ManagementManagementManagementManagement15 ManagementManagementManagementManagem ent15 Managementul canadian (partea I) Lect. univ. dr.

Amedeo ISTOCESCU Abstract The article presents the cultural historical and the social contexts with their main caracctheristics. Contextul cultural-istoric din Canada n limba amerindienilor, populatie bastinas care ocup teritoriul de astazi al Canadei nc din zorii istoriei continentului nord-american, numele nsusi al acestei federatii, n fond un regat, are sensul ancestral de sat . Un sat care detine o suprafat de circa zece milioane de km2, adic 11% din suprafata globului, fiind ocupat de circa 30 de milioane de locuitori. Cercetari recente atesta, n manier documentata, faptul c evolutia populatiei originare de pe teritoriul ocupat astazi de Canada a parcurs mai mult e etape: ntre 9000 si 6000 .H., dup retragerea ghetarilor, au sosit din nord, venind din Asia, primii locuitori; ntre 6000 si 1000 .H., locuitorii s-au stabilit n zone de ape curgatoare, lacuri si paduri, devenind sedentari; ntre 1000 .H. si 900 A.D., sedentarizarea a continuat, dezvoltndu-se culturile agricole, dar si utilizarea unor plante salbatice; Economia seria Management Anul IX,

economic canadian

Nr. 2, 2006

ManagementManagementManagementManagement16 ManagementManagementManagementManagem ent16 ntre 900 si 1652, s-a dezvoltat locuirea n sate ( case lungi , care adaposteau familii numeroase sau chiar clanuri); dup sosirea europenilor, n anul 1651, n forme mixte de convietuire, ca urmare a influentei civilizatorii straine. n prezent, n Canada, exist 54 de comunitati etnice, provenind din 11 natiuni autohtone, care, la origine, constituiau trei mari familii lingvistic e si culturale. Din cele 53 de limbi autohtone inventariate, doar cteva mai sunt utilizate astazi n comunitatile indigene. Circa 4% din populatia de astazi a Cana dei descinde n mod direct din cea autohtona. Astfel, cei circa un milion de locuitori , descendenti ai primelor popoare , desi se ntlnesc n toate provinciile Canadei, locuiesc mai ales n nordul tarii, chiar n nordul extrem, ncercnd s practice n continuare meserii traditionale. Cea mai mare parte a acestor locuitori, nu-si m ai pot ns desfasura aceste activitati, locuind astazi n sate, orase sau chiar n rezervatii special create pentru ei. Socul cultural al sedentarizarii nu este nc absorbit, mai ales daca, n ciuda ajutorului de stat pe care l primesc comunitatile indigene, limbile autohtone dispar, meseriile traditionale nu se mai pot practic a, teritoriile lor se restrng, rata somajului fiind n continua crestere. n cautare de noi teritorii, dar si de surse de hrana, populatiile din nordul Europei, dintre care s-au evidentiat vikingii, s-au deplasat spre vest, prin sud ul Groenlandei, atingnd apoi treptat tarmul de est al continentului nord-american. Dup alte cteva sute de ani, n secolul al 16-lea, flota francez condus de Jacques Cartier a explorat, din ce n ce mai adnc, estuarul fluviului Saint Laurent, descoperind sate de agricultori irochezi si avansnd pn la Quebec, locul unde rul se ngusteaza . Au ajuns apoi si nave trimise de englezi, dornici si ei sa-si extinda teritoriile. Secole la rnd, suprematia a apartinut, francezilor sau engle zilor, n functie de ajutorul primit de pe vechiul continent, de personalitatea conducatorilor si de viziunea acestora n legatur cu viitorul acestui teritoriu. Cu timpul, s-a conturat si o populatie canadiana, care dup ce asustinut, pe rnd, fiecare tabara, a devenit stapna imensului teritoriu. Anul IX, Nr. 2, 2006 Economia

seria Management

ManagementManagementManagementManagement17 ManagementManagementManagementManagem ent17 Valori culturale canadiene Desi datorit vecinatatii extreme a Canadei cu Statele Unite ale Americii, exist opinia aproape generala, potrivit careia asemanarile de natur cultural dintre cele dou tari sunt mai numeroase si mai puternice dect deosebirile, ncercam n continuare s evidentiem unele dintre cele mai semnificative valori culturale canadiene. Acestea rezult din combinarea influentei unor categorii distincte de factori, dintre care retinem: vastitatea teritoriului, abundenta re surselor naturale, climatul aspru, specific regiunii nordice, populatiile autohtone, imig ratia masiva-generat de nevoi de ordin economic, att din perspectiva imigrantilor ct si din perspectiva Canadei ca sistem economic si politic. Prezentam n continuare esentialele valori culturale care creeaz premisele conturarii si functionarii ulterioare corecte a sistemului socio-economic din Canada: . Importanta istoric a primelor popoare n crearea, n decursul secolelor, cu inerente divergente politice si puternice influente straine, a Can adei de astazi; . Conservarea atent a mostenirii culturale de provenient amerindiana, francez sau britanica, ca un exemplu de bun practic pentru noii imigranti, care sosesc cu un propriu bagaj cultural, dar de la care se asteapt o rapid integrare n noul sistem cultural; . Experienta canadiana , blamat de cei aflati n cautarea unui loc de munc n organizatiile canadiene, dar att de necesar companiilor aflate n competitie permanenta;

. Multiculturalismul, generat de convietuirea n Canada a milioane de persoane care provin din peste o sut de tari, de pe toate continentele. Pentru aceste persoane, care traiesc n mari comunitati etnice sau religioase, nu exist granite de natur cultural sau economica. Toronto este, de exemplu, centrul unei regiuni n care imigrantii depasesc de trei ori din punct de vedere numeric populatia origi nar din Canada. ncepnd din anul 1987, legea multiculturalismului permite crearea unor oportunitati egale pentru toti canadienii, indiferent de origine si acord grupurilor etnice dreptul s participe la viata culturalasi la cea socio-economica, precum si sa mparta patrimoniul cultural propriu cu alte grupuri etnice; Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006

ManagementManagementManagementManagement18 ManagementManagementManagementManagem ent18 . Imigrarea masiv n Canada a unui numar mare de persoane bine pregatite din punct de vedere profesional, puternic motivate, care cunosc realit atile socio-economice ale Canadei si care, ulterior, si ntregesc familia, alaturndu-se unor solide comunitati etnice sau religioase; . Caracterul aparte al Canadei ca stat federal, n fond, parte a Regatului Unit si supus astfel Maiestatii Sale Regina Elisabeta a II-a, prin intermediul Excelentei Sale prea onorabilului Guvernator General , dar cu un guvern propriu; ncadrarea contextului canadian prin prisma abordarii diferentelor culturale elaborat de Fons Trompenaars Analiznd cu atentie si n manier complex contextul cultural-istoric si contextul social-economic canadian si particulariznd abordarea diferentelor culturale pentru acest spatiu geografic si economic, rezult c acesta se caracterizeaz prin predominarea universalismului, a unui individualism temperat, a caracterului afectiv, a caracterului specific, a unui puternic statu t cstigat adesea de canadian, n defavoarea imigrantului, lipsit de experient canadiana , a perceperii secventiale a timpului si a unei atitudini de convietuire cu natura, periculoas uneori, dar si protectoare, n numeroase situatii. ncadrarea contextului canadian prin prisma abordarii managementului structurilor multiculturale

elaborat de Geert Hofstede Analiza contextului cultural-istoric si a celui socio-economic din Canada prin prisma abordarii managementului structurilor multiculturale ne permite s conturam urmatoarele constatari: . Societatea canadian se caracterizeaz att prin individualism, specific, n fond, acestui spatiu nord-american, dar si prin colectivism, rezultat din cooptarea n activitati diverse a unui numar mare si n continu crestere a imigrantilor sositi din toat lumea, din diverse ratiuni. La nivelul organizatiilor economice, se manifest un puternic individualism, care permite salariatilor, Anul IX, Nr. 2, 2006 Economia seria Management

ManagementManagementManagementManagement19 ManagementManagementManagementManagem ent19 dincolo de nationalitate, etnie sau cultura, s lucreze ntr-un spatiu multicultural, mult mai deschis dect n multe alte tari dezvoltate; . Distanta fat de putere, asociat dimensiunii precedente, este medie la nivelul societatii n ansamblu, existnd suficiente nuante, respectiv este redusa, cultivndu-se sanse egale pentru toti membrii societatii de a se pregati, de a se lansa n afaceri, ori pe plan social sau cultural, n afara celui profesional; . Evitarea incertitudinii, medie spre puternica, este o urmare fireasc a preocuparii permanente a societatii, dar si a companiilor, de a sesiza, anticipa , ntelege, comensura si minimiza riscul si incertitudinea asociate unui viitor n evolutie , de a practica un management axat pe principii si nu pe intuitii, de a c rea, cultiva si mentine avantajul concurential ca surs a diferentierii (ntre persoane, organizatii, produse ori servicii); . Masculinitatea este puternic n societate, ca si n lumea afacerilor. Cariera, nivelul ierarhic, veniturile si structura acestora, averea, sunt valori zate n Canada, ns existasi elemente puternice de feminitate, caracterizat printr-o preocupare constant pentru integrarea femeilor n lumea afacerilor, a imigrantilor n multiculturalismul canadian , a populatiilor autohtone n sistemul socialeconomic al tarii; . Abordarea pe termen scurt a vietii socio-economice, prin raportare la lumea Asiei de sud-est, este specific societatii canadiene, marcat de nevoia unei sigurante evidente si imediate, de stabilitate, de nevoia de ajutor, factori car e explic aceasta orientare. Contextul socio-economic din Canada Particularitatile de natur socialasi economica, influentate de diverse elemente contextuale, dobndesc, n Canada, forme concrete, dintre care ne propunem s le retinem pe cele mai adecvate managementului comparat. Astfel, consideram c

un impact major au urmatoarele elemente: . Existenta unui teritoriu vast, bogat n resurse naturale, unele ns greu accesibile datorita climatului rece din nord; . Construirea si ntretinerea unei complexe retele de transport si de (tele)comunicatii, concretizat n cai de transport rutier de bun calitate, n reteaua feroviar transcanadian (construit ntre Montreal si Vancouver ntre 1880 Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006

ManagementManagementManagementManagement20 ManagementManagementManagementManagem ent20 si 1887) care a facilitat dezvoltarea agriculturii, a exploatarii lemnului, a turismului, dar mai ales aparitia unor noi orase, care s-au dezvoltat rapid, n transportul aerian cargo si de pasageri, ca urmare a existentei unui numar foart e mare de aeroporturi; . Dezvoltarea complex (economica, administrativa, culturala, institutionala) a oraselor, respectiv a ariilor metropolitane (asa cum se ntmpla, de exemplu, n jurul oraselor Toronto, Montreal, Vancouver), ca urmare a cresterii populatiei, de origine canadian sau generata de imigratie; . Continuarea politicii de stimulare a imigratiei unui numar mare de persoane bine pregatite din punct de vedere profesional, bine motivate, care accepta provocarile de natura culturalasi economica; . Dezvoltarea schimburilor economice ale Canadei cu parteneri comerciali din Uniunea Europeana, dar mai ales cu Statele Unite ale Americii si cu Mexicul; . Accentuarea rolului esential al proprietatii private n dobndirea constiintei apartenentei la societatea canadiana, att a autohtonilor, ct sia imigrantilor; . Dezvoltarea accentuat a sectorului privat al economiei, mai ales prin nfiintarea de ntreprinderi mici sau mijlocii; . Existenta unui sistem legislativ, mai ales economic si social, stabil, simplu, coerent, bine aplicat, functional; . Extinderea permanenta, din punct de vedere numeric si diversificarea, ca provenient si preocupari, a clasei de mijloc, dominanta, de cteva decenii, n societate si n economie; . Stabilitatea administrativa, socialasi politica, n pofida ncercarilor de separare a regiunii Quebec de restul tarii, prin referendumurile din anii 1980 si 1995. Anul IX, Nr. 2, 2006 Economia seria Management

ManagementManagementManagementManagement21 ManagementManagementManagementManagem ent21 Bibliografie 1 Francois Gresle Michel Panoff Michel Perrin Pierre Tripier Dictionar de Nemira, 2000 stiinte umane, Bucuresti, Editura 2 Istocescu, A. Management comparat, Bucuresti, Editura ASE, 2006 3 Istocescu, A. Studiul de caz. Concept. Aplicatii. Varia, Bucuresti, Editura ASE, 2006 4 Pugh, D. S. Hickson, D. J. Managementul organizatiilor, Bucuresti, Editura CODECS 5 Raymond W. Y. Kao Small Business Management, Toronto, ON, Dryden, 2006 6 Richard D. Lewis Sa cunoastem mai bine popoarele lumii, Bucuresti, Editua Niculescu, 2005 7 Timothy Garton Ash Lumea libera. America, Europa si viitorul surprinzator al Occidentului, Bucuresti, Editura Inctatus, 2006 8 *** Profit, your guide to business succces, Rogers Publishing Ltd., Saint Laurent, Quebec, colectia 2005-2006 9 *** DHL Canada Group Benefit Plan, editia 2006 Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006