Andreea- Maria Benche,

Grupa 1, Studii de Securitate

COMUNITATEA INDEPENDENTĂ- ȚARA BASCILOR

Țara Bascilor este situată în extremul occidental al Munţilor Pririnei şi este scăldată de
apele Golfului Bizkaia (Marea Cantabrică). Acesta este locul în care poporul basc a continuat să
existe ca şi comunitate de-a lungul mileniilor, deoarece se presupune că bascii şi laponii sunt
supravieţuitori ai perioadei paleotitice superioare, fiind, cu siguranță, predecesori ai celor trei
tipuri de europeni de la sfârşitul neoliticului şi începutul epocii de bronz: aşa-numitul tip nordic,
cel mediteranean şi cel alpin. În acest spaţiu geografic şi-a păstrat propria limbă, “euskera”
(limba bască), probabil cea mai veche limbă de pe continentul european.
Pe de o parte, Ţara Bascilor a trăit traumatizată toţi aceşti ani, în special datorită violenței
politice, iar acum doreşte să vadă lumina de la capătul tunelului. În martie 2006, ETA declarase
“încetarea permanentă a focului”, dar acest armistiţiu a fost întrerupt în decembrie 2006 cu o
puternică explozie în aeroportul Barajas, cauzând doi morţi şi importante pagube materiale.
Din anul 1968 circa 1.000 de persoane au murit datorită violenţei politice, iar 800 dintre
acestea şi-au pierdut viaţa datorită violenţei generate de ETA. Cu precădere de la instaurarea
democraţiei, ETA a comis atentate foarte sângeroase sau acţiuni care au produs multă suferinţă
din punct de vedere social, atentate cum ar fi cele de la Hipercor sau Vallecas, asasinatul
politicienilor aleşi în mod democratic, răpirea lui Ortega Lara, etc. Și totuşi, atitudinea statului
spaniol nu a fost exemplară. De-a lungul democraţiei au avut loc asasinate parapoliţieneşti sau
prin torturare, în comisariate, precum şi o serie de îngrădiri ale drepturilor politice.
Pe de altă parte, în plan politic, nu s-a găsit încă o soluţie pentru tipul de relaţie dintre
Comunitatea Autonomă Ţara Bascilor şi Spania. Marea majoritate a societăţii basce reclamă o
capacitate sporită de decizie. În prezent există propuneri de canalizare a problemelor politice.
De-a lungul istoriei, teritoriile care azi formează Ţara Bascilor şi-au schimbat modelul
organizatoric în repetate rânduri. De la organizaţia bazată pe triburi s-a trecut la structura proprie
Evului Mediu, scindată în clase sociale (nobilii, clericii, meteşugarii, ţăranii liberi şi iobagii).
Odată cu industrializarea de la sfârşitul secolului XIX s-a produs o modificare a
întregului sistem social, implicând prezența burgheziei mici, mijlocii şi mari, a categoriilor
profesionale, a ţărănimii şi a pescarilor, dar şi a unei clase muncitoare salariate (proletariatul). În
prezent, a crescut numărul întreprinderilor industriale mici şi mijlocii, la fel ca şi cel al
tehnicienilor şi al profesioniştilor; a avut loc diversificarea clasei muncitoare şi a intereselor sale,
dar şi feminizarea sa, într-o societate în care ponderea serviciilor este în creştere.
În societatea tradiţională bască viaţa economică se concentra în jurul casei şi a
gospodăriei ţărăneşti tipice basce, cunoscută sub numele de “caserio”, iar creşterea populaţiei era
lentă. Moştenirile se guvernau după trei principii congruente: ordinea succesorală, aşa-numitul
principiu “de la troncalidad” (transmiterea bunurilor pe linia familiei din care provin); dreptul
primului născut (unul dintre fii sau fiice, de regulă cel mai mare, obţinea toate proprietăţile
gospodăriei pentru a nu se divide proprietatea); transmiterea bunurilor (bunurile proprii aportate
prin efectul căsătoriei deveneau bunuri comune doar în cazul existenţei descendenţilor).

După cum se poate observa în tabel, populaţia Ţării Bascilor a crescut de patru ori în 140
de ani, în timp ce populaţia din Comunitatea Autonomă Ţara Bascilor s-a multiplicat de cinci ori.
Navarra aproape îşi dublează populaţia, iar Iparralde creşte de 1,6 ori. Aceste creşteri s-au
datorat, în primul rând, creşterii numărului de naşteri în anumite perioade şi imigraţiei
intermitente de la sfârşitul secolului XIX şi mijlocul secolului trecut.
Organizaţiile non-guvernamentale (ONG) iau naştere din dorinţa dezinteresată a
cetăţenilor, sunt destul de profesionale şi urmăresc asigurarea bunăstării sociale pentru diverse
grupuri sociale marginalizate sau dezavantajate (vârstnici, bolnavi, persoane cu diferite tipuri de
handicap, persoane lipsite de adăpost, ş.a.) sau îndeplinesc misiuni culturale. Se remarcă
creşterea spectaculoasă a ONGD-urilor, adică ONGuri pentru dezvoltare. Este vorba despre
ONG-uri care au drept scop îmbunătăţirea condiiţilor de viaţă ale persoanelor din ţările mai puţin
dezvoltate sau aparţinând sectoarelor marginalizate din propria ţară. Cele mai cunoscute sunt:
Paz y Tercer Mundo – Hirugarren Mundua ta Bakea, Mugarik Gabe, Médicos del Mundo
(Medicii Lumii), Intermón-Oxfam, Setem, Cruz Roja (Crucea Roşie), Unesco Etxea, Fundaţia
Haurralde.
Educaţia, universităţile şi cercetarea. Sistemul de învățământ garantează dreptul la
educaţie şi la un loc într-o unitate de învăţământ, cât mai aproape de domiciliul elevului.
Şcolarizarea este gratuită între 3 şi 16 ani şi obligatorie între 6 şi 16 ani. Familiile sunt cele care
aleg centrul şcolar, modelul educativ şi cel lingvistic, ambele bilingve (cu cele două limbi o
ficiale, limba bască şi limba spaniolă) astfel încât, în funcţie de modelul lingvistic ales (D, B sau
A) va predomina una sau cealaltă dintre limbi. Modelele lingvistice se a flă, în prezent, într-o
etapă de revizuire (a se vedea 6.3.). Anul şcolar durează din septembrie până în iunie, iar orele se
ţin înainte şi după-amiaza.
Literatura. Până în secolul XVI nu există dovezi de literatură scrisă. Locul său era ocupat de
literatura orală, care a fost şi continuă să fie importantă în Ţara Bascilor, reprezentative fiind pastoralele,
culegerile de poezii populare şi improvizarea de versuri (“bertsolarismo”).
Bibliografie:

http://www.ziare.com/europa/spania/mii-de-spanioli-au-cerut-in-strada-independenta-tarii-bascilor-
1369432

https://www.euskadi.eus/contenidos/informacion/ezagutu_eh/es_eza_eh/adjuntos/eza_ru.pdf

https://prezi.com/u3hwxy-qn28s/conflictul-politic-dintre/

https://www.scribd.com/doc/257219123/Tara-Bascilor

https://travelship.ro/destinatii-europa-spania-tara-bascilor-o-cultura-milenara-o-tara-nerecunoscuta/