Tipuri de publicitate si tipuri de reclame

Se pot distinge mai multe tipuri de publicitate, in functie de componentele procesului

in cauza. Conform lui Dan Petre si Mihaela Nicola, in Introducere in publicitate1[1], dupa
grupul-tinta al campaniei publicitare, se pot distinge doua tipuri de publicitate: publicitatea
pentru consumatorul final si publicitatea pentru organizatii.

Publicitatea pentru consumatorul final (publicitatea de produs/serviciu sau de marca)

se adreseaza direct consumatorului final urmarindu-se stimularea pietei de consum vizata de
campania de comunicare. Caracteristica esentiala a acestui tip de publicitate consta in
utilizarea canalelor de comunicare in masa care se adreseaza consumatorilor obisnuiti, fiind
cea mai raspandita forma de publicitate. La randul ei, publicitatea pentru consumatorul final
este divizata in:

- publicitate de informare – scopul fiind informarea grupurilor-tinta asupra aparitiei

unui nou produs, avantajelor unor produse, reducerilor de pret, explicatii de utilizare sau de
achizitie etc.;

- publicitate de pozitionare – urmarind pozitionarea distincta in mintea consumatorului

a unui produs/serviciu pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi
categorie; acest tip este folosit cu precadere pentru produsele aflate in stadiul de crestere si
maturitate;

- publicitate comparativa – arata explicit sau generic produsul concurent si evidentiaza

calitatile celui comunicat, servindu-se de procedeul compararii directe a unor produse/servicii
aflate in concurenta;

- publicitatea de reamintire – care urmareste intarirea efectului unor campanii de

comunicare anterioare si pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv; aceasta
poate avea ca scop intretinerea si consolidarea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute;

- publicitatea care foloseste un model comportamental – utilizeaza un personaj

reprezentativ (lider de opinie, personalitate a vietii publice) pentru grupul-tinta vizat care
constituie un model comportamental pentru consumator, iar utilizarea produsului/serviciului
respectiv este prezentata ca o explicatie a succesului acestui personaj;

- publicitatea care foloseste vedete (de tipul star system) – acest tip de publicitate este
asemanator cu cel anterior insa, in acest caz, nu mai conteaza daca utilizarea
produsului/serviciului este explicatia succesului acelei personalitati, ci notorietatea, gradul de
simpatie de care se bucura aceasta vedeta in randurile publicului; notorietatea si atributele
acesteia sunt transferate asupra marcii, consumatorul putand sa se identifice cu aceasta;

- publicitatea care foloseste fetisul – are ca scop prezentarea elementelor de

identificare ale starului, fiind asemanatoare cu publicitatea care foloseste vedete, achizitia
produsului/serviciului devenind fetis;

- publicitatea de tip marturie (testimonial) – calitatile produsului/serviciului sunt

confirmate de o persoana cu grad ridicat de legitimitate in domeniul respectiv, de un martor;

- publicitatea care sprijina (endorsment) – foloseste ca sprijin pentru marca o

persoana cat mai reprezentativa pentru publicul vizat;

- publicitatea de tip demonstratie – se demonstreaza efectiv calitatile produsului;

- publicitatea in care produsul este tratat ca o vedeta in sine;

- publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau o anumita

semnificatie socio-culturala pentru grupul-tinta;

- publicitatea aparent negativa – are ca scop oferirea unei justificari in vederea

achizitionarii produsului, negand initial calitatile printr-o constructie argumentativa de tip
reducere la absurd pentru a se demonstra mai apoi imposibilitatea acestei negatii.

Publicitatea pentru organizatii (publicitate de afaceri) se adreseaza unor consumatori

institutionali sau intermediari intre anuntator (compania producatoare) si consumatorul final,
caracterizandu-se prin faptul ca utilizeaza nu atat canalele clasice de comunicare in masa, cat
canalele de comunicare specializate (media de specialitate, publicatii profesionale, posta
directa etc.).Publicitatea pentru companii si categorii profesionale – cum mai este denumita –
este de mai multe feluri:
 - publicitate comerciala – adresata companiilor intermediare intre producatorul
produselor/serviciilor (angrosisti) si consumatorul final (detailist); urmareste sa convinga
aceste companii de profitabilitatea pe care o au produsele comunicate, de beneficiile pe care le
pot avea din comercializarea acestora;

- publicitatea industriala – vizeaza companiile producatoare de bunuri si servicii care

au nevoie, la randul lor, in vederea realizarii acestora de alte produse, de materii prime, sau
echipamente;

- publicitatea profesionala – vizeaza categoriile profesionale care pot influenta la

randul lor consumatorii finali datorita faptului ca sunt de multe ori lideri de opinie in diverse
domenii;

- publicitatea de corporatie (institutionala) – este realizata de o companie comerciala

sau de o institutie publica si urmareste transmiterea de informatii privind activitatea si
performantele acesteia in domeniul in care activeaza.

Un alt criteriu folosit de catre autorii mentionati in stabilirea tipurilor de publicitate

este scopul campaniei. Dupa scopul campaniei, se poate vorbi despre publicitate comerciala,
ce are ca obiectiv principal obtinerea profitului, si publicitate noncomerciala, realizata pentru
organizatii nonprofit, pentru guverne sau institutii de stat, cu scopul de a determina schimbari
in atitudinile si comportamentul unui public.

Dupa tipul bunurilor pentru care se realizeaza comunicarea, se distinge publicitatea

pentru produse/servicii (marci) sau publicitate de produs si publicitatea pentru nonproduse
(bunuri simbolice) – publicitate de idei.

Dupa mecanismul psihologic la care face apel pentru convingerea consumatorilor,

publicitatea este:

- rationala – in principal informativa, se adreseaza dimensiunii rationale, economice a

individului si se foloseste de argumente concrete pentru a convinge;

- mecanicista sau behaviorista – functioneaza pe principiul stimul-raspuns, urmarind

determinarea unei achizitii imediate;
 - integrativa – vizeaza dimensiunea sociala a publicului, prin semnificatii sociale si
posibilitatea consumatorului de a-si comunica in fata celorlalti membrii ai societatii pozitia
sociala;

- sugestiva sau psihodinamica – se foloseste de principiile si mecanismele

psihanalizei, avand ca scop oferirea unei placeri la nivel psihic.

Luand in considerare si criteriul geografic de diferentiere, autorii lucrarii mai sus

mentionata, disting intre publicitatea locala, publicitatea regionala, publicitatea nationala si
cea internationala.

Dupa tipul mesajului, publicitatea este rationala (factuala), prezentand caracteristicile

functionale ale produsului/serviciului, si emotionala, axandu-se pe caracteristicile intangibile
ale produsului.

Dupa efectul intentionat de campania de comunicare, se face diferentierea intre

publicitatea cu actiune directa care are drept scop obtinerea unui efect imediat in urma
desfasurarii campaniei de comunicare si publicitatea cu actiune intarziata, care urmareste un
efect pe termen lung asupra grupului-tinta.

Dupa canalul de comunicare folosit, exista mai multe tipuri de publicitate:

- ATL (above the line) – sunt utilizate cele cinci canale media conventionale: presa
scrisa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul stradal;

- BTL (below the line) – utilizeaza suporturi neconventionale, sau le foloseste pe cele
conventionale intr-un mod atipic, actionand in doua modalitati: prin intermediul
evenimentelor sau prin intermediul suporturilor/obiectelor publicitare;

- TTL (through the line) – modalitate care nu mai tine cont de tipul canalului de
comunicare, ci urmareste atingerea obiectivelor campaniei folosind orice mijloc aflat la
dispozitie.

Dupa tonul comunicarii, publicitatea poate fi agresiva – deranjeaza publicul fie prin
folosirea unui ton imperativ, fie prin intensitatea comunicarii – si blanda – dand
consumatorilor posibilitatea unei optiuni.
 Ultimul criteriu utilizat de cei doi autori, continutul mesajului publicitar, imparte
publicitatea in conotativa – bazata mai mult pe sugestie, pe transmiterea de emotii si mai
putin pe continutul de informatii, si denotativa – urmarind in principiu transmiterea de
informatii.

Pe de alta parte, exista o clasificare a tipurilor de reclame in functie de diferite criterii.

Aceasta tipologie a reclamelor se afla intr-un raport de corespondenta cu cea a publicitatii dat
fiind faptul ca reclamele deriva din publicitate si sunt produse finite ale comunicarii
publicitare. Trebuie mentionat faptul ca, in mod concret, putine reclame pot fi incadrate intr-o
categorie exacta. Adesea, reclamele pot fi impartite in mai multe tipuri. Cu toate acestea, voi
prezenta o tipologie complexa a reclamelor expusa de Dan Petre si Dragos Iliescu in
Psihologia reclamei si a consumatorului.2[2]

Primul criteriu de diferentiere a reclamelor si cel mai important este canalul mediatic.
In functie de acesta reclamele se clasifica in: spotul publicitar pentru televiziune,
cinematograf; spotul radio, pentru radio; macheta de presa (layout), pentru presa tiparita;
afisul sau macheta de panou indoor/outdoor pentru spoturi de acest fel; banner pentru media
digitale si reclame realizate pe suporturi neconventionale, pentru activitati de tip BTL.

In functie de continutul reclamelor se poate diferentia intre: reclame de informare,

reclame de tip fotografii sau cadre statice, reclame de pozitionare, reclame comparative,
reclame de reamintire, reclame care folosesc un model comportamental, care folosesc vedete,
care apeleaza la un vorbitor, care apeleaza la mecanisme de fetisizare, reclame de tip marturie,
reclame care sprijina, reclame de tip demonstratie, de tip scene de viata, de tip vignete sau de
situatii, de tip imagine sau stil de viata, de tip povestire, reclamele in care produsul este tratat
ca o vedeta in sine, reclamele muzicale, reclamele animate, de conjunctura, reclamele aparent
negative, metareclamele, reclamele de tip declaratie, care fac apel la cultura populara,
reclamele fantastice, de tip „aventura” si reclamele de tip „beneficii si diferente”.

Reclamele de informare la fel ca si publicitatea de informare, au ca obiectiv principal

informarea grupurilor-tinta asupra aparitiei unui nou produs, avantajelor unor produse,
reducerilor de pret, explicatii de utilizare sau de achizitie etc. Este cel mai simplu tip de
reclama. Tot printre reclamele simple din punctul de vedere al formei, dar si al costului
implicat, se afla cele de tip fotografii sau cadre statice.

Referitor la reclamele de pozitionare, comparative, reclamele de reamintire, cele care

folosesc un model comportamental, care folosesc vedete, care apeleaza la mecanisme de
fetisizare, reclamele de tip marturie, reclamele care sprijina, reclamele de tip demonstratie si
cele in care produsul este tratat ca o vedeta in sine, trebuie mentionat faptul ca acestea
implica aceleasi caracteristici ca si tipurile de publicitate carora corespund.

In privinta reclamelor care apeleaza la un vorbitor, este relevant faptul ca acestea se

adreseaza in mod direct consumatorului, dar spre deosebire de reclamele care folosesc vedete,
este important produsul si nu vorbitorul. Cel din urma are rolul de a recomanda produsul sau
Reclamele tip scene de viata sunt cele care surprind situatii familiare detaliate din viata
consumatorului. Adesea vin ca o solutie a unor situatii si implica mai multa credibilitate,
consumatorii identificandu-se cu personajele reclamei. Total diferite de acest tip de reclame
sunt metareclamele care admit faptul ca reprezinta o forma a comunicarii publicitare.

Reclamele de tip situatii se caracterizeaza prin prezentarea succesiva si rapida a unor

ipostaze insotite de un jingle care surprind o idee. De asemenea, jingle-ul este o caracteristica
a reclamelor muzicale, situatie in care poate reprezenta chiar mesajul publicitar sau poate fi
fundalul muzical pentru un anunt. Pe de alta parte, reclamele tip imagine sau „stil de viata” se
individualizeaza prin reliefarea valorilor si a stilului de viata ale publicului tinta.
Asemanatoare acestui tip de reclame sunt cele care fac apel la cultura. Acestea utilizeaza in
construirea si transmiterea mesajului elemente culturale caracteristice unor anumite grupuri
sau comunitati. Iar reclamele de tip povestire se diferentiaza prin stilul cinematografic –
prezentarea unei „probleme” si a modalitatii prin care este solutionata luand forma unui film
de dimensiuni reduse si limitate.

In cazul reclamelor animate se folosesc metode de animatie in transmiterea mesajului,

cea mai des utilizata fiind cea a desenelor animate, iar cea mai noua, 3D (tehnica
tridimensionala). Se disting in acest cadru si reclamele fantastice care apeleaza la personaje,
creaturi sau situatii fantastice, fuga de realitate, implicand dimensiunea emotionala si artistica
a comunicarii publicitare. Intr-o maniera asemanatoare este transmis mesajul si in cazul
reclamelor de tip „aventura”.
 Reclamele de tip declaratie sunt folosite de multe ori in campaniile sociale si se
particularizeaza prin faptul ca „afirma cu putere, declara sau anunta o idee, de regula faptul ca
eficienta produsului a fost dovedita stiintific, ca acesta a fost testat in cele mai dificile conditii
etc.”.3[3] Iar in privinta reclamelor de tip „beneficii si diferente” trebuie mentionat faptul ca
mesajul publicitar este construit astfel incat sa puna in evidenta beneficiile produsului, in
detrimentul altor produse din aceeasi categorie.

Un alt criteriu folosit in diferentierea reclamelor este tipul de mesaj. Prin urmare, se
pot distinge reclame rationale (factuale) si reclame emotionale. Prima categorie implica
reclamele care urmaresc informarea si descrierea caracteristicilor sau a beneficiilor
functionale ale produsului/serviciului. Cea de-a doua categorie, in schimb, se axeaza pe
caracteristicile si beneficiile emotionale.

Totodata, reclamele sunt clasificate in functie de efectul intentionat de campania de

publicitate: reclame cu actiune directa si reclame cu actiune intarziata. Acestea corespund
tipurilor de publicitate cu aceeasi denumire, care sunt clasificate, la randul lor, dupa efectul
intentionat de campania de comunicare. Acelasi lucru se aplica si in utilizarea criteriului tonul
comunicarii. Reclamele pot fi agresive sau blande, ca si publicitatea clasificata in functie de
acest criteriu. De asemenea, se aplica si in diferentierea reclamelor dupa continutul mesajului
publicitar: reclame conotative si reclame denotative.

In concluzie, desi exista o tipologie bine structurata a publicitatii si respectiv a

reclamelor, in realitate acestea nu pot fi incadrate cu strictete intr-o categorie anume:
„Majoritatea reclamelor arata a reclame. Deci asta inseamna ca majoritatea reclamelor arata la
fel, iar cele mai multe dintre ele sunt trecute cu vederea”.4[4]
Este imposibil sa cunosti oamenii fara sa cunosti forta cuvintelor!” (Sigmund Freud)

Pentru foarte multi ani, incepand cu perioada facultatii, mi-am format un obicei foarte bun si
de care sunt mandru: nu m-am uitat aproape deloc la televizor.

Intamplarea amuzanta a fost cand a venit pentru o scurta perioada la noi sa locuiasca sora
sotiei mele.

Cand a vazut ca nu avem televizor, a rezistat fara sa zica nimic cateva zile – in care cred ca si-

a consumat toata rezerva de tigari pe care probabil ca si-a calculat-o pentru o luna – si
cand nu a mai rezistat, a plecat in oras sa isi cumpere… televizor.

Bineinteles ca apoi am fost nevoiti sa punem si cablu TV si sa… intram in randul

oamenilor…

Cand s-a intors cu valoroasa achizitie din oras, singura replica pe care o aveam in minte a
fost: „Orice rau e spre bine” si m-am gandit ca, la un moment dat, sigur o sa ii gasim si acelui
televizor o utilitate.

A functionat pe post de ornament o perioada buna dupa ce sora sotiei a plecat.

Ai observat povestirea de mai sus? Are ceva care sa te invete? Pentru mintea ta logica si
constienta, te invata ca nu e ideal sa privesti la TV… dar povestirea contine si un mesaj
ascuns…

Daca in interiorul unei povesti arunci, ca din intamplare, o fraza intre paranteze, sau ca un
mesaj in plus, ca o alta scurta povestire de cateva cuvinte… acel mesaj va fi invatat rapid…
„orice rau e spre bine” – este o intrare in subconstientul celui ce citeste sau asculta aceasta
povestire.

Asa numitul „storytelling” este o metoda de a transmite unei persoane sau unui grup anumite
informatii care sa fie folosite de catre subconstient asa cum stie el cel mai bine: adica sa
invete.

Cum se contruiesc unele mesaje subliminale din reclame

Si pentru ca tot am inceput povestind despre acel televizor, vreau sa iti spun ca in ultima
perioada am inceput sa il folosesc. Dar si asta intr-un mod complet „maniac”, adica atunci
cand oamenii se uita la filme, eu ma uit „printre filme”, ca si cum caut acele fisuri…

reclamele din timpul unui film

Poate ca o sa imi spui ca tu schimbi canalul atunci cand dai de publicitate… si e perfect
normal asta… daca nu vrei sa inveti de la expertii in comunicare despre care ti-am tot vorbit.
Dar iti propun cateva zile de experiment pe care sa le facem impreuna… sa urmarim in aceste
zile munca unor oameni care sunt platiti cu milioane de euro pentru ceea ce fac.

Aceste lucruri pe care ti le povestesc azi sunt cunoscute de acesti experti in comunicare care

si-au folosit experienta ca sa creeze aceste reclame… care asupra ta sigur nu au efect…
Oare?

Ei bine, stai o secunda si gandeste-te … o sa vezi ca iti cam plac exact acele persoane si acele
tipuri de obiecte pe care le tot vezi repetate in publicitate.

Imi plac reclamele unde sunt fraze de tipul „Secretul dintilor albi consta in concentratia de
plante si calciu in proportie de x% din pastele de dinti recomandate de medicii
stomatologi….”

Si iti mai spune poate ca aceasta concentratie de plante si calciu o are si castorul si de aceea
are dinti puternici… iar asta iti spune cineva care are autoritate… pentru ca poarta un halat alb

si atunci cand vezi halat alb … nu pui intrebari, ci executi.

Bineeee, dar ce anume ti se spune? Ca acea pasta de dinti este buna? Nuuuuu. Ti se spune ca
halatul alb are un secret si ca acel secret nu e pentru toata lumea, ci numai pentru cei care
utilizeaza acea pasta de dinti…

Mai mult decat atat, se foloseste de o asa-numita echivalenta complexa (termen specific meta-
limbajului din NLP) si care iti propune sa asociezi efectele acestei paste cu eficienta dintilor
castorului care roade lemnul…

Aceasta „constructie” verbala este o opera de arta. Este de-a dreptul de admirat ce reusesc sa
faca acesti experti.

Din aceasta cauza, iti propun sa privesti cu alti ochi si sa asculti cu alte urechi reclamele
publicitare peste care sareai pana acum, dar si sa analizezi cu atentie mesajele subliminale pe
care aproape nu poti sa le eviti… tine-ti insa banii bine in buzunar sau in cont ca sa nu fii

tentat sa cumperi tot ce vezi, de la pasta de dinti pana la noul SUV Dacia.

Haide sa te invat cum anume se construiesc mesajele subliminale de care tot iti spun si pe
masura ce inveti, sa le si pui in practica ca sa le verifici.

Ca sa fie mai simplu, o sa iti dau din cand in cand exemple in articolele viitoare si o sa iti
atrag atentia de fiecare data cand frazele compuse ti se adreseaza. Ok?

Uite aici un alt exemplu:

„Beneficiile unei bune relaxari sunt obtinute in urma cursurilor de dezvoltare personala, care
costa sume mari de bani sau in urma citirii zilnice a materialelor gratis de pe NLP Mania!”
Cum să te simți puternic și stăpân pe sine în orice situație
Acest material conține un CD cu 5 Lecții audio de câte 25-30 minte fiecare și 7 Exerciții
psihologice cu efecte rapide de creștere a încrederii în sine.

Află detalii

Ceea ce ti-am propus in fraza anterioara poate fi rezumat astfel:

– Pe NLP Mania ai la dispozitie materiale la fel de eficiente precum cele de la cursurile de

relaxare

– Pe NLP Mania ai la dispozitie tehnici care au efecte precum cele de la cursurile de

dezvoltare personala

– Pe NLP Mania ai toate efectele pe care le obtii la cursurile pe bani, doar ca aici sunt
gratis

Ce poti sa faci ca sa inveti sa le utilizezi si tu

Mare atentie insa la modul in care asculti. Aici este toata diferenta…

Exista doua stari mentale pentru a asculta: una este starea de prezenta si concentrare,
iar cealalta este o stare pasiva de asimilare, cand visezi in fata televizorului.

Acele reclame care iti amintesc de copilarie sau te fac sa visezi la familia perfecta, sau la
concediul perfect pe care ti-l doresti… te induc intr-o stare de visare „ca si cum te visezi
acolo”. In acel moment, orice ti-ar spune reclama, tu accepti de bun.

Tine minte cele doua stari mentale: una activa si una pasiva. Ca sa faci acest experiment,
trebuie sa ai tot timpul o stare activa, dinamica.

Daca cumva, din cauza oboselii, din cauza ca iti place sa visezi cu ochii deschisi, simti ca te
prinde o stare pasiva, de relaxare… atunci stinge imediat televizorul. Odihneste-te si cand esti
iarasi pregatit si ai mintea activa si energica, poti sa reiei experimentul.

Aceasta este o regula generala. Daca nu vrei sa te lasi influentat de mesajele subliminale… nu
intra in aceasta stare de pasivitate mentala. Stii la care stare ma refer? Este o stare importanta,
asa ca astept sa imi confirmi ca ai identificat-o foarte clar.

Nu poti sa folosesti aceste exercitii daca nu faci diferenta dintre cele doua stari mentale: una
specifica emisferei stangi a creierului (logica, activa, expansiva), iar cealalta specifica
emisferei drepte (intuitiva, pasiva, visatoare).

Etape pentru a te lasa influentat de mesajele subliminale din reclame…

Ideea de baza este urmatoarea:

 1. Reclama creeaza un cadru in care tu sa devii distrat, visator, pasiv
2. Ei stiu ca anumite imagini fac anumite persoane sa devina distrate si sa nu mai fie
complet prezente mental, asa ca profita de asta
3. Aplica mesajele subliminale potrivite pentru o minte distrata si receptiva

Chiar daca sunt convins ca tu citesti aceste lucruri si nu conteaza cat de mult iti sunt clare in
momentul de fata sau mai putin clare, mintea ta subconstienta le inmagazineaza in acest
moment si va incepe sa te protejeze de acum inainte de aceste mici trucuri ale publicitatii.

Si in timp ce faci toate acestea, mintea ta subconstienta de acum inainte va gasi acele resurse
ca sa nu te lase intr-o stare de visare si relaxare atunci cand ai mai mare nevoie sa fii complet
prezent si lucid.

Fii atent la formularea de la fraza anterioara… te-a relaxat in timp ce o citeai si ti-a indus o
sugestie… de acum inainte o sa vezi ca iti va fi mai usor sa privesti „ca de sus” aceste limbaje
ascunse in reclame… fara sa te mai prinda sensul reclamei, ci modul ei de formulare.

Exemple utile ca sa intelegi cum funtioneaza mesajele subliminale

In incheiere, iti mai dau o lista cu expresii folosite in publicitate si fata de care creierul tau nu
are nici o reactie, asa cum ar fi normal.

 „testat clinic” – intreaba-te care a fost rezultatul acestui test, pentru ca nu ti se spune
niciodata… ci doar se lasa sa se presupuna subconstient ca a fost un rezultat
pozitiv…

 „premiat ca produs al anului” – de catre cine, pentru care motiv si dupa ce criterii ar
trebui sa te intrebi de fiecare data… dar mesajul apare intr-un moment de relaxare si
placere, asa ca mintea nu face niciun efort…

 „bautura cu gust de ciocolata” – tinzi sa uiti ca ceva care are un gust de ciocolata nu

este chiar ciocolata… poate sa fie orice, dar nu ciocolata…

 „cel mai bun produs” – ar trebui sa te intrebi „in comparatie cu ce anume?”, se omite
sa se spuna care este termenul de comparatie si doar se sugereaza ca ar exista un
asemenea termen de comparatie.

 „nu contine conservanti chimici si nici E949” (am pus la intamplare 949) – cui ii
pasa ca nu contine conservanti, cand actiunea de conservare a fost preluata de mult de
catre un indulcitor artificial sau un colorant… si E949 nu contine, dar contine alte 20
de E-uri la fel de gustoase…Si in plus, nu imi zice nimic despre ce se afla inauntru…
dar norocul meu ca ma lumineaza despre ce nu se afla in acea reteta… ce m-as face

daca nu as sti ce NU se afla acolo?

Acestea sunt mici exemple pentru ca tu sa intelegi cum sunt folosite mesajele subliminale, dar
sunt altele la fel de interesante sau chiar mai interesante. Daca gasesti asemenea exemple, te
invit sa le postezi la comentarii ca sa imbunatatim lista si sa explicam secretul functionarii lor.
Astept sa imi confirmi toate aceste lucruri si in viitor o sa iti detaliez chiar si mai mult despre
secretele limbajului. Tine-ti ochii si urechile deschise si aminteste-ti ca presupunerile
indirecte nu intalnesc obstacolele si filtrele logice ale mintii daca nu iti activezi aceasta
calitate mentala de observator activ, cu simt critic.

Pe curand!

Marius

Iti recomand si:

Secretul expertilor in comunicare este la un pas de tine!

Secretul expertilor in comunicare – dezvaluirea de secrete si emotiile!

Cum explic eu oamenilor si ii fac sa inteleaga rapid si fara efort!