America Latina - Cuprins

 Tema proiectului……………………………………….pag.0
 Cuprins…………………………………………………pag.1
 Introducere despre America Latina ………………pag.2
 Populatia……………………………………………pag.3
 Religia……………………………………………….pag.5
 Urbanizarea…………………………………………pag.6
 Densitatea……………………………………………pag.8
 Dinamica populatiei………………………………pag.8
 Etape ale migratiei in America Latina…………pag.11
 Structura rasiala……………………………………pag.11
 Tarile Americii Latine (tabel) ……………………pag.14
 Statele Americii Latine
 Argentina……………………………………………pag.16
 Brazilia………………………………………………pag.17
 Columbia…………………………………………….pag.18
 Mexic…………………………………………………pag.18
 Introducere despre America Latina

America Latina are o populatie de 511,3 milioane de locuitori

care reprezinta 8,6% din populatia mondiala, o suprafata de 20.8
milioane km 2 care reprezinta 15,3% din suprafata Terrei si o
densitate de 24,6 locuitori/ km 2 . America Latina se imparte in 2
mari regiuni: America Centrala si America de Sud. Relieful Americii
Latine este reprezentat de muntii Anzi si Cordilieri care traverseaza
de la nord la sud cele doua Americi pe toata lungimea lor. In
America Centrala majoritatea statelor sunt insule in Marea
Caraibelor sau state aflate in regiunea peninsulara dintre Mexic si
Venezuela, state care au o suprafata intre 3 si 130.000 km 2 si
populatia de maxim 12 milioane locuitori cum ar fi Guatemala sau
Cuba. Relieful statelor din aceasta regiune este muntos si cu
campie litorala, din cauza originii vulcanice a insulelor sau a partii
continentale. Cea mai des intalnita limba este spaniola si limbile
autohtone, alte limbi: engleza vorbita in Belize, Jamaica, Bahamas,
Antigua si Barbuda, Barbados, Dominica etc., franceza in Haiti si
Martinica, olandeza in Aruba si Antilele Olandeze (terit. dependente
de Olanda). Cel mai mare stat al Americii Centrale este Mexic unde
se vorbeste spaniola, are o populatie de 105 mil.loc. si o suprafata
de 2 mil. km 2 . In 1914 este construit canalul Panama(lung de 50
km) care leaga Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific in scopuri
comerciale si de transport naval. In America de Sud predomina
statele mari cu o populatie intre 10 mil. si 180 mil. loc. si cu
suprafata de peste 100.000 km 2 , exceptie 3 state din nordul
continentului care au o populatie maxim 1mil. loc. si suprafata
intre 100.000-217.000 km 2 , singura zona unde se vorbeste engleza,

2
olandeza si franceza (Guyana, Suriname, Guyana Franceza). In
majoritatea statelor se vorbeste spaniola si portugheza (Brazilia),
dar si italiana (Argentina) adusa de populatia europeana care a
emigrat aici la inceputul sec. 20. Relieful statelor sud-americane
difera de la vest la est. Statele din vest au relief muntos datorat
muntilor Anzi care traverseaza aceasta parte a continentului,
podisuri, campii intramontane, depresiuni, lacuri. Campii mai mari
se gasesc in nord, cu rauri mai mari si fluviul Orinoco care
traverseaza Venezuela si formeaza o delta la Marea Caraibelor. In
est se remarca marea padure ecuatoriala, cu o flora si o fauna
unica pe glob; traversata de fluviul Amazon care aduna afluentii, si
devine tot mai lat in zona de varsare in Oceanul Atlantic (3-4 km
latime), mai la sud este Podisul Brazilian unde se afla cele mai
inalte cascade din lume, dincolo de acesta se afla Campiile
Pampasului si Chaco traversate de fluviul Parana care se varsa
prin estuarul La Plata in Oceanul Atlantic. Mai la sud este Podisul
desertic al Patagoniei traversat de cateva rauri care izvorasc din
muntii Anzi, str. Magellan si Tara de Foc unde se afla cel mai sudic
oras al planetei (Ushuaia) si unde se intalnesc ghetari care s-au
desprins din calota glaciara a Antarcticii.
Populatia
In 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 508
milioane, echivalentul in procente a 9% din intreaga populatia a
globului. Desi populatia Americii Latine are o mostenire etnica
variata, principalele ei elemente sunt constituite din nativi
americani si de descendenti ai spaniolilor, portughezilor , a negrilor
africani si elementele secundare ale englezilor, francezilor,
olandezilor, etc.

3
 Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri este
larga. Cei mai numerosi sunt asa zisii metisi, o combinatie intre
iberici si nativii americani. Mai putini numerosi sunt cei proveniti
din amestecul ibericilor cu negrii africani, iar cei mai putini sunt
negrii combinati cu nativii americani. Cei mai multi nativi
americani locuiesc in zonele inalte din republicile andine. Populatia
originara din Spania este mai numeroasa in Argentina si Uruguay.
In Brazilia, portughezii sunt elementul iberic predominant, iar
negrii si mulatrii sunt aici mai numerosi decat in oricare alta tara
de pe continent. Negrii multi se intalnesc si in Guiane, Ecuador si
Columbia.
Valul continuu, dar relativ moderat al ibericilor care au venit
in America Latina in perioada coloniala si in secolul ce a urmat
proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si
pana in 1930 prin venirea a milioane de italieni in Argentina,
Uruguay si Brazilia. Germani, polonezi si alti europeeni, dar intru-
un numar mult mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeeni
erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia, mai multi
germani si italieni au format colonii agricole. De exemplu, colonistii
germani s-au stabilit in partea centrala-sudica a statului Chile. Alti
imigranti s-au orientat catre orase, unde a contribuit substantial la
forta de munca.
Cateva grupuri non-europeene, cum ar fi sirienii si libanezii au
venit in numar mare. Cel mai mare val asiatic a venit in secolul 19
din China, India si Indonezia. Multi dintre ei au ajuns in statele din
Caraibe si in Guiane ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special
dupa 1900, un numar mare de japonezi s-a stabilit in sud-estul

4
Braziliei, apoi mai putin in nord si nord-estul Braziliei, Bolivia,
Paraguay, etc.
Populatia din America Latina s-a dublat intre 1960 si 2000. In
America de Sud, 57% din populatie traieste la sub 500m altitudine.
Populatia si asezarile sunt raspandite pana la o altitudine de
5000m in tarile andine. Aproape un sfert din populatia regiunii
traieste in Brazilia, care este a cincea tara din lume ca nr. de
locuitori (181 mil.loc). 65% din restul populatiei revin statelor
hispanice (Mexic-105mil.loc. locul 10 in lume), iar 6% statelor din
Marea Caraibelor si Guyane. Majoritatea capitalelor din America
Latina se afla la altitudini ridicate: La Paz (3400m), Quito (3000m),
Bogota (2640 m), Ciudad de Mexico (2278m). Cresterea populatiei
este datorata in mare parte cresterii naturale, rata natalitatii fiind
de 251 per 1000 de oameni, iar rata mortalitatii de 8 per 1000
oameni in 2000. In multe regiuni, rata mortalitatii a suferit un
declin substantial de-a lungul mai multor decade, pe cand rata
natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de scadere.

Religia
America Latina este o regiune putin neobisnuita datorita
omogenitatii sale religioase. Peste 90% din populatie este romano-
catolica. Majoritatea protestantilor se afla in Caraibe, Brazilia si
Chile; animismul este intalnit doar in Caraibe, iar cei ramasi sunt
imprastiati in centrele urbane, la fel ca evreii.
Credinta romano-catolica a fost adusa pe continent de spanioli si
portughezi in timpul cuceririi spaniole. Protestantismul este o
reflectie a imigratiei europene de mai tarziu si a activitatii

5
misionare inceputa in secolele 18-19, iar animismul a fost adus de
sclavii negrii din Africa in Caraibe.
Urbanizarea
Tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu o explozie urbana
fara egal. Daca in 1950, existau pe glob 76 de orase cu peste
1milion locuitori, in 2000 exista 440 de orase milionare din care
284 in tarile in curs de dezvoltare. In America Latina exista 40 de
metropole intre care Mexico City, Buenos Aires etc. De asemenea, 3
din megalopolisuri se afla in America Latina si anume Ciudad de
Mexico (31 mil.loc.), megalopolisul brazilian(Sao Paolo-Rio de
Janeiro) si Buenos Aires. Dupa al doilea razboi mondial a avut loc
fenomenul de revarsare urbana, adica extinderea teritoriala a
metropolelor si mai putin a populatiei. De exemplu: Rio de Janeiro
si-a dublat suprafata, dar populatia a crescut doar cu 56%. Intr-o
alta situatie, Porto Alegre, cu 2,7mil.loc. detine o suprafata mai
mare (6000 km 2 ) decat cea a orasului Sao Paulo (5700 km 2 ) care are
15.5mil.loc. Orasele din America Latina sunt de 2 tipuri: tipul nord
american – orase aparute tarziu, cu arhitectura regulata, masiva,
dezvoltate pe verticala si apoi pe orizontala, stiluri simple, zone
functionale intense si bine delimitate si tipul mixt – exprima
unitatea teritoriala actuala a orasului pe fond arhitectonic vechi, cu
forme suprapuse sau paralele. Calitatea structurii demografice
arata ca sub limita raportului bun (0.42), se afla America Latina
(0.134). Urbanizarea are loc in contextul exploziei demografice. In
1981, doua persoane din cinci in marile orase in tarile in curs de
dezvoltare traiau in bidonvilles-uri. In 2000 se preconizeaza ca
circa 62% din locuitori acestor tari sa locuiasca in asemenea
locuinte: favelhas – Brazilia, callampas – Chile si barriadas – Peru.

6
America Latina are o populatie urbana de 69,5%, cea mai
urbanizata tara fiind Venezuela – 86,6 %. Din aceasta cauza,
populatia rurala are valori sub media mondiala si anume – America
Centrala (10,3%) si America de Sud (22,1%).
In America Latina exista 2 grupuri de tari:
a) tari cu o crestere foarte incetinita a nr. populatiei – Argentina,
Chile, etc.
b) tari cu o crestere pronuntata a nr. populatiei (dar cu tendinte
evidente de reducere a acesteia) – Mexic, Brazilia, Bolivia, Haiti,
Honduras.
Cresterea prognozata a oraselor cu populatia de peste 8mil.loc.
(1995-2015):

Nr. crt. Orasul Populatia (mil.loc.) Cresterea % 2015 fata

1995 2015 in mil.loc. de 1995
1 Mexico City 16,56 19,18 +2,62 115,82
2 Sao Paulo 16,53 20,32 +3,79 122,92
3 Buenos Aires 11,80 13,86 +2,06 117,45
4 Rio de Janeiro 10,18 11,86 +1,68 116,50

Prognoza cresterii populatiei:

In 1950, America Latina avea 165mil.loc, in 1975 – 234mil.loc, in
1990 – 405mil.loc., iar in 2000 – 473mil.loc.Populatia Americii
Latine a crescut cu 245% fata de 1950. Se prognozeaza ca aceasta
populatie va creste la 779mil. loc. in 2025, 1130mil. loc. in 2050 si
1376mil.loc pana in 2100, fiind a patra regiune de pe glob ca nr. de
locuitori (dupa Asia de Sud – 3278mil.loc., Africa – 2504mil.loc. si
Asia Orientala – 1639mil.loc.).
Ritmul de crestere a populatiei a atins valori inalte in unele
tari ale Americii Latine: Guyana Franceza (4,5%), Nicaragua (3,7%).

7
Astfel ponderea regiunilor in populatia mondiala a crescut de la
6,6% la 8,6%. Rata de crestere a populatiei era 2,73% - 1950,
2,78% – 1964, dupa care a scazut, 2,51% - 1972, 2,27% – 1985,
2,16% in 1992 si 1,8% in prezent.
Densitatea
America Latina are o densitate de 22 loc./ km 2 . Statele cu
densitate mare sunt: Trinidad-Tobago (245 loc./ km 2 ), Haiti (253
loc./ km 2 ), si Jamaica (227 loc./ km 2 ). Densitati mai reduse in
Guyana Franceza (1,6), Surinam (2,6) si Falkland (0,2), etc.
Dinamica populatiei
Ca proces demografic, fecunditatea este influentata de conditiile
de viata ale femeilor, conditii sociale, economice, politice, culturale
si religioase. Fecunditatea precoce (femeile intre 15-19 ani) este
caracteristica statelor Americii Latine. America Latina a avut o
natalitate de 38 la mie, iar rata natalitatii de 26 la mie (1995).
America Latina are o natalitate de 24,9 la mie, mortalitate – 6,7 la
mie, mortalitate infantila – 40 la mie si spor natural – 18,2 la mie.
America Latina este caracteristica grupei tarilor cu densitate mica
si cu crestere a populatiei, rapida.
Tarile cu cea mare natalitate sunt: Nicaragua – 40 la mie, Bolivia –
38 la mie, Panama – 30 la mie, Costa Rica – 26 la mie, cea mai
scazuta natalitate in Paraguay – 17 la mie. Cel mai mare numar de
nasteri intre 1985-1990 s-a inregistrat in Brazilia – 4,1 mil. si
Mexic - 2,4 mil. Mortalitatea generala medie este de 8,7 la mie si
anume – 5 la mie in Venezuela, Paraguay, Panama, Belize si 8,4 la
mie in Brazilia – sub media mondiala (10,4 la mie).Moartea
infantila atinge valori inalte in America Latina(a treia regiune ca
procent) – 40 la mie sub media mondiala. De exemplu: Bolivia – 75

8
la mie, Peru – 64 la mie si Cuba doar 12 la mie. Durata medie a
vietii este de 63-65 ani pt. America Latina – Mexic, Brazilia.
Diferenta dintre speranta de viata la nastere intre femei si barbati
este de 7 ani – Argentina si Uruguay, unde supramortalitatea
masculina este mai evidenta. Morbiditatea reprezinta nr. de
imbolnaviri/100.000loc. In Brazilia, o boala caracteristica a zonei
tropicale este malaria, transmisa de tantarul anofel, ce se
manifesta prin friguri puternice si intermitente. Aceasta boala a
inregistrat 510.000 cazuri/an in Amazonia (55% la nivelul Americii
Latine).
In America Latina se practica mai multe tipuri de migratie
(cauzate de suprapopulare, sau alti factori):Migratia ecologica –
reprezentata de deplasari de populatie din zone afectate de
transformari ale mediului natural sau antropic spre alte regiuni
(Mexico City). Cauzele de ordin psihologic au in vedere fascinatia
unor locuri, forme de relief, peisaje; in acest fel, locuri alese de un
grup de populatie pot fi poli de atractie pt. compatrioti:
Barcelonette-colonie din Mexic. Mai pot fi migratii flotante,
sezoniere, navetiste, interne, externe, individuale, in masa,
definitive, etc. Migratiile mai frecvente sunt cele temporare
(sezoniere), care se refera la deplasari care se fac vara si toamna in
scopuri agricole. O caracteris. importanta o reprezinta forta de
munca ieftina data de afluxul de lucratori dinspre Mexic spre
SUA.Tot din America Latina pleaca forta de munca spre Europa, iar
spre SUA, un flux considerabil de emigranti din Mexic, Columbia,
Panama si Antile. Un fapt important il reprezinta migratia in
interiorul Americii Latine, intre tari unde locuiesc milioane de
locuitori peste granitele propriilor lor tariin zone mai dezvoltatedin

9
sudul Boliviei, Paraguay, Nordul Argentinei, Columbia, Venezuela,
etc.In America de Sud s-au conturat 2 zone de absorbtie preferate
de spanioli, portughezi si italieni:Argentina si Brazilia. Migratia
mondiala din anii ’80 a inregistrat solduri negative pentru America
Centrala (-1.2), America de Sud (-0.2) si Zona Caraibelor (-3.8).
Grupul de varsta 0-20ani reprezinta jumatate din populatia
Americii Latine. Varsta mediana este inferioara valorii de 20 de ani
– in America Centrala – 16 ani. In schimb, in tarile dezvoltate,
varsta mediana este superioara valorii de 27 de ani in America
Latina temperata.
Ritmul mediu anual de crestere a populatiei , productiei si
cererii alimentare, pt. anii 1985-1990, prezenta decalaje alarmante
pt. America Latina (2.1% - 2.9% - 3.6%). America Latina se
incadreaza in categoria zonelor cu resurse umane, importante,
suprafete agricole intinse, resurse mari de apa, minerale si
energetice, dar cu resurse technologice si de hrana mai restranse.
Ponderea populatiei active din cele trei sectoare:
Sectorul primar – 45 – 55%
Sectorul secundar - 15 – 20%
Sectorul tertiar (cel mai complex prin compozitie, detine
ponderi variabile) – 38% in Brazilia
Rata de participare a fortei de munca feminine la activitate
este de 18 %.

1
 Etape ale migratiei in America Latina
Epoca marilor descoperiri geografice corespunde cu deplasari
masive de populatie dinspre Europa: spanioli, portughezi, francezi,
olandezi, englezi. Dupa 1750 au emigrat din Europa peste 1mil. de
colonisti, impreuna cu cateva zeci de milioane de sclavi africani.
Intre 1830-1850 media anuala de emigranti a crescut la 3mil. loc.
datorita ofertei de forta de munca pt. industrie si de terenuri
agricole, si a sistemelor politice. In perioada 1918-1939, au venit
numai in Argentina, 1mil. de emigranti din Europa. Variate directii
ale migratiilor sunt:
1. emigratia iberica (secolele 16-18) – 2 milioane de migranti
2. emigratia germana si scandinava – intre 1820-1930
3. emigratia franceza – secolele 19 si 20
4. emigratia italiana (secolele 19 si 20) – 18 mil. migranti spre
Brazilia, Argentina si Uruguay
5. emigratia austro-ungara – la sfarsitul sec. 19 – tarani saraci si
prigoniti politici.
6. emigratia poloneza (1919-1939) – 1mil. de migranti
7. traficul de sclavi – pt. a lucra pe plantatii de tutun, zahar si
cafea (20mil.sclavi)
8. emigratia indiana, chineza, japoneza (sec.20) – 2.4 migranti
Structura rasiala
Rasa europida este cea mai numeroasa.
Caracteristici: piele de culoare deschisa, par usor ondulat, de
toate culorile, invelis pilos pe corp, ochi de toate culori, nas cu
forme distincte, subtire si proeminent.
Rasa mongoloida se distinge prin culoarea pielii, cu forme
nuantate de la alb la maroniu deschis, negricios-palid. Par aspru si

1
negru, maxilare puternice, invelis pilos rar, buze subtiri, nas putin
turtit si lat, pometii obrajilor proeminenti, ochi caprui, ingusti,
chiar oblici.
Americanoizii (pieile rosii, indienii) apartin rasei mongoloide:
piele smeada, fata negricioasa, palida, nuanta roscata, maslinie,
aurie, nas ingust.A fost exterminati din insulele Antile in secolul
16.
Americanoizii s-au amestecat partial cu europoizii sau negrii,
acestia traind in partea de est a Americii de Sud.

Rasa ecuatoriala (negroida)

Caracteristici: persoane de statura medie sau inalta, culoare
neagra a pielii, par ondulat, cret, buze graoase, nas lat, turtit,
maxilare bine dezvoltate, ochi caprui-inchis. Invelis pilos inexistent.
Populatia metisata este rezultatul mixtarii diferitelor rase:
In America traiesc 107 mil.loc. din grupul europoizi-
amerindieni si 68 mil.loc. din grupul europoizi-negroizi.Dupa
colonizarea Americii Latine, colonistii spanioli si portughezi,
precum si descendentii lor – creolii – s-au amestecat de-a lungul
secolul cu indigenii si amerindienii, rezultand metisi ibero-
americani sau latino-americani. Mixtarea nu se limiteaza numai la
metisi. In casatoriile dintre europoizi si negroizi, s-au constituit
mulatrii, iar amerindienii si negri a rezultat populatia zambos.
Pentru populatia metisa din Mexic exista o ierarhie a
descendentilor, care exprima un amestec succesiv al populatiilor
europoida si amerindiana, dupa urmatoarea schema :
spaniol + amerindian → mestizo
spaniol + mestizo → castiza

1
spaniol + castizo → spaniol
amerindian + mestizo → coyotes
spaniol + negresa → mulatri
spaniol + mulatra → morisco
morisco + spaniola → albino
spaniol + albino → tornatro (spanioli)
amerindieni + negri → sobos
sobos + negri → china
chinos + amerindieni → cambujo
Din amestecul de populatii din rase diferite rezulta, metisi
interrasiali si ei confirma originea comuna a imunitatii si inrudirea
de sange a raselor umane. America este intens metisata si definirea
“aborigenului” variaza de la stat la stat sub numele de
“indian”,”indigen” sau “bastinas”. In Brazilia, termenul de indian
este folosit pt. a desemna pe descendentii populatiilor autohtone.
Familia amerindiana (indo-americana), cu 40 mil.loc., care
cuprinde populatia bastinasa din America Centrala, vestul Braziliei
si Anzi cu 0.66% din populatia mondiala.
Familia indo-europeeana – cea mai importanta familie de pe glob –
3 miliarde loc.reprezinta 50.5% din populatia globului.
Tipuri de reproducere umana:
a) Tipul de reproducere traditionala se refera la perioada de
dinainte de epoca contemporana cand natalitatea si mortalitatea
aveau valori inalte, spor natural scazut, durata medie de viata
era 25 - 35 ani. Conditiile dificiale de trai, igiena sanitara
inexistenta si de cultura din aceea perioada au persistat pana in
prezent. Inca exista traditia ca intr-o familie sa fie multi copii.

1
b) Tipul de reproducere exploziva s-a derulat dupa al doilea razboi
mondial, cu o natalitate pronuntata si o mortalitate moderata,
rezultand un spor natural foarte ridicat in tarile in curs de
dezvoltare cu un avans economic, social-sanitar si independenta
politica si economica din America Centrala.

Tarile Americii Latine

Denumirea Populatia Suprafata Capitala

tarii (mil.loc.) ( mii km 2 )
Antigua si 0.07 0.45 Saint John
Barbuda
Argentina 38 2780 Buenos Aires
Bahamas 0.3 14 Nassau
Barbados 0.27 0.43 Bridgetown
Belize 0.25 23 Belmopan
Bolivia 8.7 1100 La Paz, Sucre
Brazilia 181 8550 Brasilia
Chile 15.5 760 Santiago
Columbia 43.2 1150 Bogota
Costa Rica 4 51 San Jose
Cuba 11.2 111 Havana
Dominica 0.07 0.75 Roseau
Rep. 8.8 49 Santo
Dominicana Domingo
Ecuador 13 272 Quito
El Salvador 6.3 21 San Salvador
Grenada 0.1 0.35 Saint George
Guatemala 11.8 109 Guatemala City
Guyana 0.8 215 Georgetown
Guyana 0.2 83.5 Cayenne
Franceza

Haiti 7.2 28 Port-au-Prince

Honduras 6.8 112.5 Tegucigalpa
Jamaica 2.7 11 Kingston

1
Mexic 105 1970 Mexico City
Nicaragua 5.3 131 Managua
Panama 3 75.6 Panama City
Paraguay 5.7 407 Asuncion
Peru 26.2 1290 Lima
Saint Kitts si 0.04 0.27 Basseterre
Nevis
Saint Lucia 0.16 0.62 Castries
Saint Vincent si 0.11 0.43 Kingstown
Grenadinele
Suriname 0.45 164 Paramaribo
Trinidad- 1.3 5.2 Port of Spain
Tobago
Uruguay 3.4 176.3 Montevideo
Venezuela 24.8 917 Caracas

Statele Americii Latine

Argentina – Are o suprafata de 2.78 mil. km 2 , o populatie de 38mil.

loc. si densitatea de 14 loc./ km 2 .Capitala este Buenos Aires
(3mil.loc./12.7mil.loc.-aglomeratia urbana). Argentina este
impartita in 23 de provincii si un district federal
Populatia in 2001 – 37.5 mil.loc.(inclusiv 2 mil.imigranti
claandestini din Bolivia si Paraguay), 1869 – 1.8mil.loc., 1914 –
7.9mil.loc., 1960 – 20mil.loc. Populatie urbana – 89,6%
Natalitate – 18.6 la mie, mortalitate – 7.6 la mie, spor natural – 11
la mie.

1
Speranta de viata la nastere: 71,7 ani – barbati; 78,6 ani – femei
Aglomeratii urbane (1999): Cordoba (1.3mil.loc.), Rosario(1mil.loc.),
Mar del Plata(0.6mil.loc.), La Plata(0.55mil.loc.), Almirante
Brown(0.55mil.loc.), San Miguel de Tucuman(0.52mil.loc.)
Albi(italieni & spanioli) – 86,4%, metisi – 6,5%, amerindieni – 3,4%
(in prov. Chaco, Formosa, Chobut), arabi – 3,3%, etc.
Culte: catolicism 79,8%, protestantism 5,4%, islamism 1,9%,
mozaism 1,3%, etc.
Cresterea numerica a populatiei s-a bazat pe imigrarea din Europa
(foarte activa si masiva intre 1860 – 1940) cand au migrat aici 6
mil. emigranti, se reflecta in concentrarea pop. in zona estuarului
Rio de la Plata, litoralul Pampei si valea fluviului Parana.
Densitati apreciabile – depr. Preandine Tucuman, Cordoba,
Mendosa; foarte rara pop. in Patagonia si Tara de Foc (1 loc./ km 2 ).

Brazilia – Are o suprafata de 8,55 mil. km 2 , o populatie de 181mil.

loc. si densitatea de 21 loc./ km 2 .Capitala este Brasilia (2.3mil.loc.).
Brazilia este impartita in 26 de state si un district federal
Populatia in 2001 – 181 mil.loc, 1800 – 3.25mil.loc., 1900 –
17.4mil.loc., 1950 – 58mil.loc., 1970 – 93.3mil.loc., 1980 –
119.1mil.loc. Populatie urbana – 79,6%
Natalitate – 18.8 la mie, mortalitate – 9.4 la mie, spor natural – 9.4
la mie.
Speranta de viata la nastere: 58,5 ani – barbati; 67,6 ani – femei
Aglomeratii urbane (2000): Sao Paulo (10mil.loc./18mil.loc), Rio de
Janeiro(6mil.loc./11mil.loc), Salvador (2.5mil.loc./3.1mil.loc), Belo
Horizonte (2.3mil.loc./4.3mil.loc), Fortaleza (2.2mil.loc./3mil.loc),

1
Curitiba (1.6mil.loc./2.8mil.loc), Recife (1.5mil.loc./3.4mil.loc),
Manaus (1.4mil.loc./1.4mil.loc), Porto Alegre
(1.4mil.loc./3.6mil.loc), Belem (1.3mil.loc./1.8mil.loc),
Goiania(1.1mil.loc./1.7mil.loc)
Albi – 54,4%, mulatri & metisi – 39,9%, negri – 5,2%, amerindieni
– 0,1%, etc.
Culte(1995): catolicism 74,3%, protestantism 23,2%(penticostali –
19,1%), budism 0,3%, iudaism 0,2%, etc.
Un adevarat “subcontinent”, Brazilia este cea mai mare tara latino-
americana, singura in care se vorbeste portugheza, cunoaste o
masiva imigratie europeana intre 1884 – 1962 – 5mil.emigranti.
83% din populatie este concentrata pe coasta atlantica a tarii sau
in apropiere, indeosebi in sectorul central-sudic.
Mendosa; foarte rara pop. in Amazonia adica jumatate din suprf.
Braziliei (sub 1 loc./ km 2 ).

Columbia– Are o suprafata de 1.15 mil. km 2 , o populatie de 43.1mil.

loc. si densitatea de 38 loc./ km 2 . Capitala este Bogota (6.4mil.loc.-
aglomeratia urbana). Columbia este impartita in 32 de
departamente si un district special (Capitala)
Populatia in 2000 – 43.1 mil.loc, 1950 – 11.4mil.loc., 1970 –
21.2mil.loc. Populatie urbana – 73,5%
Natalitate – 22.9 la mie, mortalitate – 5.7 la mie, spor natural –
17.2 la mie.
Speranta de viata la nastere: 71,7 ani – barbati; 78,6 ani – femei
Orase (1999): Cali (2.3mil.loc.), Medellin (2mil.loc.), Barranquilla
(1.3mil.loc.), Cartagena(0.9mil.loc.), Cucuta(0.7mil.loc.),
Bucaramanga(0.53mil.loc.), Pereira(0,47mil.loc)

1
Metisi – 47,3%, mulatri – 23%, albi – 20%, negri – 6%, amerindieni
– 3% .
Culte: catolicism 92%, protestantism, mozaism, etc.
Populatia se concentreza in zona platourilor inalte andine(<100loc./
km 2 in zona Cali-Bogota-Medellin) si in campia litorala din

nord(80loc./ km 2 ); in campia orientala locuieste mai putin de 2%

din populatie pe o suprafata de 50% din suprf. tarii

Mexic – Are o suprafata de 1.97 mil. km 2 , o populatie de 105mil. loc.

si densitatea de 52 loc./ km 2 .Capitala este Mexico City
(8,7mil.loc./31mil.loc.- aglomeratia urbana). Mexic este impartit in
31 de state federale si un district federal (Mexico City).
Populatia in 2001 – 100 mil.loc (fara 12mil.loc. care au viza si
3.5mil. care n-au viza in SUA),(cea mai populata tara spaniola)
-1900 – 13.6mil.loc., 1940 – 19.7mil.loc., 1970 – 48,9mil.loc., 1980
– 70mil.loc., 1990 – 81.3mil.loc. Populatie urbana – 74% (1996)
Natalitate –22.8 la mie, mortalitate – 5 la mie, spor natural – 17.8
la mie.
Speranta de viata la nastere: 68,7 ani – barbati; 74,9 ani – femei
Orase pricipale (mil.loc - 2000): Guadalajara (1,65), Puebla (1.3),
Netzahualcoyotl (1,23), Juarez (1.2), Tijuana (1.15), Monterey
(1.11), Leon (1.02), Merida (0.7), Chihuahua (0.65)
Metisi – 75%, amerindieni – 14%, albi –10%, etc.
Culte(1995): catolicism 90.4%, protestantism 3.8%, iudaism, bahai,
etc.
Mai mult de jumatate din populatie este concentrata in Mexico
central (jumatatea sudica a Podisului Mexican), respectiv in
districtul Federal (care include si capitala - 5810loc./ km 2 !) si

1
statele din jur (Mexico 612,7loc./ km 2 , Jalisco, Puebla 149,6loc./
km 2 , Veracruz, Oaxaca); alte arii mai dens populate sunt statele

Guanjuato (152,7loc./ km 2 ), Hidalgo (107,2loc./ km 2 ), Colima

(104,1loc./ km 2 ), Tabasco (74,8loc./ km 2 ), etc.
Densitatile cele mai mici se intalnesc in statele Baja, California Sur
(5,8loc./ km 2 ), Chihuahua (12,4loc./ km 2 ), Chiapas (13,6loc./ km 2 ).