Dependența de jocurile pe calculator

10/22/2018

0 Comments
 

Psiholog Magdolna MINZATU

,,Viata necesita curajul de a fi IMPERFECT! Nu ne putem proteja copiii de viata, de aceea

este necesar sa îi pregatim pentru ea.”
(Rudolf Dreikurs)

   Dependenta de jocurile pe calculator, a fost recunoscuta recent de Organizatia

Mondiala a Sanatatii ca fiind o afectiune psihica, iar diagnosticul de dependenta este
garantat cand comportamentul jucatorilor este suficient de sever incat sa determine
deteriorari semnificative la nivel: personal, familial, social, educational, ocupational si in alte
zone importante de functionare ale jucatorului. Se atribuie diagnosticul
de dependenta atunci cand jucatorul, practica aceasta activitate de cel putin un an de zile.

      Criteriile de diagnostic pentru dependenta de jocurile pe calculator sunt urmatoarele:

 Comportamentul de jucator are prioritate fata de alte activitati, in masura in care alte

preocupari sunt duse la periferie;
 Control scazut asupra comportamentului, chiar si atunci cand apar consecinte
negative;
 Se instaleaza o afectare semnificativa in functionarea: personala, familiala, sociala,
educationala sau ocupationala. Poate include: tulburari de somn, probleme legate
de dieta, deficiente in activitatea fizica.

  
   Cercetarile in domeniu, indica faptul ca adolescentii sunt mai expusi dependentei de
jocurile pe calculator, prin prisma etapei de dezvoltare in care se afla, marcata de
sentimente contradictorii si relatii problematice, cu parintii, in special. Copiii cad si ei mai
usor in mirajul jocurilor video. Insa, dependenta de jocurile pe calculator, poate sa intervina
la orice varsta, inclusiv in cazul adultilor activi profesional.

   Portretul psihologic al persoanei dependente de jocurile pe calculator poate include:

 Personalitate impulsiva, introvertita, cu dificultati de integrare si de relationare si

cu tendinta de a reactiona violent;
 Are de gestionat un nivel crescut al stres-ului profesional (probleme si
nemultumiri fata de locul de munca, incapacitatea de a gasi un serviciu), precum
si dezechilibrele in viata de familie.
 Persoanele singure, fara partener sau prieteni, gasesc un refugiu in jocurile video;
 Izolarea la domiciliu, ca urmare a unei boli, a incapacitatii de deplasare, poate fi
favorizanta pentru ca nu permite o mare varietate a activitatilor de relaxare si de
petrecere a timpului liber.
 Persoanele cu dezechilibre si neajunsuri, de relationare si acceptare a sinelui;

    Un studiu realizat asupra efectelor dependentei de jocurile video, pe segmentul de

varsta tanara, a aratat ca jucatorii care se refugiaza in acest tip de conduita, prezinta
anumite tipare de comportament:
  tind sa fie deprimati;
 resimt in mod obisnuit o stare de anxietate;
 manifesta teama si reticenta fata de contextele sociale;
 au performante scolare sau profesionale scazute;

     Acest studiu a concluzionat ca dependenta de jocurile video este similara oricarui alt tip
de comportament adictiv (alcoolism, consum de droguri, dependenta de jocurile de noroc).
Prin urmare, efectele severe ale dependentei de jocurile pe calculator pot fi devastatoare.
Cercetarile desfasurate pe aceasta problematica, prezinta urmatoarele efecte ingrijoratoare:

 Jucatorii dependenti ajung sa se izoleze treptat de grupul de prieteni si de cercurile

pe care le frecventau inainte;
 Nu mai gasesc satisfactie in activitatile care inainte erau practicate cu placere;

 Apar probleme de sanatate, din cauza jocului prelungit: dureri la nivelul ochilor,

spatelui, atrofiere musculara generata de inactivitate, chiar dureri ale articulatiilor
degetelor;
 Dependenta extrema de jocurile pe calculator, poate conduce pana la inregistrarea
unor cazuri de deces;

 
        Cum se poate trata dependenta de jocurile pe calculator?
        Principala provocare este data de prezenta calculatorului in viata si activitatile de zi cu
zi. Astfel, persoana dependenta de jocurile pe calculator este pusa in situatia, de a intra zi
de zi in contact, cu mijlocul dependentei sale si astfel este important sa invete sa
gestioneze aceasta interactiune. Este util sa isi dezvolte un set de abilitati care sa il ajute sa
managerieze  folosirea calculatorului in scopuri utile, si nu acela de a juca in mod compulsiv
si fara limite prestabilite. Atunci cand persoana dependenta ramane singura,  isi poate
propune initial sa deschida jocul doar ,,pentru cateva minute”, dupa care se pot transforma
minutele in ore. Tinand cont de faptul ca jocurile dau un nivel mare de dependenta, o ora
de joc se poate transforma in doua, trei chiar si o jumatate de zi, iar persoana dependenta
poate ajunge in locul de unde a plecat. Astfel, se instaleaza descurajarea, iar insatisfactia
este si mai mare, cea a esecului.

     Un demers important pentru jucatorul dependent este sa ajunga sa

constientizeze impactul negativ pe care il are acest comportament adictiv asupra calitatii
vietii si a starii sale de sanatate. Dupa care,  sa decida cu fermitate asupra necesitatii de a
adopta o schimbare majora in comportament, urmata de depunerea unui efort
constant in vederea atingerii scopului stabilit. Atat in cazul copiilor, cat si al adolescentilor
este important ca membrii familiei care sesizeaza prezenta adictiei, sa sprijine persoana
afectata, prin directionarea si incurajarea: spre activitati alternative de petrecere a timpului
liber, pornind de la pasiunile sale;  includerea in echipe sportive, in ateliere de creatie,
in activitate de voluntariat la ONG-uri,  inscrierea la cursuri de autocunoastere si
dezvoltare personala,  participarea la sedinte de psihoterapie individuala, de grup sau
de familie.

     Psihiatrul R. Dreikurs, a definit scopurile gresite ale comportamentului necooperant al

copiilor si adolescentilor: atentia, puterea, razbunarea, inadecvarea, iar al cincelea scop:
distractia, a fost observat in mod evident la adolescenti. Pe masura ce copilul se indreapta
spre adolescenta, este util pentru adulti sa il sustina in incercarea unei varietati de
experiente: in plan scolar, in organizatii, in echipa, printr-un loc de munca cu jumatate de
norma, in hobby-uri si prin orice alte mijloace ce pot fi de ajutor pentru acestia, pentru ca
petrecerea timpului liber, sa se realizeze intr-o maniera utila, morala si etica. Modelul pe
care il oferim copiilor, va influenta calea pe care ei o vor alege pentru a face viata
interesanta. Atunci cand adolescentii descopera ca oportunitatile pe care le au de a-si face
viata interesanta intr-o maniera productiva sunt sever limitate, adeseori se indreapta spre
partea iresponsabila, inutila si chiar ilegala pentru a obtine distractie.

      Psihoterapia adleriana propune o tehnica de parenting, care poate juca un rol important
mai ales in prevenirea instalarii dependentei de jocurile pe calculator si anume:
infiintarea consiliului de familie. Copiii au astfel sansa de a invata deprinderi esentiale
pentru a deveni rezilienti in fata provocarilor. Adler considera ca cea mai mare resursa a
unui copil este curajul de a face fata incercarilor vietii. Complimentele, aprecierile reciproce,
gasirea solutiilor, deciziile luate impreuna sunt componente ale intalnirii de familie,
organizata o data pe saptamana si scot la iveala potentialul fiecaruia, ajuta la clarificarea
faptului ca fiecare membru da dovada de capabilitate. Aceasta abordare dezvolta: respectul
reciproc, responsabilitatea reciproca si promoveaza egalitatea. In Intalnirea de familie, se
decide si maniera in care membrii familiei, aleg in fiecare saptamana sa isi petreaca timpul
liber. In felul acesta, se incurajeaza activitatile de recreere si socializare utile, constructive si
programate de catre copii.