1.

Social media şi efectele ei asupra societăţii

Ce reprezintă social media ?

Social media este un termen nou, apărut ca urmare a dezvoltării Internetului si a serviciilor
oferite de acesta. Putem explica conceptul de social media ca un cumul de activităţi definit de 3
coordonate: tehnologie, interacţiune socială şi creaţie prin cuvinte, poze, video sau audio.

Termenul social media poate fi inţeles şi ca o grupare de noi tipuri de online media , care
împart în mare următoarele caracteristici:

participarea - se încurajează contribuţia si feedback-ul din partea tuturor celor interesaţi şi astfel se
anulează linia care despărţea media tradiţională şi audienţa;

deschiderea şi comunitatea - majoritatea serviciilor oferite de social media ajută la dezvoltarea

rapidă a comunităţilor, pe baza unor interese comune şi facilitează comunicarea în interiorul lor sau
interacţiunea cu alte comunităţi, iar discuţiile sunt votate, comentate, sau trimise mai departe altor
membri;

conversaţia - ca opus sau alternativă la comunicarea unidirecţională din media tradiţională - unde
conţinutul este transmis sau distribuit unei audienţe, comunicarea fiind una bidirecţională;

conectivitatea - succesul reţelelor sociale se datorează faptului că informaţia poate fi transmisă mai
departe, cu uşurinţă, cu ajutorul link-urilor, a embedding-ului conţinutului sau folosirea
instrumentelor de tip share.

Aşadar cea mai bună variantă pentru definirea social media este să o definim pe
componente. Media este un instrument al comunicării, spre exemplu un ziar sau radioul, deci social
media ar putea fi considerat un instrument de tip social al comunicării pe Internet. În termeni simpli
acest lucru ar putea fi explicat ca un website care nu îţi oferă doar informaţii ci şi interacţionează cu
tine în acelaşi timp.

2.CyberEtica sau Codul de Etică a mediului Online

În ultimele două decenii, Internetul a ajuns să domine fiecare aspect al vieţii noastre, iar
acest lucru a reprezentat o schimbare majoră pentru mulţi dintre noi. Gradual, am acceptat-o şi ne-
am însuşit-o, iar pentru generaţiile tinere, care s-au născut în toată această evoluţie tehnologică, nu
există un alt stil de viaţă în care Internetul să lipsească.

După cum am văzut, este greu de a găsi un cod de etică universal aplicabil în viaţa de zi cu zi. Aşadar,
nu este de mirare faptul că la rândul său şi mediul online, Internetul, are greutăţi în a stabili şi a
respecta un anumit set de valori etice.

Acest lucru se dovedeşte a fi problematic din moment ce lumea online, aflată într-o expansiune
constantă, continuă să atragă şi să acapareze în universul său, vieţile a din ce în ce mai multor
persoane, devenind un mediu care face posibilă comunicarea fără limite fizice, interconectând o
întreagă planetă

. Mediul online devine o comunitate de oameni care trebuie să funcţioneze conform unui anumit
cod, asemeni comunităţilor umane de pretutindeni. Ar trebui ca Internetul să fie lăsat în forma lui
actuală, un Vest Sălbatic, guvernat de codul etic al fiecărui utilizator, fiecare fiind liber să-şi exprime
ideile, intenţiile şi trăirile în formă naturală, neperturbate de existenţa vreunui cod de ,,legi" sau ar
trebui reglementat şi supus unor reguli, decizie care ar putea distruge întregul "ecosistem" al
Internetului, furându-i din identitate, din unicitatea şi libertatea cu care utilizatorii Internetului au
fost obişnuiţi.

Bill Gates spune despre Internet următoarele: ,,Internetul devine târgul satului pentru oraşul global
de mâine." Dacă ar fi să tratăm această idee cu seriozitate, am putea spune că, asemeni unei
comunităţi reale, fizice, şi comunitatea online trebuie să aibă la bază legi, reguli şi valori etice, care
trebuiesc respectate, pentru a evita haosul. Însă în anii în care Internetul şi mediul online s-a
dezvoltat, am putut observa că acesta tinde să se autoguverneze, să se autocenzureze, să înlăture
elementele care îi pot face rău, fără ca să fie nevoie de intervenţia directă a vreunei instituţii sau
guvern.

Internetul dispune de câteva caracteristici mai mult decât impresionante, precum accesul instant,
imediat, la nivel global, extrem de adaptabil , care poate fi accesat de către oricine cu echipamentul
necesar şi aptitudini tehnologice modeste, s-a considerat necesară apariţia CyberEticii , ce a devenit
un studiu filosofic al eticii în cadrul Internetului, menit să înţeleagă comportamentul utilizatorului
online precum şi Internetul care afectează individul şi societatea.

CyberEtica îşi are rădăcinile şi i se datorează cercetărilor lui Walter Manner, care în 1970 a folosit
pentru prima dată termenul de ,,etică de calculator - computer ethics" , definind domeniul ca unul
care examinează ,,probleme de ordin etic agravate, transformate sau create de noile tehnologii"

CyberEtica cuprinde un cod al comportamentului pe Internet , bazat pe bunul simţ şi buna judecată şi
legi aplicabile în mediul online, fiind creat de utilizatori pentru utilizatori, fiecare folosindu-şi propriul
cod etic pentru a propune legi şi reguli care să guverneze mediul online.

Deşi acest cod al ,,bunelor maniere" pe Internet este facultativ, la alegerea fiecăruia dacă vrea să îl
respecte sau nu, experienţa navigării pe Internet poate fi îmbunătăţită atunci când se respecţă acest
cod etic.

"Caracterul este ceea ce faci atunci când nimeni nu se uită la tine" . Atunci când sunt conectaţi în
online, oamenii tind să creadă că sunt invulnerabili, invizibili, simţindu-se adăpostiţi de judecata celor
din jurul lor. Din acest motiv se folosesc de mediul online pentru a da frâu liber tuturor părţilor şi
aspectelor care intră în alcătuirea persoanei lor. Nu putem afirma cu certitudine că Internetul este în
mod sigur lipsit de etică însă de foarte multe ori această portiţă de scăpare din lumea cotidiană, pare
să scoată ce e mai rău din noi cu foarte mare uşurinţă, să răbufnim sau să interprindem acţiuni ce ni
le asumăm a fi greşite sau lipsite de etică şi pe care, de altfel, nu le-am face în viaţa reală.

3 .Evoluţia, importanţa şi impactul social media

Social media, care nu demult părea doar un trend, un moft despre care scepticii afirmau şi
insistau că nu va prinde, acum atrage mai mulţi utilizatori ca oricând în timp ce creşte în valoare cu
miliarde de dolari, evoluând până în punctul în care dacă nu exişti în online ca persoană, dar mai ales
ca şi organizaţie, nu poţi avea succes.

Însă pentru a ajunge la nivelul pe care l-a atins în zilele noastre, ideea, conceptul de social
media a trebuit clădit cărămidă cu cărămidă, iar totul a început cu primul e-mail trimis în anul 1971,
care avea să pornească o adevărată revoluţie a felului în care oamenii îşi fac simţită prezenţa în
online. Iar această evoluţie, a social media, trebuie menţionată, deoarece, o data cu evoluţia ei, am
evoluat şi noi ca indivizi. În ultimul deceniu, social media a devenit pe deplin înrădăcinat în viaţa marii
majorităţi a oamenilor şi o parte integrată a societăţii moderne.

Aceste reţele sociale tind să ne satisfacă vulnerabilităţile, oferindu-ne fantezii care să ne facă să
ne simţim bine în propria piele şi anume că putem să alegem la ce suntem atenţi şi la ce dăm
importanţă, că vom fi întotdeauna auziţi şi cel mai important, că nu va mai trebui să ne simţim
singuri, idee care stă la baza reprogramării noastre mentale, reporgamare care este cel mai bine
descrisă prin sintagma "sharuiesc deci exist."

În tot acest timp ne folosim de tehnologie pentru a ne defini ca indivizi, împărtăşind celorlalţi
gândurile şi sentimentele noastre chiar în timp ce le se petrec şi falsificăm experienţe ca să avem ce
împărtăşi şi astfel să simţim că trăim. Din acest motiv, tot ceea ce împărtăşim pe reţelele sociale
capătă un rol de buletin virtual, de carte de vizită, care ne conturează felul în care ceilalţi ne văd în
mediul online, ca persoane reale într-un mediu virtual. Aşa că pentru a descrie acele persoane cu o
anumită activitate, statut şi influenţă în online, a fost inventat termenul de ,,cyber-citizen" sau cyber-
cetăţean. Social media nu modifică doar modul în care interacţionăm cu tehnologia, dar şi felul în
care lucrăm, consumăm constant şi gândim. Să luăm în considerare faptul că social media social
media a alterat mediul de lucru, fiecare companie necesitând ca angajaţii lor să aibă un cont pe cel
puţin una din reţele sociale şi să fie activi în online; totodată platformele sociale au devenit un
instrument de comunicare internă în cadrul companiilor, sporind productivitatea şi gradul de atenţie
al angajaţilor asupra taskurilor care trebuie rezolvate

4.SOCIAL MEDIA LA LIMITA DINTRE ETICĂ ȘI BUSINESS

Implicațiile etice pot fi identificate la nivelul modelului de business al companiilor ce gestionează

platformele de Social Media. Prin utilizarea platformelor, fiecare dintre noi furnizează date ce includ
o varietate de aspecte ce contribuie la realizarea unui profil personal, de la conexiunile pe care le
deținem cu alte persoane și locurile frecventate, până la afilierile politice și ideologice

O primă întrebare privind etica acestor modele de business poate fi „Este etică vânzarea datelor cu
caracter personal?” și are în vedere dreptul la intimitate al fiecărei persoane. Însă, din punct de
vedere legal, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este cel mai avansat demers al
autorităților în direcția protejării „intimității digitale”, iar această lege acoperă doar acele date
generale pentru care o companie are obligația de a ne cere consimțământul înainte de a le stoca și
prelucra . Datele identificate de algoritmii rețelelor sociale nu se încadrează în categoriile de date
protejate prin GDPR, întrucât reprezintă simplele noastre acțiuni de pe platforme: apăsarea unor
butoane, timpul petrecut pe platformă, tipurile de postări cu care interacționăm mai des și multe
altele.

Acțiunile noastre pe platformele Social Media sunt puternic influențate de designul folosit și
actualizat cu regularitate de către companiile care gestionează aceste platforme. Printr-o sinergie
perfecționată în mod continuu, designul, funcționalitățile și algoritmii platformelor Social Media
contribuie la atingerea aceluiași obiectiv: un timp cât mai îndelungat de interacțiune a utilizatorilor cu
platforma în vederea creării unui profil personal cât mai precis, format din o multitudine de date,
care să satisfacă nevoia agențiilor de publicitate de a servi reclame exact atunci când sunt șansele
mai mari să le vedem și să interacționăm cu acestea.

Eficiența acestui sistem și a modelului de business adoptat de către companiile care gestionează
platforme Social Media înseamnă pentru publicul larg un risc accentuat de adicție și de modificare
defectuoasă a comportamentului la nivel macro.

Un studiu realizat de Statista și Salvați Copiii din anul 2018 indică faptul că în România aproximativ
6% dintre copiii și tinerii din grupa de vârstă 12-17 ani petrec între 5 și 6 ore pe zi utilizând platforma
Youtube, iar 26% dintre copiii și tinerii din grupa de vârstă respectivă petrec aproximativ 2 ore pe zi
utilizând platforma Facebook. Aplicația socială Snapchat era accesată constant de-a lungul unei zile
de aproximativ 13% dintre copiii și tinerii vizați de studiul amintit.

5. Identificarea problemelor de etică în social media

Pete Cashmore spunea: ,,Privacy is dead and social media holds the smoking gun" . Una
dintre principalele acuze care i se aduc social mediei, este aceea că o dată cu apariţia ei, nivelul de
intimitate de care se poate bucura un utilizator a scăzut dramatic. Şi asta deoarece, pe măsura
dezvoltării social media, au apărut grupuri, care şi-au dat seama că datele oferite în mod voluntar de
către indivizi pe social media, reprezintă o adevărată mină de aur, un insight direct către ceea ce vor
să vadă, să audă şi să simtă utilizatorii de social media.
Datorită creşterii intensităţii de folosire a social media, membrii celei mai vechi organizaţii non-profit
din Statele Unite ale Americii The Ethic Resource Centre (ERC) , au pornit o cercetare pentru a afla cât
mai multe despre indivizii care folosesc social media şi cât de mult se lasă influenţaţi de ce se
întâmplă în online, în încercarea de a găsi o posibilă conexiune între etică şi social media. Ceea ce au
descoperit cercetătorii este că persoanele cele mai active în online au avut o toleranţă mai mare faţă
de activităţi care ar putea fi considerate lipsite de etică, însă de menţionat ar fi faptul că acest lucru
se datorează felului în care ei judecă situaţiile respective, pentru ei ,,zona gri" fiind una mult mai
vastă atunci când raportează anumite întamplări la un cod etic.

Complicaţiile etice din cadrul social media pot ieşi cu uşurinţă la suprafaţă daca discutăm de
perspectivele din care ar trebui analizată etica, perspective enunţate în Framework for Ethical
Decision Making (Ghidul pentru luarea deciziilor etice) :

• Din perspectiva utilitariană: hacking-ul de conturi şi postarea de mesaje ameninţătoare

reprezintă una dintre principalele probleme ale reţelelor sociale, deoarece prin intermediul lor
oameni se pot ataca între ei şi pot râni persoane chiar daca aceasta activitate se desfăşoară în online;
activităţi precum cyberbullying-ul are ramificaţii în viaţa reală, persoanele care sunt agasate în online,
ajungând în unele cazuri la suicid, ca soluţie la problema intimidării sau terorizării de către alţi
utilizatori.

• Din perspectiva egalităţii: unele persoane consideră că reţelele sociale oferă egalitarianismul
total deoarece atunci când înteracţionezi cu cineva în online nu poţi şti cu certitudine dacă e
persoană de culoare sau nu, dacă e bărbat sau femeie, slab sau gras, bătrân sau tânăr

• Din perspectiva virtuţii: multe din virtuţile interpersonale cărora le dăm valoare, evoluează în
contextul comunicării faţă în faţă. Onestitatea, deschiderea faţă de ceilalţi precum si răbdarea sunt
importante atunci când întalnim o persoană în viaţa reală. Problema etică apare datorită faptului că
aceste valori nu reprezintă nimic atunci când persoanele sunt reprezentate de avatare în mediul
virtual. Probabilitatea ca alte virtuţi să treacă pe primul plan atunci când comunicăm în online este
foarte mare deoarece nu ducem niciodată lipsă de interacţiune în online şi putem ieşi din conversaţii
oricând dorim prin apăsarea unui buton.

6. Cât de privat este profilul tău privat

Facebook este o companie, care a dat startul avalanşei reţelelor sociale şi a reuşit să facă
social media un concept pe care mulţi doresc să îl înţeleagă pe deplin. Fondatorul acestei companii
este Mark Zuckerberg.

Însă, deşi a pornit ca o companie cu viziune, acest lucru s-a dus pe apa Sâmbetei datorită poliţelor
de păstrare a datelor private, care se schimbă de la o zi la alta, de fiecare dată în avantajul companiei
şi dezavantajul utilizatorului

În continuare, vom enumera câteva dintre motivele care ar trebui să ne facă să considerăm
posibilitatea renunţării profilului nostru ,,privat" de pe reţelele de socializare:

• Termenii şi condiţiile de utilizare sunt create în avantajul companiei. Pentru a clarifica acest
aspect aflaţi că, pe lângă faptul că majoritatea aplicaţiilor şi platformelor sociale deţin informaţiile
noastre private, dacă dai greş în a prezenta datele cât mai corecte şi adevărate despre persoana ta,
rişti să îţi pierzi contul.

• Mark Zuckerberg nu are un trecut etic curat, acesta fiind acuzat că a folosit Facebook şi
datele aflate pe servere în scopuri meschine sau vindicative, pentru a ghici parole de e-mail şi de a
citi corespondenţă personală, pentru a-şi discredita rivalii. Avem de-a face, deci, cu un lup, paznic la
oi.

• Pentru a veni în apărarea schimbărilor dese în politica firmei în ceea ce priveşte datele
private, CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg a spus că aceste schimbări s-au efectuat ca urmare a
dorinţei userilor de a împărtăşi din ce în ce mai mult cu cei din online, şi din acest motiv Facebook a
modificat sistemul, pentru a arăta tuturor ceea ce faci pe reţeaua socială. Facebook nu se
mulţumeşte să ştie ce faci tu, ci vrea ca şi restul utilizatorilor să ştie, fie că vrei sau nu.

• Datele tale private sunt împărtăşite cu diferitele aplicaţii de pe platforma socială, ceea ce
înseamnă că nu trebuie să ai incredere doar în creatorii şi staff-ul Facebook, Twitter sau Pinterest că
vor avea grijă de datele tale private, ci şi în developerii de aplicaţii.

• Dacă deja ţi-ai facut un cont pe una dintre platformele sociale şi doreşti să renunţi la el, află
că nu poţi să îl ştergi permanent. Companiile consideră ,,ştergerea contului" doar înlăturarea lui din
căutări pentru utilizatorii care doresc să îl acceseze. Problema este că datele contului rămân stocate
pe server, fiind dispoziţia site-ului în orice moment.

Toate serviciile oferite de platformele sociale vin cu un preţ. Observăm că până şi serviciile
gratis costă, în acest caz, costul fiind datele personale şi intimitatea userilor. Utilizatorii devin o
monedă de schimb între reţelele sociale şi companii sau grupuri care doresc să folosească insight-ul
pus la dispoziţie în mod involuntar şi inconştient de utilizatori, pentru a-şi targeta cât mai bine
categoria de public, pentru a promova un produs, o idee sau concept.

7.CONCLUZII

Social media reprezintă un instrument foarte puternic atunci când ne raportăm la mediul
online şi impactul pe care îl are în offline, în viaţa reală a indivizilor.

Răspândirea social media a făcut ca ceea ce facem în online să conteze în viaţa de zi cu zi şi să aiba
un cuvânt de zis asupra felului în care trăim şi judecăm situaţiile cu care ne confruntăm.

Datorită caracterului deschis şi anonim pe care îl are mediul online, limita dintre etic şi neetic este
una foarte înceţoşată.

Fiind un mediu relativ nou şi care încă nu este bine înţeles şi studiat, Internetul şi social media
prezintă o serie de probleme etice variate.

Este evident faptul că această "zonă gri" în care se află etica în online, oferă şansa ca resursele şi
instrumentele respective să fie abuzate, folosite împotriva cetăţenilor, pentru manipula, disemina
informaţii false şi propagandă.

Personal, consider că mediul online, mai exact social media a ajuns în punctul în care, noi ca
useri, trebuie să fim atenţi la ceea ce ne expunem, ceea ce citim sau ce cauză susţinem, deoarece
uşurinţa cu care suntem direcţionaţi să credem una sau alta, face din social media una din
principalele forţe în a motiva, a schimba sau a convinge oamenii de a urma orbeşte şi fără întrebări, o
persoană, o companie sau un guvern, a căror scopuri sunt rareori în interesul individului obişnuit.