IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA

VIETII COTIDIENE

VLAD MIHAI
NICOLAE MADALIN
NITA ANDREI
 CUPRINS
• I.Impactul tehnologiei asupra vietii cotidiene
• 1. Avantaje
• Facilitatarea a numeroase activitati
• Sporeste creativitatea
• Apar noi locuri de munca
• Dezvoltarea medicinei
• 2.Dezavantaje
• Impactul asupra somnului
• Afectarea memoriei
• Diminuarea capacitatii de concentrare
• Aparitia sindromului "Vibratie fantoma"
• Disparitia unor meserii
IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA VIETII
COTIDIENE

• Tehnologia modernă modifică fiziologia şi psihologia umană: gândim altfel, simţim altfel, ne
amintim şi uităm altfel, dormim altfel, ba chiar visăm altfel decât acum câteva decenii, spun
cercetătorii. Cum e posibil? Datorită unei trăsături extraordinare a creierului nostru, care îi
permite acestuia să îşi modifice funcţionarea – infleunţându-ne astfel şi fiziologia, şi
comportamentul - în urma unor noi experienţe. Această remarcabilă însuşire – numită
neuroplasticitate – şi-a arătat întregul potenţial odată cu progresele recente ale tehnologiei şi
cu invazia acesteia în viaţa noastră: internetul, televiziunea, tehnologiile interactive ne
alimentează creierul cu o enormă bogăţie de informaţii noi, iar creierul şi restul organismului
reacţionează la această stare de lucruri modificându-şi felul în care funcţionează. Iată mai jos,
câteva exemple care demonstrează aceste efect. E bine sau rău că se întâmplă asta? Ca de
obicei, totul e cu dus şi-ntors…
• Deloc surprinzător, părerile sunt împărţite; după cum arată autoarea unui articol recent pe
această temă, unii dintre specialişti apreciază pozitiv efectele tehnologiei media moderne asupra
creierului: ea ne ajută să ne organizăm mai eficient viaţa, scutindu-ne de a învăţa şi ţine minte o
mulţime de lucruri devenite neesenţiale şi lăsându-ne astfel mintea liberă pentru a gândi mai
profund la probleme fundamentale.
• Alţi specialişti se tem că, dimpotrivă, extinderea tehnologiei în viaţa noastră ne reduce
capacitatea de atenţie, ne face nerăbdători şi ne distruge creativitatea când e vorba despre
acţiuni din alte sfere decât cea digitală.
• Suntem încă departe de a înţelege pe deplin în ce fel ne afectează tehnologiile moderne din sfera
comunicării. Iată câteva exemple care arată că, până una-alta, impactul lor asupra fiinţei umane
este real şi profund. Cât de bine sau cât de rău ne va face acesta, doar timpul o va arăta.
 AVANTAJE

• 1. Facilitatarea a numeroase activitati

• Facilităţile pe care ni le oferă NTIC ( Noile Tehnologii de Informare şi Comunicare) sunt de necontestat. Astăzi
telefonul mobil, calculatorul, internetul ne sunt indispensabile : putem comunica cu persoane aflate la mii de
kilometri distanţă, activitatea firmelor, a instituţiilor este facilitată de posibilitatea introducerii tuturor
informaţiilor în baze de date prin World Wibe Web ( www ) , suntem legaţi prin cablul cuplat la computerul
personal – la o lume imensă a informaţiei şi comunicării : orice carte, bază de date sau obiectiv turistic pot fi
accesate în doar cateva secunde. Spaţiul virtual este lumea în care te poţi proiecta mintal , vizual şi doar ca
iluzie- fizic oriunde îţi poţi imagina. Convorbiri cu prietenii , dar şi cu mari personalităţi culturale, politice,
sportive, etc.,cumpărături, pariuri, jocuri , afaceri, călătorii ,studii- toate le poţi face stand în faţa PC-ului acasă ,
sau oriunde în altă parte dacă ai un laptop.De asta sunt considerate noile tehnologii cele mai mari realizări ale
minţii umane, pentru că au învins spaţiul, şi timpul, creand o lume în care suntem toţi cu adevărat egali.

VLAD MIHAI
• 2.Sporeste creativitatea
• Mulţi dintre noi - mult mai mulţi decât înainte de era digitală – găsesc, prin intermediul internetului,
căi de a se exprima creator, nu numai sub aspect artistic, ci şi altfel – social, de pildă. Tehnologia
digitală, susţine autoarea articolului, facilitează angajarea oamenilor – artişti sau nu – în activităţi
creatoare. Clay Shirky, autor al unei cărţi recent apărute (Cognitive Surplus: Creativity and
Generosity in a Connected Age) consideră că internetul pune în valoare elementul numit de el
„surplus cognitiv” – timpul şi energia pe care le putem dedica activităţilor şi obiectivelor care ne
pasionează. Spre deosebire de privitul la televizor – îndeletnicire pasivă, în cursul căreia spectatorul
„înghite” ceea ce se oferă – mediile de socializare îl implică activ pe utilizator, îndemnându-l să
interacţioneze astfel într-un mod nou cu textele şi imaginile, stimulând împărtăşirea informaţiei şi a
emoţiilor asociate cu aceasta şi încurajând astfel înclinaţia utilizatorilor de a crea, de „face” ceva ei
înşişi şi de a împărtăşi cunoaşterea respectivă, fie că e vorba despre a pune poze pe Flickr, fie de a
scrie o recenzie despre o carte, a redacta un articol pentru Wikipedia sau a da sfaturi prinvind un
proiect de bricolaj; exemplele sunt numeroase şi extrem de diverse. Într-un interviu publicat în
Wired, Clay Shirky a explicat că această implicare creatoare asociată cu surplusul cognitiv poate lua
forme foarte diferite, de la fenomenul lolcat (alăturarea de fraze umoristice unor poze reprezentând
pisici) până la angajare politică serioasă, precum raportarea unor cazuri de încălcare a drepturilor
omului, ca în cazul site-ului Ushahidi.com.
• 3.Apar noi locuri de munca
• Avansul si inovatiile tehnologice, cresterea preocuparii fata de politicile de mediu si chiar criza
economica sunt principalele generatoare de noi tipuri de cariera. Exemple:Blogger. Desi foarte
multi au un blog, putin au transformat aceasta activitate intr-o profesie. Majoritatea folosesc
blogul doar ca o modalitate de exprimare a propriilor preocupari sau interese. Cei mai inspirati
reusesc sa obtina sume suficiente din scrierea bloggurilor incat sa nu mai aiba nevoie de un alt
serviciu.User experience analyst. Acesta cauta cele mai bune modalitati pentru crearea unui web-
site prietenos, a carui grafica si continut sa determine clientii sa revina. Companiile si grupurile
media sunt principalele interesate de astfel de servicii.Strateg de retele sociale. Tot mai multe
companii incep sa realizeze impactul avut de retelele sociale asupra consumatorilor. Un astfel de
specialist ajuta firmele sa interactioneze mai bine cu proprii clienti.
• 4. Dezvoltarea medicinei
• Impactul tehnologiei asupra cresterii calitatii actului medical este foarte mare in anumite
specialitati medicale si cu atat mai mult in "medicina pielii" care este multidisciplinara.
Performantele si rezultatele clinice depind in mare masura de dotarea clinicilor cu tehnologie de
ultima ora dar foarte importanta este experienta cadrelor medicale care o utilizeaza.Exemplu:
Tehnologiile laser au patruns cu rapiditate in dermatologie si chirurgia estetica, plastica si
reparatorie. Aplicatiile clinice numeroase dezvoltate de aceste dispozitive laser au permis sa se
trateze afectiuni care in trecut nu aveau rezolvare terapeutica.
 DEZAVANTAJE

• 1. Impactul asupra somnului

• Impactul dispozitivelor electronice cu ecrane luminoase asupra somnului este un aspect mult investigat în
ultimii ani. Lumina cu conţinut mare de radiaţii albastre emisă de aceste ecrane are un efect pertubator intens
asupra oraganismului uman: influenţează orarul de somn, prin urmare ritmul circadian, iar modificarea
ritmului circadian are imapct asupra fiziologiei organismului, de la funcţionarea sistemului imunitar şi secreţia
hormonilor de stres până la metabolism şi riscul de cancer.
• Puteţi citi aici un articol amplu dedicat anume acestui fenomen contemporan - impactul luminii albastre
asupra corpului uman - ce tinde să devină o adevărată problemă de sănătate publică.
• 2. Afectarea memoriei
• Pe vremuri, capacitatea de a învăţa pe de rost era foarte apreciată. Dacă pretenţia ca studenţii să
înveţe pe de rost şi să „recite” pagini întregi din manuale era discutabilă, în schimb nu se poate
nega uriaşa importanţă pe care a avut-o cultura orală în viaţa omenirii, iar această cultură orală
se baza pe memorizarea, pe „învăţarea pe dinafară” a nenumărate poveşti, legende, poeme,
cântece, descântece, reţete de leacuri etc., care s-au transmis astfel prin veacuri, de la o
generaţie la alta.
• Însă în lumea computerelor şi a motoarelor de căutare, cu ajutorul cărora regăsim într-o clipă
cantităţi enorme de informaţie, de ce ne-am mai obosi să o ţinem minte?
• Dar această confortabilă uşurinţă de a găsi informaţia dorită are un preţ: memoria oamenilor nu
mai este cum era. În anul 2007, un sondaj realizat de un specialist în neuroştiinţe, pe 3000 de
persoane, a dus la concluzia că era mai puţin probabil ca oamenii mai tineri să ţin minte
informaţii personale obişnuite, precum ziua de naştere a unei rude sau chiar propriul lor număr
de telefon.
 • 3. Diminuarea capacitatii de concentrare
• Capacitatea de a ne concentra atenţia pe termen mai lung are de asemenea de suferit de pe
urma internetului şi a reţelelor de socializare. Celor obişnuiţi cu mijloacele digitale de
comunicare le e mai greu să citească o carte ore întregi – o capacitate pe care oamenii ştiutori
de carte o aveau în măsură foarte mare, acum 3-4 decenii – şi adesea, când citesc publicaţii
online, citesc pe sărite articolele, în loc de a citi atent, cuvânt cu cuvânt. Acest fenomen îi
îngrijorează în mod deosebit pe specialiştii în educaţie, deoarece este frecvent în rândul
copiilor şi al adolescenţilor, iar creierele acestora, înzestrate cu o mare plasticitate, se
adaptează acestui mod superficial, dar foarte răspândit, de a citi, nemaiputând astfel să-şi
dezvolte corespunzător capacitatea de concentrare.

NICOLAE
• 4. Aparitia sindromului "Vibratie fantoma"
• Vi s-a întâmplat să aveţi impresia că vă sună telefonul mobil (sau, mai curând, că vibrează) şi, verificând,
să constataţi că nu era nici vorbă de aşa ceva? Li se întâmplă multora: 89% dintre cei 290 de studenţi
chestionaţi în cadrul unui studiu din 2012, publicat în Computers and Human Behavior, au declarat că au
resimţit această impresie, iar un sondaj efectuat în rândul personalului dintr-un spital a produs rezultate
similare.
• Fără să fie ceva grav, faptul rămâne totuşi extrem de interesant din perspectiva neuroplasticităţii, a
modului în care s-a adaptat creierul la lumea modernă, dominată de dispozitive electronice portabile?
Un psiholog a emis ipoteza că, la ora actuală, creierul uman şi-a modificat „setările” în ceea ce priveşte
sensibilitatea la anumiţi stimuli, astfel încât poate lua diferite senzaţii fizice drept o vibraţie a telefonului
– un exemplu remarcabil de neuroplasticitate, chiar dacă fenomenul e cam sâcâitor.
 • 5. Disparitia unor meserii
• Exista meserii care au dispărut complet de pe piaţa muncii. În majoritatea cazurilor, disparitia acestor
locuri de muncă este atribuită progreselor tehnologice. Exemple:
• Tăietorii de gheată au devenit acum un lucru de domeniul trecutului. Înainte de invenţia frigiderului şi a
congelatorului, oamenii tăiau gheaţa cu ferăstrăul din lacuri îngheţate. Ei o vindeau apoi persoanelor care
aveau nevoie să o folosească în beciuri. Era o meserie periculoasă, şi adesea condiţiile erau extreme.
Lampagiii foloseau torţe lungi pentru a aprinde şi pentru a alimenta cu combustibil lămpile stradale -
până când au fost introduse lămpile electrice. Înainte de tehnologia sau infrastructura modernă pentru a
transporta bușteni, plutaşii ghidau bustenii pe râuri până la zonele de prelucrare. "Ceasurile
deşteptătoare umane" erau în principiu oameni angajaţi să îi trezească pe muncitori la timp pentru a
merge la serviciu. Foloseau beţe, bâte sau mici pietre pentru a bate la uşile şi la geamurile clienţilor.

NITA ANDREI