Una din necesitățile oamenilor încă din cele mai străvechi timpuri a fost nevoia de a se afla în

permanență legatură cu cei din jur. Pe parcursul timpului necesitatea și viteza comunicării au
crescut considerabil iar oamenii au inventat diverse mijloace pentru a face mai rapidă și comodă
legătura dintre ei ( de la comunicare verbală și scrisori trimise prin porumbei până la telefoanele
mobile, scrisori electronice, skype, facebook și alte rețele de socializare).

Scopul acestui referat este de a aborda toate plusurile și minusurele retelei de socializare, și
impactul acestora asupra omenirii. Astăzi pentru cea mai mare parte a populației, rețelele de
socializare reprezintă principala modalitate de comunicare. Scopul rețelelor de socializare inițial
a fost de a crea un suport pentru persoanele din aceleași medii, precum, colegi de studii, angajați
din aceleași companii și organizații care să comunice pe aceste site-uri pentru a le facilita
organizarea activităților sau simpla legătură de grup. Insă , totodată, acest avantaj, la un moment
dat, se transform intr-o dependență cronică. Această dependența de rețelele de socializare se
manifestă prin scăderea capacității de concentrare și la depărtarea de tot ce înseamnă viața reală.
În spatele acestei adicții se ascund adesea diferite frustrări și complexe căpătate din experiențele
cotidiene și “depășite” iluzoriu în mediul virtual. O bună parte a celor ce dezvoltă dependență de
rețelele sociale sunt persoane tinere sau mature timide, nesigure sau cu încredere scăzută de sine.
Este însă important să conștientizăm că rețelele sociale nu ne „vindecă” de aceste aspecte, ci
doar ne creează senzația de control și putere. O altă parte a utilizatorilor sunt oameni care au un
program încărcat, multe responsabilități domestice și puțin timp pentru distracție. Indiferent de
categoria socială, oamenii își doresc atenție, relaționare, confort și, inconștient, reducerea
anxietății generate de imposibilitatea de a fi așa cum își doresc sau de a face tot ceea ce-și
doresc.

Cele mai seducătoare rețele de socializare sunt: Facebook, Twitter, Odnoklassniki, Youtube.
Hi5 etc.
 Toate acestea peste o anumită perioadă de timp cu siguranță că ne vor face dependenți.
Atunci apare și intrebarea: ,,Cum sa folosim corespunzator retelele de socializare?’’

• Să piardă timpul pe Facebook ştie oricine. Dar ştim oare să folosim eficient aceste reţele,
în scop practic? Cuvântul cheie este scop. Având în minte scopul pe care vrei să-l atingi,
nu trebuie decât să identifici şi să foloseşti uneltele pe care reţelele sociale ţi le pun la
dispoziţie.

• Reţele sociale în sine sunt mijloace de promovare. Foarte populare peste ocean şi din ce
în ce mai accesate şi la noi, reţele sociale te pot ajuta să-ţi promovezi blogul, sau mica ori
marea afacere şi să fii în permanent contact cu vizitatorii sau potenţialii clienţi. Degeaba
ai scris un articol genial pe blogul tău dacă nimeni nu ştie de el.

• Tot prin intermediul reţelelor sociale, un profesionist poate fi la curent cu subiectele

legate de job. Graficienii pot descoperi concepte noi, programatorii se pot pune la curent
cu cele mai noi standarde sau limbaje de programare şi aşa mai departe. De ce nu, şi alte
categorii profesionale "mai puţin moderne", gen contabili sau jurişti, se pot informa prin
intermediul aceloraşi reţele sociale şi, nu în ultimul rând, se pot face cunoscuţi online.

Exista un numar considerabil de factori care creează dependența de internet și de

rețelele de socializare:

- Nevoia de validare, de apreciere și de confirmare a propriei valori stau la baza multor

comportamente pe rețelele de socializare. Suntem tentați astfel să alegem cele mai reușite poze,
să menționăm că ne aflăm în anumite locuri, să postăm ultimele achiziții făcute, să împărtășim
gânduri sau cugetări cu care ne identificăm.

- Vorbim practic de un anume exhibiționism online care este menit să le arate celorlalți ce
evenimente au loc în viețile noastre și mai ales, faptul că propria viață se află sub control. „Like-
urile” sau comentariile au devenit în timp instrumente de validare, de apreciere și conectare cu
ceilalți. Dacă am primit un „like”, de multe ori nici nu mai este nevoie să vorbim cu persoana
respectivă, se consideră că suntem conectați.
- Comparațiile inconștiente. Dincolo de doza de exhibiționism, o altă componentă atractivă a
rețelelor de socializare este șansa de „a trage cu ochiul” în viețile celorlalți. Vorbim astfel și de
aspectul voyeurist, de a privi ce mai fac ceilalți fără a interacționa neapărat cu aceștia. Se creează
astfel un teren favorabil apariției comparațiilor inconștiente intre realizările sau posibilitățile
celorlalți și propria viața. Acest aspect poate fi benefic și relaxant atât timp cât nu generează
frustrări, nemulțumire sau invidie.

- Construirea pseudo-identităților. Dacă viața de zi cu zi are suișuri și coborâșuri, dacă

posibilitățile nu sunt în acord cu visele sau dorințele, dacă timpul liber este prea scurt pentru
socializare sau ieșiri în oraș, rețelele de socializare constituie mediul perfect pentru construirea
unui profil care are șansele de a se transforma în timp în sub-identitate.

- Nevoia de magic. Deși magicul și gândirea magică sunt componente ale copilăriei, acestea se
pot activa pe parcursul maturității, atunci când se creează mediul propice. Mediul online
stimulează fantasma, imaginarul, visarea și astfel adesea putem fi tentați să evadăm din viața de
zi cu zi într-un mediu fictiv în care ne putem manifesta emoțional.

- Impresia de conectare constantă cu ceilalți. Dincolo de utilitatea incontestabilă pentru oamenii

de business, internetul oferă magia unei legături constante cu cei apropiați. Acest fapt este cu atât
mai real cu cât senzația de disconfort și agitație crește atunci când oamenii merg în locuri în care
nu funcționează internetul. Nevoia constantă de a verifica telefonul poate deveni în timp un gest
reflex, inconștient care dacă nu se produce, poate genera anxietate și inconfort.

Internetul creeaza dependenta la fel ca si cocaine. Un studiu realizat recent de chinezi a

demonstrat că Internetul provoacă o dependenţă similară cu cea dată de substanţele halucinogene
precum cocaina sau heroina. Comparaţia este realizată la nivel cerebral, fiind analizat procesul
neuronal prin care trece creierul în ambele situaţii. Astfel, în cadrul cercetării au fost puse în
oglindă rezultatele obţinute în urma scanării creierului a 17 bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse
între 14 şi 21 ani, care au fost diagnosticaţi cu dependenţă de Internet cu rezultatele testărilor
unor oameni dependenţi de alcool, cocaină, heroină sau ketamină, scrie CBS News.
Cercetătorii au descoperit astfel aceleaşi "anomalităţi ale materiei albe" atât pentru dependenţii
de internet cât şi pentru cei afectaţi de consumul de droguri puternice.
Directorul Institutului de Psihiatrie al King College din Londra, profesorul Gunter Schumann,
a a descoperit modele asemănătoare şi la persoanele cu dependenţă de jocuri video.
 Potrivit psihoterapeutului, există anumite semnale de alarmă că am devenit
dependenți de rețelele de socializare.
- Timpul petrecut online. Dacă observăm că petrecem mult timp pe rețelele de socializare
în detrimentul sarcinilor de la birou și al interacțiunii umane este indicat să ne reevaluăm
prioritățile. Mediul online este un mediu virtual, nepalpabil și nu este indicat să ne mutam viața
întru totul online.
- Preferința pentru mediul online în detrimentul socializării față în față. Dacă tindem
inconștient să ne petrecem timpul liber online, deși am putea ieși cu prietenii, acesta este un
semnal de alarmă.
- Intensitatea disconfortului resimțit în lipsa internetului. Cu cât acest disconfort este
resimțit mai puternic, cu atât dependența poate fi mai severă.
- Renunțarea la anumite obiceiuri sănătoase precum sportul, timpul petrecut în natură,
menținerea unei bune relații cu partenerul de cuplu sau cu cei dragi. După o zi întreagă petrecută
în fața calculatorului, după serviciu ar fi de dorit să stăm departe de monitor.

În urma efectuării acestui studiu, e firesc să ne punem întrebarea: ,, Ce trebuie de făcut ca să

scăpam de această dependență?’’ În primul rind trebuie să alegem activități recriaționale,
plimbări cu prietenii, dezactivarea notificărilor primite prin e-mail, limitarea timpului petrecut
online și multe alte soluțiile cu aplicabilitate imediată, pe care le avem la îndemână. Dincolo de
acestea este important totuși să ne autoanalizăm și să ne răspundem cu sinceritate: Ce gol
intern/nevoie/căutare/emoție își găsește răspunsul pe rețelele de socializare? Plecând de la acest
răspuns, ne putem da seama în ce mod s-a construit dependența respectivă.

În concluzie, rețelele de socializare pot crea o societate plină de narcisiști, tineri obsedați de
propria persoană și imagine, care au o nevoie permanentă infantilă de apreciere și încurajare (cu
câte un Like sau un 5+) din partea celorlalți, fapt care îi face să devină vulnerabili și să fie supuși
multor riscuri psihoemoționale.

Însă pe cealaltă parte ele, pot crea o societate unde informația poate fi propagată cu viteza
luminii, în care distanța geografică nu ar reprezenta o îndepărtare spirituală între familii și
prieteni și un mediu în care ar putea fi ajutate diferite persoane la realizarea de proiecte frumoase
și la promovarea acestora.