Comunicarea prin intermediul internetului

Aparitia internetului a produs schimbari importante in viata oamenilor. Este una

dintre activitatile care a inceput sa ocupe din ce in ce mai mult timp liber. Cu
ajutorul internetului reusim sa comunicam cu persoane aflate peste mari si tari, sa aflam tot
felul de informatii diverse in doar cateva minute. Motoarele de cautare "muncesc" pentru noi
dandu-ne in cateva secunde pagini intregi cu adrese unde putem gasi ceea ce cautam si, chiar,
ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista. In plus, camera web, alte accesorii si programele
care permit comunicarea in direct in timp real (chat, comunicare verbala, vanzari online) au
dus la transformari ale relatiilor noastre cu ceilalti. Azi ne putem vedea prietena care locuieste
la 5000 km, putem sa-i auzim glasul, putem cumpara orice de oriunde, putem vorbi deoadata
cu oameni aflati la mii de km distanta unii de altii.
Aceste succese tehnologice au eliminate comunicarea clasica in care era nevoie sa ne
intalnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie sa mergem la magazin pentru a cumpara
produsul de care aveam nevoie, era nevoie sa cumparam din librarie cartea de care aveam
nevoie, sa mergem la cinema pentru a vedea un film.Sau chiar sa ne afirmam intr-o societate.
Pe măsura dezvoltării economico-sociale a ţărilor şi grupurilor de ţări, tot mai multe
organizaţii care se implică constant în comunicarea cu publicul, completează şi îmbunătăţesc
formele de prezentare clasice prin folosirea unor sisteme electronice care au avantajul că sunt
mai flexibile, pot avea părţi rezervate utilizatorilor interni sau deschise publicului larg, iar
actualizarea este foarte facilă.
Interesul publicului faţă de blog-uri dovedeşte că acestea reprezintă o formă de
folosire a tehnologiei şi „produselor” sale, care au revoluţionat (sau vor revoluţiona) Interne-
tul şi, mai ales, multe din activităţile care se bazează pe acesta. Avem în vedere, în principal,
efectele pozitive ale blog-urilor asupra relaţiilor publice, jurnalisticii sau marketing-ului.
Blogurilor li se recunosc şi merite în domeniul managementului informaţiei sau creării
comunităţilor virtuale.
O comunitate virtuala sau comunitate online este formata dintr-un grup de persoane
care comunica sau interactioneaza mai mult prin intermediul internetului decat fata in fata.
Comunitatile online au devenit si o forma de comunicare suplimentara pentru persoanele care
se cunosc in viata de zi cu zi. Nivelul de interactiune si participare al membrilor variaza in
functie de comunitate, de la adaugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum
pana la a concura unul impotriva altuia intr-un joc video online. In prezent comunitatile
virtuale sau online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a
interactiona prin intermediul internetului.
Aceasta nu inseamna neaparat ca exista o apropriere mare intre membrii. O lista de e-
mail poate avea sute de membrii, iar comunicarea intre acestia poate fi doar de tip
informational, membrii ramanand straini unii de altii. Abilitatea de a interactiona cu alte
persoane cu un mod de gandire asemanator aflate oriunde pe glob are beneficii considerabile,
dar comunitatile virtuale au dat nastere la frica si critici. Comunitatile virtuale pot servii ca
mediu de actiune pentru criminalii online, cum sunt hotii de identitate si urmaritorii, punand
în special in pericol copiii.
Altii se tem ca daca petrec prea mult timp in comunitati virtual ar putea avea un
impact negativ asupra interactiunilor din lumea reala.
S-au realizat numeroase studii care au investigat motivatia si dorinta utilizatorilor de a
face parte din comunităţi virtuale. Ele au aratat ca dupa perioade indelungate de timp membrii

1
capata multe cunostinte referitoare la subiectele discutate şi de asemenea un sens de
conexiune cu lumea intreaga. Mai exista insa si o alta motivatie, aceea de a simti ca apartinem
unei comunitati.
Membrii pot sa participe la comunitatile online in unul din modurile: fie ca ei insisi,
fie jucand un rol. In unele comunitati nu este greu de aflat identitatea reala a membrilor, in
altele insa este imposibil de descoperit. Membrii pot juca un anumit rol pretinzand ca sunt
altcineva, in special in comunitatile dedicate jocurilor.
Comunitatile orientate pe jocuri afecteaza emotional membrii, dar nu se integreaza
ca parte a vietii reale. Comunitatile fantastice au ca scop evadarea din cotidian si posibilitatea
de a pretinde ca suntem altcineva. Nu trebuie uitat faptul ca in multe cazuri comunitatile
online sunt un alt canal de comunicare, asa cum este telefonul pentru viata reala. Aceste
tendinte vor continua sa existe in viitor devenind mai mult integrate in viata oamenilor, un alt
mijloc de comunicare si intalnire a oamenilor cu interese comune.
Foarte multe persoane au inceput sa caute compania altor persoane pe internet pentru
ca aici au gasit mai mult comfort decat in viata reala. Pe internet toate persoanele seama unele
cu altele, toate intra on line cu aceeasi dorinta de comunicare sau vor sa afle raspunsuri pe
care se tem sa le caute printre oamenii din realitate pentru a nu fi judecati gresit. Si cu toate
astea viata oamenilor isi urmeaza cursul normal sau anormal, si mai este influentata din cand
in cand de interactiunile virtuale.
Extinderea folosirii blog-urilor se observă si în cadrul relaţiilor publice. Astfel, prin
intermediul comunicării on-line la nivel de organizaţie, se urmăreşte interacţiunea directă cu
publicul extern sau chiar intern.
O mare parte din conţinutul transmis prin blog-urile de relaţii cu clienţii sau prin cele
de marketing este deja inclusă, în diverse modalităţi, în informaţiile distribuite de organizaţie
însă, prin intermediul blog-ului, comunicarea devine directă, imediată, se adaugă o anumită
personalitate celor transmise.
O altă posibilă utilizare a blog-urilor se regăseşte în comunicarea internă cu angajaţii,
pentru ca aceştia să fie tot timpul la curent nu numai cu deciziile, ci şi cu procesele
decizionale, cu motivaţiile care au dus la luarea anumitor hotărâri ale conducerii.
Se considera că extinderea importanţei blog-urilor în domeniul relaţiilor publice este
încurajată şi de faptul că prin acest mod de comunicare se amplifică forţa de informare şi
persuasiune a mass-media tradiţionale. Cu toate acestea, mass-media tradiţională diferă, însă,
de blog-uri pentru că se află în căutarea obiectivităţii. Blog-urile sunt subiective prin natura
lor, ceea ce înseamnă că abordarea personală a informaţiei nu o va putea substitui, vreodată,
pe cea obiectivă şi nici nu va fi preferată celei din urmă. De asemenea, blog-urile vor deveni
un interlocutor pentru mass-media, care va căuta aici subiecte şi reflecţii ale temelor tratate.
Pentru multe subiecte blog-urile vor oferi un alt punct de vedere, adeverind sau infirmând
informaţii.

FENOMENUL “MESSENGER” ŞI COMUNICAREA

INTERPERSONALĂ

Sfera comunicării prin acest mijloc de transmitere a informaţiilor şi

receptare concomitentă a acestora este mult prea vastă, motiv pentru
care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare:

2
comunicarea interpersonală online între indivizii conectaţi la Internet, prin
diverse metode (cablu de reţea, cablu de telefon – modem, sau wireless –
satelit), precum şi efectele acestei interacţiuni.
Comunicarea online (sau directă, în timp real) şi cea offline (sau
indirectă, prin intermediul mesajelor sau email-urilor) aparţin de un cadru
real, însă facilitat de mijloacele de comunicare modernă.
În această manieră, comunicarea prin Internet nu se îndepărtează
sub nici o formă de schema clasică a primului model de comunicare,
propus de către cercetătorii americani Claude Shannon şi Waren Weaver.
Acest model, numit şi Teoria informaţiei porneşte de la premiza că
rezolvarea problemelor de comunicare se află în raport de
proporţionalitate directă cu reducerea pierderii de informaţie.
Datorită unui concept clasic, folosit în analiza oricărui fel de
comunicare, anume, cel de bariere de comunicare, ce pot fi de mai multe
feluri (de limbaj, de interferenţe sau zgomot pe canalul de comunicare ori
cauzate de alţi factori: atenţia, interesul pentru mesaj etc.), sigur că nici
comunicarea prin canalul comunicaţional Messenger nu este lipsită de
acest fenomen.
Ce este totuşi Messenger-ul? Yahoo! Messenger este un
software(denumirea populară este cunoscută prin abrevierea la soft) de
chat oferit de serverul Yahoo. Prin intermediul acestui soft este facilitată
comunicarea cu întregul mapamond; indivizii pot comunica între ei chiar
dacă se află în colţuri opuse pe glob, direct, de la tastatură, sau prin
serviciul voice chat.
Se pare că popularitatea acestui soft a crescut concomitent cu
imaginea de marcă a server-ului Yahoo datorită faptului că este oferit
gratuit şi, implicit, nu are nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte
opţiunile. Soft-ul se poate descărca în variantă full chiar de pe site-ul celor
de la Yahoo şi nu prezintă opţiuni limitate, precum alte soft-uri din aceeaşi
familie.
Yahoo! Messenger nu este singurul program de chat existent, însă
este cel mai popular în România. Alte programe de chat sunt: Google Talk,
MSN Messenger, Skype, AOL Messenger etc.
Revenind la modelul liniar comunicaţional, cei doi cercetători
analizează elementele acestuia: sursă – emiţător – mesaj – canal –
receptor – destinaţie. În această analiză, vom aminti şi noi câteva
elemente de referinţă ale modelului liniar de comunicare, pentru a putea
stabili un traseu în descrierea comunicării online. Aşadar, elementul de
bază prezent aici şi în orice model comunicaţional este informaţia, concept
ce constă în posibilitatea de a reduce incertitudinea. Acest din urmă
termen, reprezintă cantitatea de entropie dintr-un sistem, unde entropia
(termen preluat din termodinamică) este o variabilă ce măsoară gradul de
haos sau dezorganizare dintr-un sistem.
Al doilea element al modelului liniar de comunicare este zgomotul.
Acesta reprezintă „acel orice” care se adaugă semnalului transmis iniţial,
fără ca sursa să intenţioneze aceasta. Zgomotul reprezintă o barieră

3
comunicaţională, care, împreună cu informaţia, formează ceea ce se
numeşte capacitatea canalului de comunicare. Pentru cazul particular
Messenger, capacitatea canalului este determinată de intenţia tastată ori
comunicarea verbală prin voice chat, ce reprezintă cumulul de informaţie
transmisă şi interferenţele sub formă de zgomote ce intervin în
comunicarea verbală telefonică sub formă de bruiaje, întreruperi ale
convorbirii online sau oprirea bruscă a comunicării prin intervenţia altor
factori (resetarea calculatorului, pene de curent etc.).
O posibilă soluţie în rezolvarea dificultăţii de comunicare provocată
de zgomot este
redundanţa – acest concept desemnează sporul de repetabilitate al unui
mesaj, spor care nu trebuie exagerat în mod voit, pentru a nu altera
intenţia iniţială.
Precizăm însă că în comunicarea online prin intermediul Messenger-
ului se poate interfera şi cu un alt tip de comunicare: cea imagistică prin
mesaje iconice. Aceasta este caracterizată prin „iconiţele emotive –
emoticons”, spre exemplu. Rolul acestora este de a spori interactivitatea
serviciului de chat. Un alt cercetător, Norbert Wiener, aduce o
îmbunătăţire substanţială teoriei informaţiei sub forma conceptului de
feedback. Acest element al modelului liniar este poate cel mai
reprezentativ pentru orice tip de comunicare. În măsura în care acesta
caracterizează posibilitatea sursei de a primi răspuns de la destinaţie şi de
a-şi ajusta comunicarea ulterioară în funcţie de acesta, interacţiunea între
indivizi prin intermediul canalului Messenger este facilitată şi avantajată
totodată prin confirmarea reală şi directă necondiţionată a feedback-ului.
Nu există interlocutor, iar comunicarea este rapidă. Nu putem spune că
acesta este neapărat un avantaj, deoarece scopul oricărei comunicări
eficiente este, nu doar transmiterea de informaţii şi receptarea altora
spontan, ci şi cunoaşterea celui poziţionat la capătul opus al canalului de
comunicare, un feedback rapid poate reajusta de nenumărate ori
comunicarea sursei.
Pentru că în comunicarea prin fereastra de chat avem de-a face cu
text, nu trebuie neglijate aceste sensuri abstracte ale cuvintelor. Richards
aminteşte şi el de barierele de comunicare, însă nu le atribuie canalului de
comunicare, ci susţine că pierderile de informaţie provin din caracterul
limbajului uman. Analistul distinge semnele de simboluri şi defineşte
relaţiile dintre acestea. Emoticoanele, printre altele, prin caracterul lor
interactiv-subiectiv deplasează uşor traiectoria informaţiilor în
interpretare. În acest fel, sursa se poate folosi de acest mijloc pentru a
masca o parte din personalitatea sa reală, sau, dimpotrivă, de a încerca să
demascheze din firea voluntar ascunsă a interlocutorului din spatele
ferestrei de Messenger.
Aşadar, comunicarea online se dezvoltă în două direcţii. Prima,
transmiterea de informaţii este accentuată prin simpla trimitere a unei
fotografii (de exemplu) prin comanda send file către interlocutor. A doua
direcţie comunicaţională ne transpune în imaginar, în sfera abstractă a

4
simbolurilor şi semnelor. Aici vorbim de interpretare, iar comunicarea
intermediată de Messenger devine o sursă de cunoaştere a celuilalt, însă
din spatele unui paravan – calculatorul. În această etapă, canalul
Messenger ia forma acelui clivaj de care aminteam la începutul analizei.
Teama de a ne arăta aşa cum suntem în realitate este estompată prin
acest tip de comunicare online. Iar acesta reprezintă, probabil, avantajul
esenţial al chat-ului pe Internet.
Aparent, Yahoo! Messenger rezolvă o parte dintre problemele
comunicării verbale –
codarea/decodarea devine un exerciţiu interactiv şi amuzant,
constrângerile interpersonale sunt diminuate; substituie dialogul clasic
oral – prin interferarea cu textul; permite comunicarea în timp real cu
interlocutori aflaţi oriunde pe glob; este un serviciu gratuit şi uşor de
utilizat şi înglobează mai multe modele comunicaţionale. Toate aceste
avantaje sunt exploatate la maximum de către utilizatorii de comunicare
prin chat, micşorând considerabil dezavantajele exprimate prin barierele
de comunicare, care devin aproape insesizabile.
Dar este oare această formă de comunicare modernă sursa unei
eficienţe majore survenite în cunoaşterea altora? Să nu cădem în iluzia că
o cunoaştere printr-un chat din spatele unui paravan este eficientă sau
corectă. Dimpotriva, desi prin intermediul scrisului exprimarea este mai
elaborata in care o persoana isi dezvaluie o parte din
sentimente,adevaratele legaturi se formeaza prin interactionare reala,
nemijlocita, intr-o viata reala,palpabila.

SURSE BIBLIOGRAFICE ELECTRONICE

http://www.culturasicomunicare.com/v2/nanescu.pdf
http://opiniamea-vinti.blogspot.com/2007/07/comunicarea-on-line-prin-intermediul.html