Mexic

Litra Maria
a Vll-A


Introducere
GENERALITI: Teritoriu al civilizaiilor amerindiene, Mexic a fost sub dominaie spaniol
timp de 3 secole, ctigndu-i independena la nceputul secolului 19. O devalorizare a
monedei naionale (peso) la sfritul anului 1994 a provocat n Mexic turbulene economice,
declannd n Mexic cea mai grav recesiune din ultima jumtate a secolului. Criza financiar
mondial care a nceput la sfritul anului 2008 a provocat n urmtorul an n Mexic nc o
ncetinire masiv a creterii economice. Acum cnd economia i revine, principalele griji
economice i sociale sunt salariile mici, munca necalificat pentru un segment larg al populaiei,
distribuia veniturilor inechitabil i puine posibiliti de dezvoltare pentru populaia
majoritar amerindian care triete n oraele srace din sud. Alegerile prezideniale din 2000
au marcat un moment istoric: pentru prima dat dup Revoluia Mexican din 1910, un
candidat oponent Vicente FOX de la Partidul Naional de Aciune (PAN) a nvins un membru
al Partidului Revoluionar Instituionalizat (PRI), aflat de atunci la guvernare. El a fost urmat n
2006 de ctre un alt candidat PAN, Felipe Calderon. ncepnd cu anul 2007, puternicele
organizaii mexicane de trafic de droguri s-au implicat n dueluri sngeroase, care au rezultat n
zeci de mii de omucideri.

Pozitie geografica
Mexic (Mxico n spaniol) este o ar situat n America de Nord, mrginit de Statele Unite
ale Americii la nord i Belize i Guatemala la sud. Este cea mai sudic ar din America Latin i
cea mai populat ar vorbitoare de spaniol din lume. ntruct Mexic este de fapt o republic
federal, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). ara
este frecvent numit Republica Mexican (Repblica Mexicana) dei acesta nu este titlul
recunoscut oficial.



I.Cadrul natural
1.Clima
Tropicul Racului mparte efectiv Mexicul n dou zone de clim: partea din nord cu clim
temperat (iarn cu temperaturi mai reci) i partea din sud cu clim tropical(cu temperaturi
aproximativ constante pentru tot timpul anului). Zonele din sudul paralelei 24, care ajung pn
la nlimea de 1000 m au o temperatur medie anual situat ntre 24C i 28C. n aceste
zone temperatura rmne mare tot timpul anului existnd doar o diferen de 5C ntre
temperaturile medii de var i temperaturile medii de iarn. n nordul paralelei 24,( dei zonele
de acolo sunt la o altitudine mai joas dect cele din sudul paralelei), temperaturile medii
anuale variaz ntre 20C i 24C, aceste temperaturi fiind date de verile umede i fierbini i
iernile reci. De exemplu la Acapulco temperatura medie este de 26C n ianuarie i de 29C n
iulie, cantitatea de precipitaii fiind de numai 7 cm pe an. Temperatura medie la Mexico este de
12C, respectiv 18, cantitatea de precipitaii fiind de 55 cm/an, iar n oraul Merida din sud
cifrele sunt de 23C , respectiv 28C i 90 cm/an precipitaii. Acest lucru i confer Mexicului
unul dintre cele mai complexe sisteme climatice de pe Terra.
2.Hidrografia
Principalele sisteme hidrografice sunt: Lerma (n lungul su se afl marele canion Baranca-
Grande, cataractele de la Guadalajara, precum i lacul Chapala, cel mai mare din ar), Balsas
(cu numeroase cataracte i forme carstice), Sonora, Yaqui, Fuerte, care se vars n Golful
Californiei, Rio Grande i Panuco. Rio Grande (cunoscut n Mexic sub numele de Ro Bravo del
Norte) este al patrulea fluviu ca lungime din Statele Unite, cu o lungime de 3.034 km. El
izvorte din Munii San Juan din statul Colorado, traverseaz statul New Mexico i formeaz
grania dintre Texas i statele mexicane Chihuahua, Coahuila, Nuevo Len, i Tamaulipas.
3.Vegetatia, fauna si solurile
Flora
n ceea ce privete vegetaia, trebuie s luai n calcul n special plantele tropicale din
clasicele pduri tropicale, valabile n special pentru sudul i estul rii. O privelite deosebit
sunt palmierii att de diferii, car sunt mpletii cu liane i orhidee n toate culorile.
Dintre plantele de cultur care servesc ca hran pentru localnici se cultiv aici palmier de
ulei, trestie de zahr, sisal, cocotier, arborele de cacao, cafea i porumb. n zonele de munte ale
Mexicului se cultiv trestie de zahr, cafea, gru i proso. n partea de nord a rii vei gsi mai
multe lunci i puni. n Mexic se cultiv de asemenea u un numr mare de fructe tropicale i
diverse legume, n special chili i roii. n nord i priete foarte bine bumbacului mai ales pe
malul rurilor Colorado i Rio Grande.
Cu toate c n Mexic nu sunt prea multe pduri, cresc aici un numr relativ mare de copaci.
Destul de des vei vedea cedru, stejar, iar umbr v va face pinul destul de des ntlnit aici. n
regiuni mai nalte cresc mai degrab brazi. Nu trebuie s uitm nici de lemnul copacilor
tropicali, care i are rostul n industria mobilei n numele tuturor merit menionat mahonul.
Cnd spunem Mexic , cel mai probabil majoritatea i imagineaz cactui tipici, care cresc n
numr foarte mare pe teritoriul ntregii ri. Pe vrful munilor, n locuri unde se ntlnete
clim arctic, gsii specii de plante nord americane arctice. Mexicul este o ar relativ variat,
astfel n plimbrile dvs. prin ar vei putea admira cele mai diferite specii de vegetaie pe care
la noi nu le gsii.
Fauna
n ceea ce privete animalele, teritoriul Mexicului este destul de bogat. Majoritatea speciilor
animale din Mexic sunt reprezentate prin insecte. Foarte neplcui sunt narii, care sunt
purttri de malarie i de febr galben. n Mexic putei s vedei i uri, vidre, cerbi sau
cprioare. Din America de Sud au ajuns aici jaguari, armodiali, furnicari i un numr mare de
maimue. Pe teritoriul Mexicului triesc porcii cu spini i cele mai diferite roztoare i mamifere.
Nu trebuie s uitm nici de amfibieni i reptile, care i au de asemenea casa aici. Cel mai
mare pericol l prezint puternic veninoii erpi cu clopoei, care apar n multe locuri din Mexic.
Deasupra capului v vor zbura i diferite specii de psri de la micii colibri pn la corbi sau
vulturi. Cea mai renumit pasre mexican pare s fie curcanul. Este ns vorba despre un
ascendend al curcanului de cas, pe care l cunoatei la noi n ar.
n centrul rii localnicii cresc bovine, porci, cai, capre, dar i oi. n zonele de litoral, mai ales
n cele de golf ale Mexicului, se gsesc crabi i languste, ce reprezint sursa de mncare a
localnicilor i care bineneles se folosesc i pentru export. n apele Oceanului Pacific putei
admira n special crabi i stridii.


Solurile
Cea mai mare parte a Mexicului e mult prea secetoasa pentru agricultura iar in marea
majoritate a regiunilor solurile sunt de proasta calitate. Doar 13% din suprafata pamantului
poate fi folosita pentru culturi si alte 39% pentru pasunat.
4.Agricultura
Peste 25% din forta de munca este angajata in agricultura, dar importul alimentelor este
inca esential pentru populatia in crestere. Problemele cu apa se reduc in prezent prin proiecte
de irigatii. Raurile Rio Grande si Colorado au un rol important in nord, unde se cultiva fructe,
legume si bumbac in cateva ferme productive. Multe parti ale platoului sunt folosite numai
pentru agricultura de subzistenta, aici cultivandu-se porumb, care ocupa 45% din totalul
terenului cultivat, precum si grau, sorg si fasole. In depresiunile din Golf se cultiva trestie de
zahar si fructe. Bauturile, inclusiv tequila, se obtin din cactus, agava iar in nord este raspandita
cresterea vitelor pentru carne.
5.Relieful
Aproape doua treimi din suprafata tarii sunt ocupate de un platou inalt, cu campii de
coasta joase de-a lungul celor doua laturi. Doua lanturi muntoase Sieira Nevada la vest si Muntii
Stancosi la est continua din SUA in Mexic. Acestea se numesc Sierra Madre de Vest si Sierra
Madre de Est, ambele peste 3000 m, cu unele varfuri de peste 5.000 m. Platoul e impartit de
bazine. vai si blocuri muntoase intr-o serie de regiuni mai mici. Cutremurele si eruptiile
vulcanice (inclusiv Popo catepetl) sunt frecvente. Campii mlastinoase acopera marea parte a
depresiunilor de pe coasta de est, in special in sudul Mexicului. Pe coasta de vest se gaseste
peninsula muntoasa Baja California.
II.Populatia si asezarile umane
n timpul secolului XIX, populaia Mexicului abia dac se dubla. Aceast tendina a
continuat n timpul primelor dou decade ale secolului XX i incluviv, la recensmntul din 1920
s-a nregistrat o pierdere de circa 2 milioane de locuitori. Fenomenul poate explica de ce din
timpul deceniului 1910 pn n 1920 a avut loc Revoluia mexican.Rata de cretere a crescut
drastic ntre deceniile 1930 i 1980, cnd ara a ajuns s ntregistreze indici de cretere mai mari
de 3% (1950-1980). Populaia mexican s-a dublat ntr-o sut de ani i n acest ritm se ateapt
ca pentru anul 2000 s fie 120 milioane de mexicani. nainte de aceast situaie, guvernul
federal a creat Consiliul Naional al Populaiei (CONAPO), cu misiunea de a stabiliza politica de
control a natalitii si de a realiza investigaii despre populaia rii. Msurile luate au avut
rezultate spectaculoase i rata de cretere a sczut pn la 1,6 n perioada 1995-2000. Sperana
de via a trecut de la 36 de ani n 1895 la 72 ani n anul 2000.
De asemenea s-a schimbat i imaginea mexicanilor. La nceputul secolului XX aproape
90% din populaie tria n localiti rurale (sate,moii). Datele recensmntului din 1960 au
artat c populaia urban era pentru prima dat mai mare dect cea rural 50,6% din total).
Numrul persoanelor care au reedina n statul su natal n 1895 reprezenta 96,6% din
populaia total a rii. La recensmntul din 1920 nsumau puin mai mult de 90%. Treizeci de
ani mai trziu reprezentau 80%, iar astzi depesc cu puin 18% cei ce triesc n afara statului
n care s-au nscut. Ambele tendine se pot explica prin procesul de industrializare a oraelor
mari i mijlocii i prin srcirea treptat din mediul rural, cauzat de recesiunea din agricultur.
Oraele ce concentrau cea mai mare populaie sunt Estado de Mxico, Distrito Federal,
Veracruz, Jalisco i Puebla. n schimb, cele mai puin populate sunt Baja California Sur,
Campeche i Quintana Roo. Acest ultim ora este unul din cele ce prezint o rat de cretere a
populaiei cea mai mare din ar, ca urmare a industriei turistice a Cancunului, ce concentreaz
50% din populaia oraului Quintana Roo.
Indigenii
Pe de alt parte, populaia vorbitoare de limbi indigene (unicul criteriu menionat n
metodologia INEGI pentru a contabiliza poporul indigen din ar) a sczut de la 17% n 1895 la
aproape 7% n 2000. Totui, n numere absolute a avut loc o cretere, trecnd repede de la 1
milion la 7 milioane la recensmntul din 2000. Emigrarea indigen, pn n 1980, a avut ca
destinaii principale oraele mijlocii i mari apropiate de regiunile de origine. ncepnd cu anii
'90, migraia indigen a luat o ntorstur internaional i astzi vizeaz n primul rnd Statele
Unite.
Migrarea
Stale Unite ale Americii este o ar unde triesc mai muli mexicani dup ara de origine,
Mexic. Unii n aceast ar sunt de origine indigen pentru c aici gsesc cele mai bune
oportuniti dect n zonele rurale din Mexic. Prezena mexican la vecinii din nord ncepe cu
anexarea jumttii de nord a teritoriului rii n 1847. Unii mexicani care au rmas de cealalt
parte a frontierei s-au ntors n Mexic, ns alii au ramas acolo (aceasta s-a ntamplat n special
n Nuevo Mxico i au conservat propria limb i obiceiurile. Printre ei se numrau o mulime
de muncitori, care au mers s locuiasc n Statele Unite, unii temporar, printr-un contract de
munc ntre guvernele Washington i Mexic. Ultimele crize economice n Mexic au favorizat
emigrarea spre nord i se estimeaz ca la nceputul secolului XXI, circa 38 milioane de mexicani
sau descendeni a acestora vor locui n Statele Unite ale Americii. Majoritatea acestora se
concentreaz n California, Texas, Nuevo Mxico i Illinois. Pe al doilea loc se afl Canada,
ajungnd la 62 comuniti strine cu 36,600 mexicani. ara european cu cel mai mare numr
de mexicani este Spania, a treia destinaie care n anul 2009 nsuma 14,399 mexicani rezideni,
n principal din motive parentale, conjugale i educative; al patrulea loc de destinaie este
Guatemala unde turismul i comerul au fcut o ar atractiv pentru decderea economic a
ambelor ri. Germania este a cincea destinaie i a doua din Europa, n 2005 se nregistrau
7,100 mexicani ocupnd locul 45 n comunitile strine, ns n anul 2008 s-au nregistrat 8,900
mexicani. Alte comuniti importante de mexicani n strintate sunt n: Bolivia, Argentina,
Marea Britanie, Frana, Suedia, Chile, Japonia i Belgia.
Grupuri etnice
Din punct de vedere etnic, Mexicul este divers. n articolul 2 din Constituia Mexican se
definete ca fiind o naiune multicultural fondat pe principiul statelor indigene. Mexicul
actual se caracterizeaz ca fiind o "naiune amestecat", sau aa cum zicea Jos Vasconcelos
Caldern (1925), un "creuzet al tuturor raselor" att naional ct i rasial. Dei nu este o
statistic oficial pentru identitile etnice ale rii, un procentaj mare a populaiei este
fenotipic mixt.
Politica predominant primului secol de via independent a Mexicului era puin rasist.
Dup triumful revoluiei, mai muli gnditori au considerat c Mexicul era o naiune mixt din
punct de vedere cultural, i atunci politicile sociale s-au dirijat s asimileze indigenii n cultura
naional. Consecinele au fost: reducerea n termeni absolui i relativi a persoanelor ce
vorbesc limbi indigene.
Criteriul pe baza limbii a fost utilizat pentru a determina numrul indigenilor din ar. Cu
toate acestea, acest criteriu a fost criticat, deoarece identitatea etnic nu este dat de
identitatea lingvistic precum spunea Guillermo Bonfil Batalla n Mxico profundo.
Cifrele oferite de Institutul Naional de Geografie, Statistic i Informatic i Comisia
Naional pentru Dezvoltare a Popoarelor Indigene (nainte Institutul Naional Indigen, INI) sunt
n opoziie. Pentru prima dat, populaia indigen este n jur de 6% din total, ct i pentru INI,
proporia oscileaz ntre 10% si 14%. Pe site-ul web al CNDI cifra oferit de instituie este de
10.220 indigeni n ar n anul 2000, care reprezentau circa 11% din populaia mexican.
Criteriile angajailor de la CNDI pentru calcul includ, n afara celor lingvistice, locul de origine,
identitatea etnic a unuia sau a ambilor prini, ipoteza individual a identitii indigene,
printre altele.
CNDI recunoate doar 65 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza criteriului
lingvistic. Cele mai mari astfel de grupuri sunt nhuatl, maya, zapoteco, mixteco, otomi i
purpecha. Toate acestea sunt descendente ale vechilor mesoamericanilor. Grupurile mai mici
sunt kiliwa, aezat la nord de Baja California i lacandn n Chiapas, cu aproape 100 de
integrani.
Privind imigraia n Mexic, principalele comuniti strine cu puternic prezen n teritoriul
naional de muli ani se ntlnesc comunitile de americani, spanioli, germani, italieni,
cubanezi, francezi, chinezi, rui, libanezi, evrei, rromi, japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci,
irlandezi, austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni i turci. Dintre comunitile
strine recent aprute pe teritoriul Mexicului se disting comunitile provenite din Argentina,
Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada, Uruguay, Ecuador, Costa Rica, Bolivia,
Brazilia, Nicaragua, Panama, Venezuela, Republica Dominican, Chile, Haiti, Paraguay, Elveia,
Olanda i Suedia.
III.Economia
Mineritul
Mexicul este bogat in minerale si surse de energie se gasesc din belsug. Se extrag peste
150 de milioane de tone de petrol, 37.160 de milioane de m3 de gaze naturale si 9 milioane de
tone de carbuni.
Silvicultura si pescuitul
23% din suprafaa tarii este impadurita, indeosebi cu pini si molizi, dar exista si unele cu
copaci cu lemn de esenta tare, cu mahon, abanos, lemn de trandafir. Silvicultura comerciala se
practica in Sierra Madre. Cauciucul brut, pentru guma de mestecat, se obtine din Yucatan.
Captura de peste este de peste 1 milion de tone pe an si include creveti, ton si rechini.
Mexic face parte dintre tarile cu cea mai buna situatie economica din lume. Rata saraciei a
scazut in ultimii ani, multumita revenirii dupa criza economica. Acest lucru se datoreaza si
faptului ca Mexic a devenit o tara mult mai moderna fata de ani trecuti. De asemenea, au
aparut si foarte multe companii private si companii straine care au investit in Mexic. Economia
tarii se bazeaza pe industrie, agricultura si servicii.
Mexicul este o tara bogata si datorita resurselor naturale. Tara aceasta dispune de resurse
bogate de petrol, gaze naturale, cupru, carbuni, fier, zinc, fluorit, argint si gips. Astfel, in Mexic
se ocupa de extragerea si prelucrarea acestor resurse. In ceea ce priveste agricultura tarii, se
ocupa de cultivarea trestiei de zahar, arbori de cafea, tutun, legume si diverse fructe. In functie
de cantitatea de cafea si trestie de zahar cultivata, Mexic face parte din primele 5 tari. De
asemenea, in Mexic se ocupa si de cresterea animalelor, precum cal, bovine si pui, curcan, etc..
Industria tarii nu se ocupa numai de prelucrarea resurselor naturale, ci si de prelucrarea
legumelor, fructelor si a plantelor cultivate. La fel, in Mexic sunt produse si vehicule si piese de
schimb.
Mexic se ocupa de exportarea produselor, printre care se numara:
Vehicule (Nissan,Kia, Fiat)
alimente( Lays, NesQuik, Nescafe, Nestle, Chupa Chups, Bubballo)
produse textile (Dultex, Intimark, Flexi)
argint,gaze naturale si petrol,produse chimice.
Comertul

Mexicul este:
membru al GATT din 1986 i ulterior membru fondator al OMC;
membru al OCDE din aprilie 1994;
semnatarul unor acorduri de liber comer cuprinznd 44 de state de pe trei continente, dintre
care NAFTA (SUA, Canada si Mexic, n 1994), si TLCUEM, cu Uniunea European (Acord de
Parteneriat Economic, Concertare Politica si Cooperare - iulie 2000) sunt cele mai importante,
innd cont de volumul si valoarea schimburilor, nivelul investiiilor i al cooperrii economice;
membru al APEC Cooperarea Economica Asia Pacific din 1993;
semnatarul unui Acord de liber comer cu AELS (Asociaia Economic a Liberului Schimb in
2001);
viitor membru al ALCA Aria de Liber Comer a Americilor (negociere)

In capitolul politici comerciale sunt redate tratatele de liber comer semnate de Mexic.
In 2011, schimburile comerciale ale Mexicului au ajuns la 701 de miliarde de dolari SUA,
reprezentnd pozitia a 15-a la nivel mondial.
Mexicul a exportat produse in valoare de 350 de miliarde de dolari SUA (din acestea, 56 de
miliarde de dolari SUA au fost produse petroliere), cresterea fata de anul precedent fiind de
17,2%. Importurile au totalizat 351 de miliarde de dolari SUA, in crestere fata de anul 2010 cu
16,4%.
Principalele produse exportate: bunuri manufacturate, petrol si produse din petrol, argint,
fructe si legume, cafea si bumbac.
Exporturile au fost orientate, n principal, ctre Statele Unite ale Americii (peste 80% din totalul
exporturilor).
Principalele produse importate: masini unelte, produse metalurgice, masini agricole,
echipamente electrice, parti pentru autovehicule, avioane.
Principalele surse de import: SUA (48%), China (13,9%), Japonia (4,9%), Coreea de Sud (4,7%) si
Germania (4,2%).
In 2012, schimburile comerciale ale Mexicului vor depasi 700 de miliarde dolari SUA,
reprezentnd pozitia a 15-a la nivel mondial, balanta comerciala fiind echilibrata. Principala
destinatie a exporturilor mexicane sunt Statele Unite ale Americii (peste 75% din totalul
exporturilor).
Transporturile
n Mexic avei posibilitatea de a alege ce tip de transport dorii. Dac vei veni aici n
excursie organizat, i cel mai des va fi vorba de un sejur, atunci primul lucru pe care o s l
vedei n aceast ar va fi unul din aeroporturile internaionale. Apoi cel mai probabil vei
merge cu autobuzul sau minibusul pn la destinaie, iar apoi cu siguran vei avea nevoie de
main nchiriat. Turitii care merg pe cont propriu vor folosi mai mult mijloacele de transport
n comun pe care aceast ar le pune la dispoziie.
Transport aerian
Aeroporturi mari internaionale sunt n Mexic dou - Benito Jurez n Mexico City i
Cancn n Yucatn. n Cancn merg de la aeroport ctre hoteluri minibusuri colectivo
aproximativ la fiecare 30 de minute. Aeroporturi mai mici dar tot internaionale sunt n
Cozumelo (la 5 minute de San Miguel) i n Mrida. i aici este asigurat transportul de la
aeroport n ora de ctre minibusuri sau taxiuri marcate cu transportacin terrest. n ceea ce
privete aeroporturile interne, reeaua acestor linii aeriene este destul de dens, i astfel ofer
un mod comod de transport pe teritoriul Mexicului.
Autobuze
Transportul cu autobuzul este cel mai ieftin, motiv pentru care este i cel mai folosit. n
peninsula Yucatn merg autobuze locale din Cancn n Mrida, Playa del Carmen i Tulm.
n ceea ce privete transportul urban, liniile de autobuz copiaz clasele principale i strzile
oraelor mai mari, motiv pentru care vei ajunge cu aceste autobuze practic n orice parte a
oraului, att la distracie ct i la monumente. n Mexico City circul i metroul .
Taxi
Taxiurile din Mexico City sunt n mare parte verzi de tip Volkswagen, sau roii de tip Nissan.
Taxiurile de la aroport sunt albe cu un simbol negru al avionului pe fond galben. Printre cele
mai scumpe servicii de taxi se numr cele de la hoteluri. n Cancn sunt n zona turistic taxiuri
verzi.
Transportul ferovier i nautic
Cile ferate din Mexic au o lungime de peste 17.000 kilometri, dar n mare parte sunt folosite
pentru transport de mrfuri. Doar calea ferat din Yucatn ce traverseaz munii Sierra
Tarahumara, este dedicat transportului de persoane. Circul pe aici n fiecare zi Copper
Canyon Express, care acoper distana dintre Los Mochis i Chihuaha n 15 ore.
i transportul nautic din Mexic i are propriul loc. Cele mai renumite porturi sunt Acapulco,
Altamira, Manzanillo, Coatzacoalcos, Ensenada, Tampico, Topolobampo, Guaymas, La Paz,
Lazaro Cardenas, Mazatlan, Morro Redondo, Progreso, Salina Cruz, Tuxpan i Veracruz. n
ntregul Mexic exist un numr destul de mare de ruri i canale navigabile. Mergei cu brcua
pe lacul Catemaco sau pe canionul Sumidero, i cu siguran nu vei fi dezamgii. Din peninsula
Yucatn, mai exact din portul Puerto Jurez, care este situat la 10 minute de centrul Cancunului,
pleac la fiecare jumtate de or traiecte ctre Isla Mujeres.
nchirieri autoturisme
Companii de nchirieri maini sunt mai mult dect suficiente, mai ales n staiunile turistice.
Turism
Mexic este o tara dezvoltata, cu economie puternica. Ramurile economiei sunt industria,
agricultura si mineritul, dar un rol foarte important are si turismul, deoarece anual sosesc in jur
de 20 de milioane de turisti in tara. In acest fel, se claseaza in topul celor mai vizitate tari din
lume.
Exista mai multe motive pentru care merita sa calatoriti in Mexic, cum ar fi faptul ca veti putea
admira peisaje de vis, alcatuite din plaje lungi si nisip alb, munti inalti, vulcani, golfuri, pesteri,
rauri si canoane. Un alt motiv este vizitarea atractiilor care atrag cei mai multi turisti si anume
mostenirile culturilor mayase si aztece, care consta in temple, monumente, cladiri si piramide.
Nu in ultimul rand, fiind in Mexic, veti putea cunoaste totul despre gastronomia tarii, precum si
sa gustati bautura traditionala a tarii, tequila. Turistii viziteaza cu drag Mexicul si din cauza
faptului ca pot participa la diferite evenimente anuale, prin urmare sa cunoasca mai bine
muzica si dansurile traditionale. Printre evenimentele renumite se numara si urmatoarele:
Ziua Revolutiei Mexicane,Festivalul de Dans Guelaguetza,Situl Ritualulul Soarelui Aztec Cerro
de la Estrella ,Piramidele Teotihuacan,
Turnul Latino-American are o locatie centrala si datorita inaltimii sale - 183 m si 45 deetaje
- va ofera privelisti senzationale asupra orasului.
Panteon del Tepeyac este un cimitir unde se odihnesc personalitati importante din istoria
Mexicului.Tot aici se gasesc si numeroase magazine de suveniruri, cu arta religioasa si populara.
In fiecare an, pe 12 decembrie, aici are loc un festival dedicat Fecioarei din Guadalupe, cu
dansuri, slujbe religioase, o atmosfera de carnaval greu de imaginat in alta parte, iar vizitatorii
se numara cu miile. -
Parcul Chapultepec se afla in mjlocul orasului si include mai multe atractii: Gradina
Zoologica, Muzeul de Arta Moderna, Muzeul de Antropologie, Muzeul Copiilor, Muzeul
Tehnologiei, Muzeul de Istorie Naturala si Muzeul National sau Castillo de Chapultepec.
Piata Independentei este locul in care se afla Monumentul Ingerul Independentei.
Plaza de la Constitucion - Zocalo - este principala piata a zonei federale si epicentrul
festivalurilor si protestelor. Alta data recunoscuta drept monument al Independentei -
planificat, dar niciodata construit - numele Zocalo a devenit sinonim cu "piata" in tot Mexicul.
Spaniarzii au ridicat principalele institutii intre secolele al XVI-lea si al XVIII-lea in jurul
acestei piete, construita initial ca sit al ceremoniilor din Tenochtitlan.

O parere personala despre Mexic
Mexicul este o ar a contrastelor. Att de vechi i att de nou, bogie i srcie, cldiri
mree dar i cubicele csue cenuii, verdea i flori dar i terenuri aride cu stnci i cactui.








Bliblografie
Scrientia.ro
Wikipedia.ro
Invia.ro
Brainly.ro
RegieLive.ro
e-referate.ro
Springer.com
Referat.com
Mexic.info
mexgrocer.com
promexico.gob.mx