarea mediului online era comună în rândul
tinerilor, dar acum, datorită influenței poporului saudit și recunoscând nevoia de adaptare, chiar
și cei obișnuiți cu media tradițională folosesc internetul. În același timp, deși utilizatorii de
internet sunt mai în vârstă decât în urmă cu șapte ani, ei sunt încă loiali mediului de informare
online. Din ce în ce mai mulți copii au acces la Internet, iar tot mai multe aplicații încurajează
utilizarea Internetului de către toate grupurile de oameni, indiferent de vârstă.

Relațiile publice online nu sunt încă clar definite. În literatura profesională americană,
problema unei abordări definitive a acestui subiect a fost ocolită. S-au scris multe cărți pe acest
subiect, dar chiar și autori renumiți precum Schell Holtz, Matt Haig și James Horton, în loc să
definească termenul prea clar, descriu aspectele distinctive ale comunicării și ale mediului
online.Mi-a plăcut să analizez instrumentele de comunicare. (Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan
Grigore , Relaţiile publice şi publicitatea online).

Publicitatea online folosește mediile electronice de comunicare ca suport pentru

trimiterea și primirea mesajelor și are scopul de a ajunge la publicul care are acces la acest mediu
de comunicare. Acestea se disting prin interactivitate (comunicare bidirecțională care
îmbunătățește înțelegerea reciprocă), abilități multimedia și abilități de comunicare în masă
(capacitatea de a trimite mesaje direct publicului țintă, făcând organizația inițiatorul direct al
comunicării de masă).
 STUDIU DE CAZ: COCA COLA

Cunoscut ca „părintele” lui Moș Crăciun și al Fabricii norocoase, marca Coca-Cola a

aderat întotdeauna la o abordare centrată pe client, considerând comunicarea cu clienții ca
fundamentul valorii pe care o generează. Cu o existență pe piață de peste 126 de ani, brand-ul
Coca Cola este unul dintre brandurile care au o strategie de comunicare bine definită, aceasta
fiind exemplul de firmă care pune accent în ceea ce privește părerea consumatorului, dar și care
pune accentul pe conversația cu acesta.

Strategia de comunicare în rețelele sociale a Companiei Coca-Cola până în 2020 este să

răspândească povești dinamice care să implice fanii în conversații și să creeze experiențe
captivante cu brandul, care să mențină fanii implicați. Pe termen lung, brandul Coca-Cola se
angajează să implementeze comunitatea, unitatea și faptul că brandul există cu consumatorii de
pretutindeni în lume, indiferent de cultură, structura familiei sau vacanță, în campaniile de social
media, cu toții împărtășim și petrecem timp cu cei dragi. Este deja tipic ca toate preparatele
tradiționale de sărbători românești să fie servite alături de o sticlă de Coca Cola.

Coca-Cola a făcut modificări vizuale, aici facem referire la logo-ul firmei, minime de-a
lungul timpului pentru a-și enerva concurenții direcți, dar când vine vorba de sloganuri, aceasta a
menținut întotdeauna un dialog personal cu publicul său. De la clasicul „Always Coca-Cola” la
varianta din 2012 „Open Happiness”, marca își construiește strategia și tonul de comunicare cu
masele în funcție de caracteristicile sale culturale și sociale, în același timp, s-a referindu-se la
caracteristicile țării în care aceasta este vândută.

Acest lucru este foarte dificil pentru mărcile globale, atâta timp cât doresc să mențină o
identitate de brand consistentă și recunoscută la toate nivelurile. Pe de altă parte, personalizarea
discursului prin slogan le permite acestora să interacționeze mai strâns cu publicul și să obțină o
perspectivă asupra tradițiilor lor particulare.

Totul a început ca un efort independent al fanilor, a spus Wendy Clarke, vicepreședinte

senior al Coca-Cola. Pagina de Facebook Coca-Cola Company a fost creată de doi fani din Los
Angeles și s-a transformat într-o platformă globală de interacțiune. Brandul și recunoașterea
online au crescut organic, încă de la început, fără nicio influență din partea companiei. Când
pagina a ajuns la 1 milion de fani, Facebook a trimis un e-mail către The Coca-Cola Company
spunând că pagina de fani era împotriva legii, deoarece aceasta nu avea un reprezentant legal.

Compania s-a confruntat cu o dublă decizie: pe de o parte, poți închide o pagină care are
deja 1 milion de fani gratuiti, dar, pe de altă parte, poți folosi această oportunitate de publicitate
în conformitate cu valorile mărcii tale. Poate că dacă ar fi vorbit despre IBM, balanța s-ar fi
înclinat spre prima variantă, dar Coca-Cola a preferat să-și demonstreze încă o dată apropierea
față de publicul larg sub forma unei strategii online. Cei doi proprietari ai pagini de Facebook
lucrează ca freelanceri, iar pe site-ul Coca-Cola a fost creată o secțiune specială dedicată
principiilor comunicării pe social media.

Totul a început ca un efort independent al fanilor, a spus Wendy Clarke, vicepreședinte

senior al Coca-Cola. Pagina de Facebook Coca-Cola Company a fost creată de doi fani din Los
Angeles și s-a transformat într-o platformă globală de interacțiune. Brandul și recunoașterea
online au crescut organic încă de la început, fără nicio influență din partea companiei. Când
pagina a ajuns la 1 milion de fani, Facebook a trimis un e-mail către The Coca-Cola Company
spunând că pagina de fani era împotriva legii, deoarece nu era un reprezentant legal.

HAVE FUN, BE SMART!

Potrivit Coca-Cola, acesta pare să fie unul dintre principiile de bază ale comunicării
online. Pe lângă canalul său YouTube (80.000 de abonați și 104,4 milioane de vizualizări video)
și conturile Twitter și Flickr, pagina de Facebook a Coca-Cola subliniază implicarea publicului
în timp real în construirea mărcii.
 BIBLOGRAFIE ȘI WEBGRAFIE:
1. Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online;
2. Claudiu Gămulescu, Elemente de comunicare online;
3. Valentin Stanciu, Strategii și tehnici de comunicare online;
4. https://www.simplilearn.com/tutorials/marketing-case-studies-tutorial/coca-cola-
marketing-strategy (accesat la data de 01.03.2023);
5. https://coschedule.com/marketing-strategy/marketing-strategy-examples/coca-cola-
marketing-strategy (accesat la daat de 01.03.2023);
6. https://www.forbes.com/sites/paultalbot/2019/04/26/inside-coca-colas-marketing-
strategy/ (accesat la data de 05.03.2023);
7. https://www.sprintzeal.com/blog/coca-cola-marketing-strategy (accesat la data de
05.03.2023);
8. https://ejournal.aibpmjournals.com/index.php/JCDA/article/view/810 (accesat la data de
07.03.2023);
9. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0363811100000485 (accesat la
data de 07.03.2023);
10. https://gh.bmj.com/content/7/12/e010386.abstract (accesat la data de 07.03.2023).