ROLUL REȚELELOR DE SOCIALIZARE

Benche Andreea-Maria,
Grupa 1

O reţea de socializare este un serviciu web destinat creării de legături virtuale între
utilizatori, cu aplicaţii sociale, comerciale, politice şi educaţionale. Deci putem spune, că printr-o
reţea de socializare se înţelege o reţea informaţională de utilizatori Internet, bazată pe anumite
site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori, deja înscrişi. 1
Cu siguranţă, reţelele de socializare beneficiază de mai multe avantaje, iar faptul că sunt
atât de populare constituie un argument solid. Pe lângă avantajul folosirii nelimitate a jocurilor
on-line, clip-urilor muzicale şi a informaţiilor de ultimă oră din diferite domenii, reţelele de
socializare pe Internet oferă spaţiu larg comunicării în timp real prin serviciul de e-mail sau de
chat, modalitate de conversaţie în reţelele de socializare.
Dacă e să ne referim la eficienţa reţelelor de socializare, putem menţiona, că conform
unor studii realizate pe aceste tipuri de site-uri, în zilele noastre, Internet-ul este cea mai folosită
metodă de împrietenire şi de interacţiune între oameni. Peste jumătate din populaţie utilizează
Internetul şi o mare parte din aceşti oameni îl utilizează pentru a relaţiona şi pentru a-şi crea noi
legături.
Un alt avantaj este acela că din ce în ce mai multe firme au specialişti în resurse umane,
care urmăresc aceste site-uri pentru a-şi găsi noi angajaţi. Un studiu recent arată, că 45% din
angajatori folosesc mediul on-line pentru a recruta noi oameni, faţă de 22% cât era procentul cu
1-2 ani în urmă.2
Avantaje sociale precum extinderea legăturilor on-line, serviciilor de intâlnire pe Internet,
numite dating, socializare, suport, ajutor, închegarea unei comunităţi, dezvoltarea de programe în
comunitate, protecţia şi optimizarea comunităţilor, dezbaterea unor probleme.
Avantaje economice ca interacţiunea brend-urilor cu consumatorii, mediu de transmitere
ieftin, uşor accesibil, ascultarea în permanenţă a consumatorilor, atragerea fanilor, studii de piaţă,
reţelele sociale pot aduce beneficii financiare.
Avantaje politice prin care interacţiunea directă între candidat şi alegători este posibilă,
motivarea electoratului, un mediu de propagare ieftin.

1
„Rolul retelelor de socializare la nivel global.pdf”,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Rolul%20retelelor%20de%20socializare%20la%20nivel%20global.p
df, data accesării: 5 mai 2019.
2
„Avantajele si dezavantajele retelelor sociale - Campuscluj.ro”, https://www.campuscluj.ro/campus/1140-
avantajele-si-dezavantajele-retelelor-sociale.html, data accesării: 5 mai 2019.
 Desigur că orice lucru are și dezavantaje, utilizarea excesivă a rețelelor de socializare
poate aduce urmări la care nu s-ar fi gândit niciun utilizator. Un studiu mai recent, condus de
psihiatrul Ethan Cross de la Universitatea din Michigan, a descoperit ca persoanele care petrec
mult timp pe Facebook se pot simti foarte triste. "La suprafață, Facebook oferă o resursă
neprețuită pentru îndeplinirea nevoilor de bază în ceea ce privește interacțiunea socială[...] Dar în
loc să sporească bunăstarea, am constatat că utilizarea Facebook prezice rezultatul opus -o
subminază", a explicat Kross.3
Astfel oamenii ajung să trăiască într-o lume virtuală, în care o nouă cerere de prietenie
sau un like le aduce zâmbetul pe buze. Privind la o scară mai largă dependența de rețelele de
socializare există în întreaga lume, de la tineri de 14 ani până la adulți de peste 50 de ani. Mulți
dintre acești oameni își găsesc liniștea în on-line și astfel pot să fie cine doresc, să aibe sute de
prieteni virtuali, să pretindă diverse povești ca și cum ar fi adevărate. Acest tip de oameni sunt
numiți dependenți de rețelele de socializare, ei nu au o altă viață decât cea pe care și-o formează
în on-line.
Un alt dezavantaj care merită menționat îl reprezintă pericolul ca utilizatorii reţelelor
sociale să devină „victime” ale hackerilor, care au acum o nouă posibilitate de a fura bani sau
informaţii cu caracter privat. Trebuie de menţionat, că în urma utilizării reţelelor de socializare
criminalitatea virtuală este în creştere. Potrivit unui raport al companiei de securitate Sophos,
criminalitatea virtuală este în creştere şi 63% dintre administratorii de reţele îşi fac griji din
cauza că angajaţii companiilor share-uiesc10 (plasează) prea multe informaţii personale prin
intermediul reţelelor sociale.4 Un sfert din afaceri au fost deja lovite de spam, phishing sau
malware, prin intermediul diferitelor reţele de socializare.
Totuși riscul online cel mai des amintit este cyberbullying-ul, hărţuirea online, întâlnirea
cu persoane străine cunoscute online, expunerea la materiale pornografice sau cu conţinut rasist,
instigator la ură şi violenţă. În cazul în care tinerii nu reuşesc să depăşească situaţiile de risc
online într-o manieră eficientă, acestea pot deveni dăunătoare, influenţând nefavorabil adaptarea
lor la viaţa cotidiană şi în societate. 5
Modul de raportare al tinerilor la situaţii de risc nu se poate generaliza, gradul lor de
vulnerabilitate este diferit, astfel încât şi nivelul lor de depăşire sau de adaptare la stresul online
poate fi diferit
Un alt lucru care merită menționat se referă la libertatea neîngrădită a rețelelor de
socializare, motiv pentru care oricine poate face ce vrea. Cel mai bun exemplu sunt teroriștii.
Retelele sociale devin, în ultimul timp, canale de comunicare şi propagandă pentru terorişti.
Internet-ul este o unealtă foarte bună pentru comunicare, aşa că nu ar trebui să ne surprindă prea
mult faptul, că grupările extremiste sunt active în mediul on-line, unde îşi recrutează adepţii,
plănuiesc campanii şi îşi fac cunoscut mesajul. Ceea ce este foarte îngrijorător este faptul, că

3
„Cum ne afecteaza retelele de socializare sanatatea mintala”, Medlife, https://www.medlife.ro/cum-ne-
afecteaza-retelele-de-socializare-sanatatea-mentala.html, data accesării: 5 mai 2019.
4
Eugenia Cebotaru, „Rolul reţelelor de socializare la nivel global”(2015).
5
László Éva, Tőkés Gyöngyvér, „AMENINŢĂRI ÎN SPAŢIUL ONLINE ŞI STRATEGIILE DE COPING ALE TINERILOR DIN
ROMÂNIA”.
folosesc metode tot mai sofisticate. Când mediul on-line a devenit o parte importantă a
Primăverii Arabe, un activist din Egipt a spus următoarele: „Folosim Facebook pentru a organiza
protestele, Twitter pentru a coordona oamenii şi YouTube pentru a ne face cunoscute acţiunile în
toata lumea.”6
În concluzie, putem menţiona că reţelele de socializare pot ajuta foarte mult la
îmbunătăţirea vieţii sociale, însă întotdeauna trebuie să existe un echilibru între interacţionarea
on-line şi cea reală, pentru că nu putem petrece tot timpul pe care îl avem în faţa calculatorului.
Totodată, putem remarca faptul că anume reţelele de socializare on-line vor schimba modul de
abordare a vieţii sociale, economice, politice, educaţionale. Anume reţelele de socializare vor
reduce costurile de comunicare şi vor întări comunităţile. Advertiserii trebuie să lupte împreună
cu reţelele de socializare şi nu împotrivă. Odată cu dezvoltarea rapidă a reţelelor de socializare
trebuie create şi noi moduri de evaluare a lor dar și metode de securitate.
Orice utilizator de Internet, indiferent de rețeaua de socializare folosită trebuie să gândească
deștept pentru a nu se lasă dus de val într-o lume virtuală perfectă și pentru a folosi acest mediu
on-line in avantajul său.

6
Eugenia Cebotaru, „Rolul reţelelor de socializare la nivel global”(2015).
Bibliografie:

Cebotaru, Eugenia, „Rolul reţelelor de socializare la nivel global”(2015), p. 8.

Cebotaru, Eugenia, „Rolul reţelelor de socializare la nivel global”(2015), p. 20.
Éva, László; Gyöngyvér, Tőkés, „AMENINŢĂRI ÎN SPAŢIUL ONLINE ŞI
STRATEGIILE DE COPING ALE TINERILOR DIN ROMÂNIA”, p. 16.
„Cebotaru - 2015 - Rolul reţelelor de socializare la nivel global.pdf”,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Rolul%20retelelor%20de%20socializare%20la
0nivel
20global.pdf, data accesării: 5 mai 2019.
„Avantajele si dezavantajele retelelor sociale - Campuscluj.ro”,
https://www.campuscluj.ro/campus/1140-avantajele-si-dezavantajele-retelelor-sociale.html, data
accesării: 5 mai 2019.
„Cum ne afecteaza retelele de socializare sanatatea mintala”, Medlife,
https://www.medlife.ro/cum-ne
afecteaza-retelele-de-socializare-sanatatea-mentala.html, data accesării: 5 mai 2019.