Şcoala Naţională de Studii Politice şi Academice

Management Educaţional şi Comunicare Instituţională

Campanii de relaţii publice.

Specificul organizaţiei şcolare

Coordonator ştiinţific:
Lector. univ. dr. Irina Stănciugelu

Masterand : STANCU (OPRIŞAN) Mariana – Mădălina

2011
 Cuprins

Introducere 3

Capitolul I
Relaţii publice. Specificul organizaţiei şcolare

1.1. Conceptul de relaţii publice 4

1.2. Funcţiile şi rolul relaţiilor publice 6
1.3. Specificul relaţiilor publice în organizaţiile şcolare 7

Capitolul II
Repere teoretice ale campaniei de relaţii publice
2.1. Campanii de relaţii publice – precizări 10
2.2. Clasificarea campaniilor de relaţii publice 11
2.3. Planul campaniei de relaţii publice 11

Capitolul III
Campania de promovare a imaginii şcolii – Liceul Teoretic”Nicolae Cartojan”
Giurgiu

3.1. Informaţii generale municipiul Giurgiu 23

3.2. Informaţii generale despre Liceul Teoretic ”Nicolae Cartojan” Giurgiu 24
3.3. Plan de relaţii publice pentru o perioadă de un an 32
3.4. Campanie de promovare a unităţii şcolare 36
3.4.1. Definirea problemei 36
3.4.2. Plan cronologic 42

Concluzii 46

Bibliografie 48

2
 Introducere
Necesitatea relaţiilor publice în şcoli derivă din însăşi dependenţa pe care fiecare organizaţie
şcolară o are faţă de mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Dezvoltarea relaţiilor publice se
realizează din exterior spre exterior şi de calitatea acestora depinde renumele unităţii şcolare. Se
poate afirma că este indispensabil compartimentul de relaţii publice, prin care şcoala să îşi
mediatizeze permanent activitatea şi rezultatele obţinute, cu scopul promovării imaginii în
comunitate.
Realitatea socială a zilelor noastre impune creşterea calităţii procesului educaţional
proporţional cu exigenţele părinţilor. Aceştia doresc o şcoală concurenţială, care să asigure copiilor
lor competenţele necesare pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul social
actual, să dezvolte interesul pentru educaţie şi emancipare permanentă printr-un învăţământ axat nu
numai pe nevoile limitate ale unei profesii, dar şi pe disponibilitatea de adaptare continuă la
cerinţele pieţei muncii.
Pentru a se putea impune, într-un mediu concurenţial, şcoala trebuie nu numai să se afirme,
dar şi să îşi păstreze statutul pe care îl dobândeşte, să se dezvolte continuu. Acestea se pot realiza
printr-un program de acţiune în domeniul relaţiilor publice, corect realizat şi pus în aplicare. În
acest mod şcoala va promova excelenţa, familiile vor dobândi convingerea că elevii sunt angajaţi
într-un mediu şcolar de calitate, competitiv, care le oferă siguranţă din punct de vedere fizic, mental
şi emoţional.
De asemenea, o comunicare eficientă dintre şcoală şi familie va intensifica învăţarea şi îi va
conduce pe elevi către succes.
Pentru construirea unui program eficient de relaţii publice organizaţia şcolară va trebui să
transmită mesaje clare, în concordanţă cu nevoile publicurilor ţintă vizate. Un program eficient va
determina parinţii să fie mai încântaţi de succesul ştiinţific al copiilor lor. Profesorii şi elevii vor fi
capabili să facă faţă provocarilor, elevii să devină oameni de succes şi, în consecinţă, să aducă un
plus de calitate vieţii în comunitate.
Aşadar, fiecare organizaţie şcolară trebuie să îşi construiască un program de relaţii publice,
care să reprezinte un instrument util de comunicare către publicul ţintă a aspectelor pozitive din
interior- performanţele elevilor şi cadrelor didactice, programele şi proiectele educaţionale aflate în
desfăşurare sau în stadiul de proiect etc. În egală măsură, acesta are şi rolul de a informa permanet
comunitatea despre misiunea, activităţile şi evenimentele din cadrul sistemului, care sunt relevante
atât pentru şcoală, cât şi pentru comunitate. Imaginea organizaţiei şcolare trebuie controlată şi
consolidată permanent.

3
 Capitolul I
Relaţii publice. Specificul organizaţiei şcolare

1.1. Conceptul de relaţii publice

Se poate afirma că relaţiile publice sunt tot atât de vechi ca şi comunicarea dintre oameni.
Domeniul relaţiilor publice a apărut şi s-a dezvoltat în timp, în diferite medii, începând însă să se
configureze pe parcursul secolului al XIX-lea. Iniţial, folosirea conceptului de relaţii publice a fost
dispersată. Conform lui Gruning şi Hunt (1984), domeniul relaţiilor publice este unul plurilateral,
motiv pentru care, pentru definirea acestuia este necesară analiza a trei direcţii distincte:
 activităţile pe care le necesită relaţiile publice;
 efectele activităţii de relaţii publice ;
 practicarea cu responsabilitate a relaţiilor publice (Pricopie, R., 2004, p. 5).
Rex F. Harlow, un apreciat teoretician şi practician al relaţiilor publice, a realizat un studiu
de amploare referitor la definirea relaţiilor publice. Colaborând cu numeroşi specialişti în domeniu
şi analizând toate definiţiile apărute în perioada 1900-1975, profesorul Harlow a elaborat una dintre
cele mai complexe şi cunoscute definiţii, conform căreia „ Relaţiile publice reprezintă funcţia
managerială distinctă, care ajută la stabilirea şi menţinerea unor limite reciproce de comunicare, la
acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre o organuzaţie şi publicul ei; ele implică managementul
problemelor, ajutându-i pe manageri să fie informaţi asupra opiniei publice şi să răspundă cererilor
opiniei publice; ele definesc şi accentuează obligaţiile managerilor de a anticipa tendinţele
mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea şi comunicarea bazate pe
principii etice”.
Acelaşi concept reprezintă, în accepţiunea Institutului Britanic de Relaţii Publice,“efortul
planificat să influenţeze opinia publica prin bună reputație şi performanţă responsabilă, bazat pe
acte satisfăcătoare de comunicare bidirecţională”.
O altă definiţie importantă este cea a International Public Relations Association, în
accepţiunea căreia “Relaţiile publice sunt funcţia managerială care evaluează atitudinea
publicurilor, identifica politicile şi procedurile unui individ sau ale unei organizaţii faţă de interesul
public, elaborează şi execută un program pentru a dobândi înţelegerea şi acceptarea publicului”.
Pornind de la modul în care aceste definiţii explică ce sunt relaţiile publice, specialiştii au
identificat trei categorii de definiţii:

4
 - Definiţii standard, care descriu fie cele mai evidente activităţi ale relaţiilor publice, fie
funcţiile pe care acestea le îndeplinesc;
- Definiţii de tipul cuvinte-cheie, care se bazează pe identificarea termenilor cheie, cu scopul
înţelegerii fenomenului de relaţii publice ci nu pe formulări standardizate;
- Definiţii de tipul declaraţie (Pricopie, R., 2001, p. 8).
Numeroşi autori „înţeleg relaţiile publice în sens extrem de larg, ca o practică socială
îndelungată, unde relaţiile publice reprezintă o activitate strâns legată de procesul cel mai elementar
la comunicării umane – schimbul de informaţii” (Pop, D., 2000, p.7).
Prin intermediul relaţiilor publice managerii pot lua cunoştinţă de comportamentul
publicului reuşind, în acest mod, să ia cele mai corecte hotărâri. Relaţiile publice reprezintă un mod
de a comunica între o organizaţie şi publicurile sale, ajutând publicul să înţeleagă specificul
organizaţiei şi să aibă încredere în aceasta (Coman, C., 2001, p.22).
Din definirea relaţiilor publice pot fi reţinute câteva repere conceptuale:
 sfera publică, reprezentând spaţiul comunicării publice;
 organizaţiile, în calitate de domeniu prioritar al comunicării atât cu publicurile
interne cât şi externe; din această perspectivă se poate afirma că relaţiile publice
sunt o funcţie prioritară a managementului organizaţiilor;
 mass media, drept vehicul de comunicare, de aici articulându-se comunicarea
organizaţională cu şi prin mass media (Iacob, D.; Cismaru, D. M., 2003, p.14).
Conform profesorului Pricopie R., în cursul „Relaţii publice: evoluţii şi perspective”, (p.
27-28), Hutton propune un model tridimensional în ceea ce priveşte relaţiile publice:
 interes;
 iniţiativă;
 imagine.
În ceea ce priveşte interesul, prima dimensiune, întrebarea dominantă este: „În ce măsură
obiectivele relaţiilor publice sunt orientate spre interesul organizaţiei sau al publicurilor?” Autorul
consideră că este filosofia dominantă este aceea conform căreia interesele publicurilor trebuie să
intereselor organizaţiei, av\nd în vedere şi posibilitatea în care organizaţia ar putea să beneficieze de
pe urma publicurilor satisfăcute că şi-au atins obiectivele.
În cazul celei de a doua dimensiuni, iniţiativa, apare intrebarea: „În ce măsură organizaţia
practică relaţii publice proactive sau reactive?” Atitudinea proactivă este aceea în care organizaţia
încearcă să prevină situaţiile problemă prin efectuarea, în mod regulat, a unor studii amănunţite la
nivelul publicurilor sale, prin auditarea comunicării, planificarea strategiilor de comunicare în
situaţiile de criză, dar şi prin alegerea cu predilecţie a unui management strategic al comunicării.

5
 Imaginea, cea de-a treia dimensiune, răspunde la întrebarea: „Este organizaţia axată pe
crearea unor percepţii care să aibă corespondent în realitate, sau nu?”
Analizând acest model, se pot desprinde şase orientări/ roluri situaţionale la care fac apel
organizaţiile:
 Persuasiunea;
 Pledoaria;
 Informarea publică;
 Susţinerea unei cauze;
 Managementul imaginii/ reputaţiei;
 Managementul relaţiilor.
Imaginea redă, într-o formă concretă, o sumă de credinţe, opinii, preconcepţii, atitudini,
experienţe sau supoziţii, fie în cadrul unor grupuri, fie în opinia publică cu privire la persoane,
instituţii/organizaţii ori obiecte.

1.2. Funcţiile şi rolul relaţiilor publice

În ceea ce priveşte managementul, funcţiile realţiilor publice sunt următoarele:

 Anticiparea, analizarea şi interpretarea opiniei publice, a atitudinilor şi elementelor care
pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra operaţiunilor şi planurilor organizaţiei ;
 Consilierea conducerii, la toate nivelurile, cu privire la politica decizională, cursul
evenimentelor şi comunicare, luând în considerare efectul lor public şi responsabilităţile
sociale şi cetăţeneşti ale organizaţiei;
 Cercetarea, coordonarea şi evaluarea continuă prin programe de acţiune şi comunicare
pentru a obţine informarea şi spijinul publicului, elemente necesare atingerii cu succes a
obiectivelor organizaţiei.
 Planificarea şi implementarea eforturilor organizaţionale de a influenţa sau modifica
politicile publice (Pricopie, R., 2004, p. 15).
Deşi cuprind multitudine de activităţi, relaţiile publice au ca obiectiv principal dezvoltarea
imaginii şi recunoaşterii organizaţiei, prin proiectarea sentimentului de încredere între organizaţie
şi publicurile acesteia. În acest scop se recurge la diferite moduri de captare a atenţiei publicului
respectivei organizaţii. Relaţiile publice reprezintă un mod eficient de comunicare, diferit de
publicitatea comercială. Domeniul relaţiilor publice trebuie perceput sub aspect procesual, întrucât
implică un efort continuu şi sistematic depus cu scopul menţinerii înţelegerii reciproce între
organizaţie şi publicurile acesteia.

6
 În domeniul relaţiilor publice toate acţiunile întreprinse au caracter riguros şi se desfăşoară
în conformitate cu planuri bine constituite.

1.2. Specificul relaţiilor publice în organizaţiile şcolare

Pentru o bună gestionare a comunicării dintre organizaţie şi categoriile sale de public, cu

scopul de a capta atenţia acestora, de a stabili şi promova un parteneriat constructiv între organizaţii
şi comunitate, rolul relaţiilor publice este esenţial. Cu atât mai mult în cadrul organizaţiilor şcolare,
care trebuie să primească informaţii cel puţin în aceeaşi masură la care primeşte şi, mai mult decât
atât, trebuie să identifice nevoile categoriilor sale de public şi să încerce să le satisfacă.
Organizaţia şcolară se adresează, în momentul actual, unui public diferit de cel din generaţia
anterioară. Cu cât nivelul de educaţie global creşte, un număr tot mai mare de persoane consideră că
pot să îşi exprime părerire referitoare la educaţie. Publicul căruia ne adresăm solicită răspundere,
calitate, informaţii de la organizaţiile şcolare. Nu este însă suficient ca organizaţia să transmită doar
informaţii este nevoie de angajament, interacţiune. Publicul doreşte să se implice în luarea deciziilor
deoarece a început să perceapă că şcolile publice sunt ale comunităţii şi, implicit, ale lui.
Organizaţiile şcolare trebuie să aibă permanent în vedere faptul că trebuie să menţină un
permanent echilibru în relaţiile cu comunitatea. Acest fapt implică necesitatea creării unor strategii
de comunicare:
 internă, cu scopul de a conştientiza atât personalul didactic cât şi pe cel nedidactic cu
privire la asumarea responsabilităţii pentru a păstrarea competitivităţii, performanţei şi
atractivităţii unităţii de învăţământ;
 externă, cu scopul de a creşte încrederea şi respectul comunităţii faţă de şcoală, să
creeze o anumită solidaritate, susţinere şi sprijin al acesteia pentru instituţia de
învăţământ.
Categoriile de public ţintă sunt:
 din mediul intern
- profesori
- administratori
- alţi angajaţi
- părinţi
- elevi
- membrii consiliului şcolar

 din mediul extern

7
 - grupurile de contribuabili
- liderii industriei şi afacerilor locale
- rezidenţii districtelor şcolare
- persoanele aflate în vecinătatea şcolilor
- biserici şi organizaţii religioase
- legislatori
- agenţii locale şi de stat, agenţii guvernamentale
- organizaţii ale profesorilor şi uniuni profesionale, sindicale (Stănciugelu, I., p. 9).
Cele mai importante categorii de public ţintă sunt: profesorii, elevii, părinţii, comunitatea
locală.
Cei care sunt extrem de interesaţi de evenimentele care au loc în societate şi care îi
afectează, direct sau indirect, sunt profesorii. Ei acţionează ca şi alte grupuri de angajaţi, în sensul
că au au organizaţii sindicale sau organizaţii profesionale, care le susţin interesele. Ierarhiile sunt
schimbate uneori, din păcate, din cauza implicării politicului în stabilirea conducerii şcolilor. Sunt
profesori care se implică mai puţin în creşterea calităţii actului educaţional, fie din lipsa de
motivaţie, fie din cauza faptului că practică temporar a acestă meserie, până la momentul găsirii
unei slujbe mai bine plătite într-un alt domeniu.
Elevii sunt din ce în ce mai interesaţi de traseul educaţional pe care stabilesc să îl parcurgă.
La nivelul fiecărei şcoli este constituit consiliul elevilor şi, în cadrul învăţământului liceal sunt
reprezentaţi în consiliul de administraţie al şcolii. Relaţiile publice în şcoală au rolul de a-i informa
pe elevi cu privire la deciziile care îi privesc, dar şi să-i implice pe aceştia în luarea acestor decizii.
Părinţii pot fi consideraţi şi grup extern dar şi intern. Participare acestora la buna educaţie a
copiilor, dar şi în viaţa şcolii este esenţială. Este necesară informarea lor permanentă cu privire la
activitatea şcolii, la nevoile acesteia. Există, de asemenea, la nivelul fiecărei şcoli un comitet
reprezentativ al părinţilor care are un rol important şi în sprijinirea materială şi financiară a şcolii şi
sunt reprezentaţi în consiliul de administraţie al fiecărei organizaţii şcolare.
Comunitatea locală are rolul de a susţine, din punct de vedere material şi financiar, şcoala,
dar, în acelaşi timp este primul beneficiar al rezultatelor actului educaţional desfăşurat de şcoală.
Reprezentanţi ai Consiliului local şi agenţilor economici din comunitate sunt membri ai consiliilor
de administraţie ale şcolilor.
În general, în mediul intern, relaţiile publice servesc ca un instrument de comunicare, de
difuzare a informaţiei între membrii ei: profesori, elevi, personal nedidactic. Având ca punct de
plecare aceste considerente dar şi faptul că mediul în care funcţionează organizaţia şcolară devine
tot mai schimbător şi imprevizibil, se poate trage următoarea concluzie: „comunicarea este cea mai
importantă funcţie managerială, premisă nu numai a stabilităţii dar şi a dezvoltării organizaţionale”
8
(Iosifescu, Ş., 2001, p. 24). Cu scopul diminuării nivelului de nesiguranţă şi luării unor decizii
corecte, este absolut necesar ca organizaţiile să-şi amelioreze continuu şi constant capacitatea de a
colecta şi procesa informaţii. Aceasta se poate înfăptui prin dezvoltarea competenţelor de
comunicare ale personalului, prin îmbunătăţirea structurilor de decizie, prin promovarea stilurilor
consultative şi participative de management, prin dezvoltarea unei culturi organizaţionale puternice.
Având în vedere dificultăţile pe care le întâmpină şcoala în ultima perioadă în demersul de
asigurare a calităţii educaţiei, prezenţa unor specialişti în relaţii publice este mai mult decât
necesară. Problemele care afectează şcoala se pot răsfrânge, în mare parte, asupra segmentelor
comunităţii.

9
 Capitolul II
Repere teoretice ale campaniei de relaţii publice

2.1. Campanii de relaţii publice – precizări

În cadrul activităţii de relaţii publice, campaniile constituie acţiuni aparte, proiectate şi

desfăşurate în vederea îndeplinirii obiectivelor organizaţiei, pe termen scurt, mediu şi/sau lung.
Acesta este, de altfel, rolul lor în ansamblul activităţii de relaţii publice. Se diferenţiază, totuşi, de
activitatea curentă a departamentului de relaţii publice, în sensul că se desfăşoară conform unui
anumit proiect care cuprinde activităţi ce pot fi regăsite în planurile lunare, semestriale sau anuale
ale departamentului.
Aşadar, totalitatea operaţiilor coordonate de comunicare, desfăşurate într-o anumită
perioadă de timp, într-un anumit areal, în vederea îndeplinirii unor scopuri şi obiective ale
organizaţiilor, în concordanţă cu anumite ţeluri ale comunicării, reprezintă campania de relaţii
publice.
La început, termenul de campanie viza “totalitatea operaţiilor militare efectuate de armatele
unei ţări sau un grup de armate pe un teatru de luptă într-un anumit timp şi într-un scop strategic.”
(Marcu, F. ; Maneca, C. , 1978, p. 173).
În momentul actual relaţiile publice constituie acea funcţie a managementului strategic al
organizaţiei prin care se urmăreşte obţinerea ataşamentului, încrederii şi sprijinului publicurilor cu
care doreşte să iniţieze sau să menţină relaţii, bazându-se pe propriile relizări, comunicare biunivoce
şi a unei imagini reciproc satisfăcătoare.
“Campania de relaţii publice este un efort susţinut al unei organizaţii pentru a construi
relaţii sociale demne de încredere, cu scopul de a atinge anumite obiective (determinate în urma
unor cercetări), efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare şi evaluarea rezultatelor
susţinute” (Kendall, 1992, după Comunicare managerială şi relaţii publice, SNSPA).
O altă definiţie a campaniei de relaţii publice este cea enunţată de Newsom şi colab.,
conform căreia: “Campaniile sunt eforturi ample, coordonate şi orientate către realizarea unor
obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizaţii
să-şi atingă ţelurile fixate prin declaraţia de principii” (Newsom şi colab, 2000, după Comunicare

10
managerială şi relaţii publice, SNSPA). Acestă definiţie subliniază specificul conceptului de
campanie, în sensul că accentuează ideea de efort ”amplu” şi “coordonat“. 
Putem desprinde concluzia conform căreia, elementele caracteristice ale unei campanii în
cadrul unui plan de relaţii publice sunt: volumul acţiunilor întreprinse şi concentrarea lor asupra
unui număr mic de obiective într-o perioadă relativ scurtă de timp. De exemplu, un plan de relaţii
publice se poate desfăşura pe durata unui an calendaristic şi poate cuprinde programe, campanii,
evenimente.

2.2 Clasificarea campaniilor de relaţii publice

Potrivit abordărilor din literatura de specialitate, există o varietate de campanii de relaţii

publice, diferenţiate, în primul rând, de tipurile de obiective:
- Conştientizarea unei probleme: vizează supunerea atenţiei publicului a unor subiecte
mai puţin dezbătute;
- Informarea publicului: are drept scop conştientizarea, de către public, nu numai a unei
probleme importante, dar şi a informaţiilor referitoare la particularităţile acesteia;
- Educarea publicului: se referă la comportamentul publicului, care trebuie să
corespundă aceluia propus prin campania iniţiată;
- Întărirea atitudinilor : mesajele transmise vizează acea categorie de public care susţine
valorile organizaţiei;
- Schimbarea atitudinilor: în sensul că mesajele sunt orientate către acele categorii de
public care nu împărtăşesc valorile organizaţiei;
- Schimbarea comportamentului: are drept scop însuşirea, de către public, a unui nou
model de acţiune, indiferent dacă există sau nu un model dinainte stabilit.( Stancu, V.,
2004)
Putem avea în vedere şi alte criterii de clasificare a campaniilor de relaţii publice. Astfel:
- în funcţie de adresabilitate, campaniile pot fi restrânse la o singură categorie de
public sau se pot extinse către toate publicurile organizaţiei.
- în funcţie de factorul timp, campaniile pot fi de lungă sau scurtă durată;
- în funcţie de conţinut, acestea pot viza teme restrânse sau teme de amploare.

2.3 Planul campaniei de relaţii publice

11
 Prin intermediul planului de campanie de relaţii publice sunt propuse acţiuni clare, ce
urmează a fi realizate cu scopul îndeplinirii obiectivelor organizaţiei pentru care a fost conceput, în
vederea realizării cooperării dintre aceasta şi publicurile sale.
Planul campaniei de realaţii publice cuprinde o serie de operaţiuni care se succed logic şi se
desfăşoară în strânsă interdependenţă cu celelalte. Întocmirea unui astfel de plan se realizează în
patru etape, conform unei metode descrise în literatura de specialitate.
În lucrarea “Campania de relaţii publice” a lui Bernard Dagenais, Marston (1963)
prescurtează cu literele R-A-C-E succesiunea etapelor comunicării, acestea reprezentând iniţialele
termenilor - cercetare (research), acţiune (action), comunicare (communication) şi evaluare
(evaluation). Comunicarea propriu-zisă apare, în această accepţiune, în a treia etapă, urmând, în
mod firesc, unor faze esenţiale.
O altă abordare este cea a lui Cutlip şi Center (1985), care enumeră următoarele etape ale
campaniei de relaţii publice:
- definirea problemei
- planificare şi programare
- comunicarea propriu-zisă
- evaluarea campaniei.
Consiliul directorilor de relaţii publice al Guvernului provinciei Québec a redactat, în anii
1980, un document despre misiunea standard a unui departament de relaţii publice acesta
cuprinzând sarcini clare, scindate în patru faze: consiliere, concepere-elaborare, producţie, gestiune
şi consiliere.
Aşadar, planul unei campanii de relaţii publice trebuie să fie flexibil, părţile componente să
se întrepătrundă şi să se completeze reciproc, dând posibilitatea permanentă a efectuării unor
schimbări, impuse de evaluările periodice, şi nu ca o succesiune de etape distincte.
Având ca punct de plecare modele variate prezentate în literatura de specialitate Coman, C.,
(1999, după Comunicare managerială şi relaţii publice, SNSPA) prezintă următoarea structură a
planului de campanie:
 Definirea problemei – în sensul identificării unor aspecte aflate în fază incipientă (nu
neapărat a unei situaţii negative), care se pot agrava, sau a unor anumite oportunităţi din domeniul
creării de imagine pe care organizaţia le poate folosi pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Una
dintre problemele organizaţiilor este aceea că, în cele mai multe cazuri,, conducătorii acestora
urmăresc în primul rând rezultatele de natură economică, lăsând pe plan secund aspectele legate de
imagine ori relaţia cu diversele publicuri.

12
 În această etapă nu se vor căuta moduri de rezolvare sau persoane responsabile pentru
situaţia creată, ci se va formula doar un punct de vedere al organizaţiei referitor la situaţia
existentă, cu accent pe consecinţele negative ale menţinerii acesteia.
Succesul sau insuccesul campaniilor de relaţii publice este strâns legat de opinia publică
datorită, faptului că relaţiile publice sunt o componentă intrinsecă a procesului de comunicare
socială. Opinia publică, adaptabilă, inconsecventă, are marele merit că există şi că – just sau injust –
stigmatizează totul. Acesta este motivul pentru care definirea problemei de soluţionat, problema
reală a organizaţiei se realizează întotdeauna în raport cu starea opiniei publice.
Conform părerii lui Doug Newson şi colaboratorii, “o campanie este concepută şi dezvoltată
pentru a ridica o problemă, a rezolva una sau pentru a îmbunătăţi o situaţie. Campaniile rezolvă
aceste lucruri modificând un comportament, o lege sau o opinie, sau provocând un comportament,
opinie sau lege dezirabile”.
Definirea problemei reprezintă o întrebare, neconstituind un răspuns la o situaţie. Aceasta
este etapa în cadrul căreia se menţionează, pe cât posibil, o problemă considerată de interes pentru
organizaţie. Nu este nevoie de motivare sau de argumente, întrucât poate fi vorba doar de o simplă
intuiţie, o nelinişte pe care nu o putem înţelege sau o criză care se produce. Aşadar, se formulează
problema.
Ideea conform căreia practicienii definesc problema prin monitorizarea cunoştinţelor,
opiniilor, atitudinilor şi comportamentului celor implicaţi şi celor afectaţi de atitudinile şi politicile
unei organizaţii este subliniată de Cutlip, Center şi Broom. Aceasta este o funcţie de colectare de
informaţii a organizaţiei, deoarece urmăreşte să răspundă la întrebarea : “Ce se întâmplă în mediul
extern şi intern al organizaţiei în acest moment?”
 Analiza situaţiei – este etapa în care se întocmeşte dosarul de lucru, care va cuprinde
toate datele cunoscute referitoare la problema vizată. Acestea vor fi organizate pe două secţiuni:
- analiza factorilor interni (informaţii legate de activitatea şi imaginea persoanelor
importante din interiorul organizaţiei, retrospectiva implicării organizaţiei în problema respectivă,
atitudinile şi procedurilede comunicare din interior etc.);
- analiza factorilor externi (vizează preocupările, atitudinile şi particularităţile categoriilor de
public care au legătură cu problema respectivă, legi şi reglementări referitoare la aceasta, jurnalişti
ori publicaţii preocupaţi de respectivul sector). Pentru ca analiza să fie veridică, se vor utiliza
metodele de cercetare pe care le implică planul de relaţii publice.
Analiza este definită în dicţionarul explicativ al limbii române (din fr. Analyse, gr. Analysis
– “descompune”) ca reprezentând modul de cercetare a realităţii ce se bazează pe divizarea unui
întreg (obiect sau proces) în elementele lui componente şi studierea, în mod independent, a fiecăruia
dintre acestea. Coman, C., în lucrarea “Relaţii publice, principii şi strategii” (p.85) afirmă că
13
“această etapă presupune acumularea detaliată a tuturor datelor cunoscute referitoare la problema în
cauză: istoricul ei, părţile implicate sau afectate etc. Toate aspectele situaţiei trebuie să fie studiate
în amănunt pentru a se descoperi atitudini, opinii sau comportamente care trebuie schimbate (sau
menţinute), în cadrul fiecărei categorii de public vizate, precum şi pentru a se identifica tipul de
comunicare adecvat pentru realizarea obiectivelor fixate”.
Autorii mai sus menţionaţi remarcă, referitor la analiza internă, faptul că o parte a analizei
interne este auditul de comunicare ca o analiză completă a comunicării, atât în interiorul cât şi în
exteriorul organizaţiei. Auditul se referă la identificarea aspectelor interdisciplinare, economice,
politice, sociale, valorile psiho-sociale ale unei situaţii. Se analizează tendinţele grele, elementele de
conjunctură, zonele de ruptură. Auditul permite adaptarea la acţiunile anterioare, în vederea
realizării corecturilor necesare. Acesta canalizează atenţia către anumiţi interlocutori cu scopul unei
mai bune cunoaşteri a aşteptărilor corporaţiei şi deschiderea pentru deciziile luate. Auditul doreşte
să identifice comportamentul opiniei publice, va urmări acţiunea concurenţială, mesajele transmise
de întreprindere, feed back-ul primit din mediul intern sau din cel extern, desfăşurarea optimă a
comunicării. Gestionarea imaginii organizaţiei (cumulul mai multor imagini care comunică reciproc
şi au diferite sensuri în funcţie categoriile de public căruia i se adresează) se realizează în audit. Se
va avea pemanent în vedere decalajul dintre imagine şi activitate, care se poate remedia printr-o
cunoaştere în amănunt a istoriei organizaţiei şi corelarea acesteia cu imaginea lansată, cu scopul
instituirii unei imagini pozitive dar şi reală .
Având în vedere faptul că toate activităţile se desfăşoară pe un teritoriu concurenţial, este
necesară permanenta evaluare (în comparaţie cu concurenţa), de către organizaţie, a produselor
promovate, urmărind asigurarea unui nivel optimal al calităţii acestora, superior celui al
concurenţei. Atât analiza internă cât şi analiza externă reprezintă eforturi mentale şi nu o realizare
de noi dosare. Aceasta este etapa când se dezvăluie informaţiile obţinute prin cercetare-constatare.
Schema clasică
Se realizează o succintă prezentare a însuşirilor organizaţiei semnificative pentru
oportunităţi sau pentru problema vizată. Este inclusă analiza factorilor pozitivi şi negativi, care
contribuie la definirea situaţiei.
Factori interni – informaţii legate elementele organizaţiei care influenţează sau sunt
influenţate de situaţia actuală: reducerea de personal, bugetul în scădere, opinia angajaţilor,
obligativitatea existenţei echipamentelor ş.a.
Factori externi – informaţii legate de elementele din afara organizaţiei, care sunt influenţaţi
sau influenţează situaţia actuală: competiţia, diferite tendinţe sociale, cerinţe guvernamentale.

14
 Analiza comunicaţională – analiza şi cercetarea comportamentului comunicaţional al
organizaţiei; care sunt mijloacele de comunicare ale organizaţiei cu publicurile ei şi care sunt
efectele acestui proces?
Cei patru “O” – în mod alternativ, presupun structurarea elementelor importante ale planului
conform schemei :
 Organizaţia (istorie, angajaţi, aspecte organizatorice)
 Ofertă/situaţie (detalii semnificative referitoare la oportunitate şi problema în cauză)
 Opiniile publicurilor cheie (atât grupurile interne cât şi cele externe)
 Oportunităţi ale comunicării (existente şi dorite de client sau de managerii
organizaţiei).
De regulă, problema abordează ameninţări care pot apărea din exteriorul organizaţiei sau
slăbiciuni provenite din interiorul acesteia, care ameninţă relaţia reciproc benefică dintre organizaţie
şi un grup. Pot fi incluse, în categoria problemelor, şi aspecte care creează un dezacord între
organizaţie şi publicul-cheie.
Divizarea acestor consideraţii cu ajutorul analizei SWOT este o posibilă cale de abordare a
analizei situaţiei. Pe baza acestei analize, punctele slabe, punctele tari, oportunităţile şi ameninţările
pot fi încadrate. Atunci când se cunosc o serie de informaţii referitoare la trecutul organizaţiei este
de preferat să fie aleasă această schemă. Punctele tari şi oportunităţile reprezintă, de multe ori, baza
temelor şi mesajelor care urmează a fi comunicate prin intermediul programelor promoţionale. De
cele mai multe ori, punctele slabe şi ameninţările nu sunt prezentate în mod explicit, deşi sunt de
multe ori recunoscute şi trebuie luate în considerare. În cazul situaţiilor de criză, punctele slabe şi
ameninţările întăresc nevoia de a acţiona, dar pe baza temelor şi acţiunilor bazate pe modalitatea de
răspuns a organizaţiei, încadrând punctele tari şi oportunităţile disponibile acesteia.
Punctele tari (strengths) şi punctele slabe (weaknesses) sunt specifice organizaţiei, putând fi
considereate ca având o provenineţă internă. Celelalte două, oportunităţile (oppotunities) şi
ameninţările (threats) sunt, în mod normal, externe (în raport cu organizaţia) şi pot şi identificate
prin analiza PEST. Acest gen de analiză împarte mediul general în patru zone şi acoperă majoritatea
elementelor care pot afecta o organizaţie: politic (political), economic (economic), social (social) şi
tehnologic (technological).
Analiza PEST ajută şi la identificarea factorilor ce produc schimbarea pe termen lung. De
asemenea, procesul analizei PEST poate identifica modul în care influenţele externe pot afecta
organizaţiile în diferite modalităţi. Astfel, o companie care în mod tradiţional îşi aduce materiale
brute dintr-un număr de ţări va fi mai puţin vulnerabilă în faţa unei crize politice comparativ cu o
una care are un singur furnizor, ieftin, dintr-o ţară cu un regim politic instabil.

15
 Se poate afirma că etapa analizei situaţiei reprezintă elementul central al unui plan de
campanie. Scopul principal nu este acela de a face o campanie excelentă şi remarcabilă ci una care
va răspunde unei oportunităţi, va rezolva o problemă a organizaţiei, o criză.
 Stabilirea obiectivelor – obiectivele unei campanii, conform lui Wilcox şi
colaboratorilor ( Wilcox şi colab., 1992, după Comunicare managerială şi relaţii publice, SNSPA),
pot fi clasificate în două categorii:
- motivaţionale (sunt dificil de atins deoarece în această categorie sunt incluse acele
obiective care vizează orientarea într-un anumit mod a acţiunilor publicului; evaluarea acestora se
realizează relativ uşor);
- informaţionale (prezintă un produs, un serviciu sau o organizaţie; sunt uşor de
formulat şi de realizat; gradul de îndeplinire al acestora este mai dificil de constatat.
Obiectivele programului de relaţii publice referitoare la promovarea imaginii organizaţiei
trebuie stabilite având în vedere scopul şi obiectivele organizaţiei. Definirea corectă a obiectivelor
facilitează evaluarea succesului campaniei, datorită faptului că este lesne de observat în ce măsură
te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau ţi-ai depăşit aşteptările.
Orarele pentru atingerea rezultatelor vor trebui aproximate, în timp ce termenele – limită
trebuie să fie realiste, stabilite în funcţie de obiectivele alese.
Se pot identifica mult mai eficient soluţiile creative utilizate, tipul de media în funcţie de
nivelul bugetului.
Scopul reprezintă o abordare generală care poate să fie comună mai multor organizaţii, în
timp ce un obiectiv este specific, şi aparţine unei anumite organizaţii. După formularea scopurilor se
va stabili cum se vor atinge obiectivele, derivate din scop.
Un “obiectiv” reprezintă intenţia de acţiune referitoare la un client-ţintă, formulată cu scopul
de a ajunge la o anumită situaţie dată. Această intenţie trebuie să fie formulată într-o manieră
observabilă, măsurabilă şi bine determinată în timp. Stabilirea unor obiective realiste este absolut
esenţială, dacă se doreşte ca programul campaniei ce se află în curs de planificare să aibă o direcţie
clară şi să obţină rezultate. Există tendinţa de a “suprapromite”. Acest lucru nu înseamnă că
profesioniştii în relaţii publice trebuie să-şi fixeze nişte ţinte uşoare, ci că trebuie să fie la fel de
riguroşi ca în orice altă zonă a afacerilor. Pornind de la complexitatea procesului comunicaţional,
specialiştii în relaţii publice trebuie să fie realişti cu privire la ce modificări în atitudinile şi
comportamentul ţintelor pot fi obţinute.
Un obiectiv specific, ca sursă a unui plan de relaţii publice, îndeplineşte două funcţii:
1. precizează un rezultat optim, la care va trebui să ajungă subiectul de relaţii publice
ca urmare a procesului ce se desfăşoară asupra sa;

16
 2. direcţionează evaluarea cât mai riguroasă a rezultatului obţinut de la subiectul de
relaţii publice şi, implicit, conduce la evaluarea eficacităţii şi a fiabilităţii sistemului
de relaţii publice.
Pentru a îndeplini aceste funcţii, formularea unui obiectiv trebuie să se realizeze cu
respectarea următoarelor cerinţe :
- să indice o acţiune observabilă prin care poate fi exteriorizat un comportament ;
- să descrie comportamentul dorit a se forma prin activitatea de relaţii publice;
- să precizeze condiţiile care ar putea face măsurabil comportamentul, fiind astfel
probate criteriile de evaluare a problemelor prin care subiectul de relaţii publice
atestă comportamentul/atitudinea/opinia dorite.
 Identificarea categoriilor de public – în acestă etapă se începe ierhizarea
segmentelor de public în ordinea importanţei lor, în funcţie de valorile, intereselor, aşteptările
acestora (identificate în etapa de analiză a situaţiei), în vederea îndeplinirii obiectivelor campaniei;
mesajele şi resursele vor fi alocate în funcţie de această ierarhia stabilită în cadrul acestei etape.
 Stabilirea strategiilor – în vederea stabilirii strategiei optime este necesară corelarea
obiectivele stabilite, publicurile ţintă, resursele disponibile, stilul de comunicare organizaţională.
Strategia stabilită trebuie să fie în acord perfect cu valorile şi normele morale ale comunităţii
respective.
 Stabilirea tacticilor – acestea sunt consecinţă a stategiei; conceptul de tactică se
referă atât la acţiunea propriu-zisă cât şi la canalul de comunicare. Este necesar ca pentru fiecare
instrument de comunicare, planul de campanie să cuprindă următoarele informaţii: descrierea
activităţii, termenul limită de executare, cerinţe speciale (spaţiu, echipament audio-video), bugetul
estimat, persoana responsabilă cu finalizarea. În ceea ce priveşte canalele de comunicare, acestea
sunt de două tipuri : controlate (revista pentru angajaţi, site-ul de Internet, cuvântările publice,
filmele promoţionale) şi necontrolate (presa scrisă, radioul, televiziunea).
În vederea selectării mijloacelor media potrivite pentru un anumit mesaj trebuie să se aibă
permanent în vedere aspecte referitoare la categoriile de public-ţintă, mesajul pe care urmează să-l
transmiţi, nivelul bugetul pe care-l ai la dispoziţie, răspunzând la următoarele întrebări:
1. Care este publicul căruia te adresezi şi care este nivelul de credibilitate pe care acesta a
acordă fiecăruia dintre mijloacele de comunicare ?
2. Până la ce dată va trebuie să primească audienţa un mesaj căruia să îi răspundă ?
3. Care este bugetul necesar? Care este bugetul de care dispun?
Acestor întrebări le urmează altele, de genul:
 Care media corespund în cea mai mare măsură segmentului de public
căruia mă adresez ?
17
  Care este cel mai bun raport între cost şi credibilitate ?
 Care media va reuşi să livreze mesajul în intervalul optim de timp?
 Este suficient un singur canal? Care este soluţia optimă în ceea ce priveşte
selecatarea mai multor canale ?
Conform lui James E. Grunig cei mai dispuşi la media sunt oamenii cu mai mult timp liber.
Timpul pentru media este, în opinia acestuia, cu atţt mai puţin cu cât oamenii sunt activi
profesional. Publicaţiile de profil sunt de preferat în transmiterea mesajului către publicul ţinţă,
deoarece aici sunt căutate în mod constant informaţii despre evoluţia unui subiect.
 Fixarea calendarului – referitor la această etapă, Kendall (Kendal, 1992, după
Comunicare managerială şi relaţii publice, SNSPA) stabileşte mai multe posibilităţi de prezentare
grafică a calendarului campaniei:
- pentru fiecare lună - scris de mână sau tipărit; datele acţiunilor sunt încercuite, detaliile
de comunicare fiind adăugate, alături,cu altă culoare;
- global – printr-o schemă grafică, în care anul este împărţit în două, trei ori patru părţi;
această variantă este cea mai adecvată pentru vizualizarea planului de relaţii publice al
departamentului pe ansamblu, întucât sunt reprezentate toate elementele strategiei, cu intervalele de
timp de pregătire şi desfăşurare; prezintă dezavantajul că este mai laborios şi ocupă mult spaţiu;
- “tabloul lui Gantt” – este o variantă în care pe o coloană, în stânga, e prezentat
graficul activităţilor; în dreapta, pe orizontală, se trec lunile, iar pe verticală, succesiunea zilelor,
realizându-se corespondenţa dintre acţiuni şi zilele în care au fost programate;
- “calendarul povestit” – ilustrează în mod detaliat activităţile cuprinse în planul de
campanie, menţionându-se data desfăşurării în dreptul fiecăreia;
 Stabilirea bugetului – campania de relaţii publice se va adapta la resursele
disponibile, specialistul în acest domeniu având sarcina de a suplini, prin creativitate, lipsurile
materiale. Limitările de buget nu trebuie să reprezinte un impediment în realizarea unor campanii
de succes.
Bugetul reprezintă expresia generală a unui plan financiar. Acesta este bugetul detaliat
corespunzător unei singure activităţi de relaţii publice:
Categoria de buget.....................................................................................................
Activitatea de relaţii publice......................................................................................
Baza…………………într-o luna …………………într-un an…………………….
Avizată de...............................................................Data..........................................
Cheltuieli directe
Salarii (preţul unui angajat pe oră; ? ore pentru un angajat)
Fotografii
18
 Filmări
Imprimări
Monitorizarea presei
Cheltuieli pentru deplasări
Taxe poştale
Eşantioane (numărul de produse, ? cost)
Alte cheltuieli
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Alocarea cheltuielilor de regie
Consumabile
Spaţiul biroului/telefoane/utilitare
Întreţinere
Degradarea echipamentului capital
Alte cheltuieli
TOTAL CHELTUIELI DE REGIE
TOTAL BUGET ACTIVITATE
După ce au fost completate formularele bugetului activităţilor, se vor crea formularele cu
sumarul bugetului. Apoi, după înregistrarea tuturor cheltuielilor directe, se vor înregistra şi toate
cheltuielile de regie-administrative: chirie, asigurări, telefoane etc., impuse de bunul mers al
activităţii de relaţii publice. Fiecare componentă majoră a proiectului prezentată în plan trebuie
inclusă în buget.
Ar trebui ca bugetul să includă doar cheltuielile legate de serviciile de relaţii publice.
Cheltuielile directe (cum ar fi cele legate de mostrele produsului) vor trebui evidenţiate separat dacă
cel care va trebui să le suporte este clientul.
 Definirea procedurilor de evaluare – conform lui Cutlip şi colab. ( Cutlip şi colab.,
1994, după Comunicare managerială şi relaţii publice, SNSPA), este necesar ca evaluarea să se
relizeze pe trei niveluri:
- evaluarea planului de campanie – vizează, în primul rând, calitatea şi cantitatea
informaţiilor, în al doilea rând calitatea şi oportunitatea strategiilor stabilite, şi în
final, calitatea mesajelor realizate şi a celorlalte componente ale planului;
- evaluarea implementării planului – se apreciază, din punct de vedere cantitativ,
mesajele transmise, apoi se supraveghează îndeaproape preluarea lor în mass-media;
apoi se identifică audienţa concretă a mesajelor, care va fi diferită faţa de cea
stabilită iniţial (în momentul conceperii planului), a numărului efectiv de indivizi
care au receptat mesajul;
19
 - evaluarea impactului mesajului – reprezintă aspectul cel mai important al evaluării şi
vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor campaniei şi feedback-ul transmis de
publicurile ţintă. În vederea aprecierii impactului mesajului se au în vedere
următoarele: precizarea numărului de indivizi care au reţinut mesajul, a numărul de
indivizi care şi-au schimbat concepţiile după receptarea mesajului, numărul de
indivizi care şi-au schimbat atitudinea după receptarea mesajelor. În acest mod,
urmează a se stabili numărul indivizilor care admit comportamentul sugerat de
mesaj, al celor care promovează sau repetă acest comportament şi în cele din urmă,
contribuţia organizaţiei la schimbare.
Strategia de comunicare poate fi definită ca reprezentând măiestria decidenţilor de a
conduce operaţiile şi/sau campaniile de comunicare, folosindu-se cu pricepere de toate metodele şi
resursele disponibile în vederea îndeplinirii scopului şi obiectivelor stabilite, pe termen lung, mediu
sau scurt.
Adeseori noţiunile “strategie” şi “tactică” sunt confundate. Distincţia trebuie făcută în
sensul în care stategia reprezintă planul de joc general şi presupune decizii decisive, reprezentând
planul general de abordare. Tacticile, în acest ansamblu general, sunt decizii care se iau pe parcursul
“jocului” şi acţiunile desfăşurate în vederea aplicării strategiei. Pentru a impune strategia şi a
înlătura orice problemă care poate interveni pe parcursul acţiunii planificate sunt folosite tacticile.
“Abordarea generală care va fi realizată pentru a trece din punctul în care te afli acum, acolo
unde doreşti să fi este strategia. Ea este abordarea generală a unui program de campanie. Este tema
sau factorul coordonator, principiul de ghidare, “marea idee”, raţionalul din spatele programului de
tactică”.
Strategia este impusă de problemele care decurg din procesarea informaţiei accesibile. Se
plasează înaintea tacticilor şi est ediferită de obiective. Strategia reprezintă fundamentul pe care se
construieşte un plan tactic.
Conform lui Cutlip, Center şi Broom, operaţiunile de PR (din lat. Operatio-onis; fr.
Operation) reprezintă activitatea desfăşurată de un expert sau o structură de relaţii publice în
vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv. Acestea pot cuprinde mai multe acţiuni, circumscrise
registrului tactic (timp scurt, amploare redusă, areal limitat).
Strategia, ca şi tactica, se concretizează în planul de campanie şi sunt condiţionate de cel
puţin două elemente – condiţii: resursele şi infraresursele. Resursele de PR sunt reprezentate de
rezerve, de sursele de mijloace şi de posibilităţi. Resursa constituie un atribut, o conjunctură sau o
posesie care amplifică priceperea de a iniţia sau controla o acţiune. Acestea pot fi instrumentale
(acele mijloace ce pot fi folosite pentru a derula o acţiune PR, a produce o modificare de opinie,

20
atitudine, comportament etc.) şi infraresurse (acele atribute, circumstanţe sau posesii necesare
înainte ca resursele instrumentale să fie puse în acţiune).
Putem considera resursele instrumentale următoarele:
1. mijloace interne de informare/comunicare:
 tipărite
 difuzate (electronice)
 online
 contact direct
 mijloace de vedere
2. mijloace externe de informare/comunicare:
 tipărite
 materiale electronice difuzate
 contact direct
 online.
În seria infraresurselor pot fi incluse:
 banii;
 timpul;
 cunoştinţele/metodologiile ( a şti cum să faci – know how);
 informaţiile;
 atribute (imaginea/reputaţia, capacitatea de analiză sau managerială, talentul creator,
ş.a.);
 conjuncturi (apartenenţă la un grup cu putere de decizie, relaţiile, condiţiile generale
ce favorizează o acţiune etc.);
 posesiile – spaţii, mijloace IT, mijloace de multiplicare, camere video etc. Făcând
referire la resurse Anne Gregory, afirmă că acestea se împart în: resurse umane,
cheltuieli de exploatare (de producţie, de vânzare şi de administrare), echipament.
Noţiunea de evaluare vizează orice fel de cercetare ce se desfăşară cu scopul de a determina
eficienţa unui program, strategie sau activitate de relaţii publice, prin măsurarea produselor şi/sau
rezultatelor acestuia comparativ cu setul de obiective stabilit iniţial.(Stancu, V., 2008)
Pentru evaluarea rezultatelor finale ale campaniei avem în vedere:
- impactul asupra publicurilor
- efectul asupra obiectivelor, misiunii organizaţiei, poziţiei publicului în raport cu
organizaţia şi a percepţiei referitoare la organizaţie;
- statutului financiar al organizaţiei şi a atitudinii etice, asupra răspunderii sociale.
21
 Conform afirmaţiei lui Cutlip “nicio topică nu domină practica aşa cum o face evaluarea
programului – ultima etapă a procesului”. Din păcate, nu reprezintă un interes major pentru
practicieni aplicarea unor măsuri coerente şi efective în procesul de evaluare. Chester K. Lasell
susţinea că: „Călcâiul lui Ahile al celor mai multe operaţiuni de relaţii publice îl reprezintă un feed-
back slab al rezultatelor pentru management.” Cu toate acestea există semne stimulative, care
semnalează că atenţia acordată cercetării în vederea evaluării reprezintă un loc din ce în ce mai
important în cadrul procesului.
Este necesară luarea în considerare a patru componente principale astfel încât evaluarea
relaţiilor publice să fie credibilă:
1. precizarea unor scopuri şi obiective de relaţii publice măsurabile;
2. determinarea produselor relaţiilor publice;
3. determinarea rezultatelor relaţiilor publice;
4. determinarea rezultatelor în domeniul afacerilor şi/sau organizării.
Produsele sunt rezultatele imediate sau pe termen scurt ale unui anumit program de activităţi
de relaţii publice. Produsele reprezintă ceea ce se vede imediat, cu ochiul liber. Acestea determină
nivelul la care organizaţia se prezintă în faţa unora, gradul de atenţie sau expunere acordat acesteia.
Produsele pot fi:
 numărul de reportaje care apar în mass media;
 evaluarea conţinutului general, a ceea ce a fost prezentat;
 angajamentele verbale;
 numărul celor care ar fi putut fi prezentaţi la relatări;
 cărţile albe;
 numărul citărilor purtătorului de cuvânt;
 stabilirea unei anumite teme sau a unui număr cuantificabil de subiecte.
 o acţiune specifică (evaluarea acesteia);
 numărul de persoane implicate într-o anumită activitate;
 comportamentul managerului în cadrul unei conferinţe de presă;
 o campanie prin poşta directă;
 publicarea sau conţinutul unei broşuri ş.a.
Prin intermediul evaluării rezultatelor se va stabili dacă:
 grupurile ţintă au recepţionat mesajele ce le-au fost adresate;
 grupurile ţintă au acordat atenţie mesajelor transmise;
 grupurile ţintă au reţinut mesajele transmise.

22
 În acelaşi timp, prin intermediul acestui tip de evaluare se va determina în ce măsură
materialele şi mesajele transmise au condus la modificări de opinie, atitudine şi/sau comportament
la acea parte a audienţei căreia i-au fost adresate. Aceasta este o evaluare dificilă şi costisitoare
pentru că tehnicile de evaluare includ:
 anchetele cantitative (direct, prin telefon, prin poştă, prin fax, prin e-mail, în magazine, în
staţii de tramvai, în tren etc.);
 analize cantitative de atitudine a unor grupuri – ţintă (studii de ante şi post-testare);
 proiecte de cercetare experimentale şi cvasiexperimentale;
 studii etnografice (bazate pe tehnici de observare, participare etc.);
 studii multidisciplinare care care au la bază diverse analize statictice.

Capitolul III
Campania de promovare a imaginii şcolii - Liceul Teoretic”Nicolae Cartojan”
Giurgiu

3.1. Date generale despre municipiul Giurgiu

Municipiul Giurgiu este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, situat în partea de sud a ţării, în
cadrul marii unităţi fizico-geografice denumită Câmpia Română.
Municipiul Giurgiu are 73.586 locuitori si o suprafata totală de 4.862 ha (reprezentând
aproximativ 1,48% din suprafaţa ţării).
Potenţialul forţei de muncă al municipiului este de aproximativ 35.000 persoane.
La Giurgiu funcţionează societăţi comerciale cu profil de construcţii de maşini, utilaje şi
piese de schimb pentru foraj, transporturi rutiere, feroviare şi fluviale, construcţii civile, industriale,
prefabricate din beton armat, mobilier din lemn, produse chimice, alimentare, textile, comerţ şi
servicii.
În anul 1996 s-a infiinţat, prin Hotărâre de Guvern, Zona Libera Giurgiu cu o suprafaţă de
156 ha, cu posibilităţi de extindere în viitor. Astfel, agenţii economici au construit aici spaţii
adecvate pentru desfăşurarea unor activitati de: asamblare calculatoare, producţie oţeluri speciale,

23
producţie confecţii şi accesorii, prelucrare profile PVC, condiţionare cereale, depozitare, manipulare
marfuri diferite categorii, s.a.
Oraşul Giurgiu a devenit punct de interes atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei
străini, cu atât mai mult cu cât a participat la "Programul de de reglementare a procedurilor de
autorizare şi funcţionare a IMM-urilor, program coordonat şi monitorizat de IRIS CENTER
Bucureşti, USAID şi Ambasada SUA la Bucureşti.
Turismul, deşi ar putea să reprezinte o oportunitate ce ar trebui luată în consideraţie, având
în vedere aşezarea geografică, pe malul stâng al Dunării, la 60 de km sud de capitala Bucureşti şi
Euroregiunea pe care o formează cu orasul vecin, bulgar, Ruse.
Învăţământul giurgiuvean se desfăşoară printr-un număr important de grădiniţe, şcoli
generale, licee, la care se adaugă o instituţie de învăţământ superior.
La nivelul anului 2009, (conform Raportului de activitate al Primarului Municipiului
Giurgiu pentru anul 2010), în municipiul Giurgiu îşi desfăşurau activitatea următoarele unităţi de
învăţământ:

Grădiniţe cu program normal 7

Grădiniţe cu program prelungit 4
Şcoli cu clasele I-VIII 9
Şcoală de muzică şi arte plastice cu clasele I-VIII 1
Licee şi grupuri şcolare 6
Seminar teologic 1
Şcoală de arte şi meserii 1
Instituţii de învăţământ superior 1
Este necesar ca oferta învăţământului din Giurgiu să în fie în acord perfect cu nevoia de
formare şi reconversie profesională a populaţiei, precum şi cerinţele de educaţie impuse de Uniunea
Europeană, în aşa fel încât să asigure şanse egale tuturor elevilor. În vederea dezvoltării durabile
este necesar ca oferta instituţiilor de învăţământ să asigure premise pentru îmbătrânirea activă şi
menţinerea forţei de muncă tinere.

3.2. Informaţii generale despre Liceul teoretic „Nicolae Cartojan” Giurgiu

Liceul teoretic „Nicolae Cartojan” Giurgiu îşi are originea în Şcoala Tehnică Edilitară,
care a luat fiinţă în anul 1950, şi, pentru o perioadă, a pregătit cadre tehnice pentru domeniul
construcţiilor necesare comunităţii locale.

24
 Începând cu anul 1972, a fost transformat în Liceul Industrial de Construcţii, denumirea
schimbându-i-se în 1977 în Liceul Industrial nr. 1 Giurgiu, în urma modificării la nivel naţional a
reţelei de învăţământ.
În urma unei noi etape de restructurare a învăţământului, în anul 1990 este organizat ca liceu
teoretic sub denumirea de Liceul „Nicolae Cartojan” având două filiere: teoretică - cu profil real şi
uman, şi vocaţională – cu profil pedagogic.
Învăţământul pedagogic, deşi în etapă incipientă, prin efortul susţinut al tuturor factorilor
implicaţi în viaţa şcolii, a înregistrat rezultate deosebite, în sensul pregătirii a opt promoţii de
învăţători – educatoare, mare parte dintre absolvenţi fiind, în prezent, cadre didactce în
învăţământul preşcolar şi primar din judeţ.
Rezultatele notabile obţinute de elevi la concursurile şi olimpiadele şcolare precum şi
procentul mare de absolvenţi care şi-au continuat formarea profesională în învăţământul universitar
sunt dovezi ale calităţii actului didactic din acestă unitate de învăţământ.
Datorită acestor performanţe obţinute de elevi la concursurile şi olimpiadele şcolare precum
şi rezultatele obţinute la evaluările externe naţionale (un procent de 92% promovabilitate la
examenul de Bacalaureat) au situat liceul pe primele locuri în topul liceelor din oraş dar şi al
preferinţelor elevilor claselor a VIII-a.
Tipul organizaţiei şcolare:
-nivel : liceal
-forma de învăţământ: zi şi seral
-filiere: teoretică şi vocaţională
Structura organizaţiei şcolare în anul 2009 / 2010:
Filiera teoretică:
 profil real:
-specializarea matematică-informatică: clase/zi: a IX-a (2), a X-a (2), a XI-a (2), a XII (2)
-specializarea ştiinţele naturii: clase curs de zi: a IX-a (2), a X-a (2), a XI-a (2), a XII (2)
clase curs seral: a XI-a (1), a XII-a (1), a XIII-a (1)
 profil uman:
-specializarea : filologie: clase curs de zi: a IX-a (1), a X-a (1), a XI-a (1), a XII (1)
-specializarea ştiinţe sociale: clase curs de zi: a IX-a (1), a X-a (1), a XI-a (1), a XII (1)
Filiera vocaţională:
 profil pedagogic:
-specializarea: învăţător – educatoare: clase: a XI-a (1), a XII-a (1)
Resurse umane:
 Elevii:
25
 Cei 779 de elevi provin, în proporţie de 65% de la şcolile gimnaziale din oraş, iar restul de
35% din comunele limitrofe (cei mai mulţi dintre ei făcând naveta de la/la localităţile de domiciliu).
Mare parte dintre aceştia provin din familii normale, cu situaţie materială stabilă şi interes pentru
formarea profesională. Un număr de 96 de elevi au cel puţin unul dintre părinţi plecaţi să
muncească în străinătate.
Un procent de 5% practică sport de performanţă ( handbal, fotbal, atletism ), iar 60% dintre elevii
care urmează cursurile la specializarea „învăţători / educatoare” sunt absolvenţi şi ai Şcolii de
Muzică şi Arte Plastice din oraş.
 Personalul şcolii:
Colectivul de cadre didactice este format dintr-un număr de 39 profesori, dintre care 20 au
gradul didactic I, 6 - gradul didactic II, iar 13 dintre aceştia au obţinut definitivatul. 6 profesori sunt
înscrişi în programe de master, 3 urmează cursuri post-universitare pentru o a doua specializare şi
alţi 2 sunt doctoranzi.
Personalul didactic auxiliar este reprezentat de 8 angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în
departamentele: secretariat, bibliotecă, laboratoare.
Personalul nedidactic este format din angajaţi ai sectorului administrativ: 1 administrator, 4
îngrijitori, 3 paznici şi 2 muncitori de întreţinere.
Resurse materiale:
Liceul îşi desfăşoară activitatea într-un corp de clădire care cuprinde 15 săli de clasă,
organizate pe structura cabinetelor pe discipline (limba română, limbi străine, istorie, muzică,
geografie, matematică, psiho-pedagogie, integrare europeană ), 2 laboratoare de informatică şi câte
un laborator de fizică, chimie şi biologie.
De asemenea, liceul are o bibliotecă cu sală de lectură şi un număr de 24 407 volume, o sală
şi 2 terenuri de sport, cantină şcolară (în conservare) şi cabinet medical.
În prezent există, în derulare, un program de dotare cu noi mijloace de învăţământ şi
materiale didactice (până la acest moment au fost achiziţionate 6 laptop-uri, 3 video-proiectoare şi
materiale didactice pentru laboratoarele de fizică, chimie şi biologie).
Resurse financiare:
Sursele de finanţare sunt, în majoritate de la bugetul de stat: pentru salarii şi alte capitole de
cheltuieli prevăzute de lege, bugetul local: pentru întreţinere şi reparaţii, dar şi venituri proprii:
închirieri, sponsorizări, donaţii şi contribuţia voluntară a părinţilor (administrată de Consiliul
reprezentativ al părinţilor organizat ca asociaţie cu personalitate juridică).
Resurse informaţionale:
În liceu există sisteme informaţionale computerizate (2 laboratoare cu conexiune la internet)
şi mijloace audio-vizuale utilizate pentru desfăşurarea lecţiilor în condiţii optime, utilizând metode
26
moderne de predare-învăţare. De asemenea, există şi un program interactiv în vederea desfăşurării
lecţiilor asistate de calculator ( AEL ).
Activitatea în liceu, este organizată în două schimburi, iar pentru aplicaţiile practice ale
elevilor de la clasele cu profil pedagogic există două unităţi şcolare (o grădiniţă şi o şcoală generală)
situate în apropierea unităţii.
Ne propunem ca printr-o îmbinare echilibrată a tradiţiei, cu spiritul nou, modern printr-o
continuitate permanent ascendentă, să formăm tineri cu o personalitate armonioasă, de succes,
capabili să se adapteze rapid noilor cerinţe naţionale şi europene ale vieţii sociale şi nu numai.
Viziunea şcolii:
Liceul Teoretic”Nicolae Cartojan” reprezintă şansa tinerilor de abeneficia de o
educaţie la standarde europene, într-un mediu profesionist, oferind elevilor o bună pregătire
generală şi de specialitate, în acord cu valorile naţionale, europene şi universale.
Liceul nostru este recunoscut pentru :
 calitatea demersului didactic;
 profilurile competitive la care îşi pregăteşte elevii;
 implicarea cadrelor didactice;
Printr-o îmbinare echilibrată a tradiţiei, cu spiritul nou, modern printr-o continuitate
permanent ascendentă, şcoala noastră îşi propune să formeze tineri cu o personalitate armonioasă,
capabili să se adapteze rapid noilor cerinţe naţionale şi europene.
Misiunea şcolii:
Oferirea la standarde înalte de calitate în contextul naţional şi internaţional a educaţiei
necesare în vederea dezvoltării intelectuale, sociale şi profesionale a individului, pentru
îmbogăţirea economică şi culturală a oraşului şi nu numai.
Curriculum
Proiectul curricular al şcolii este în acord perfect cu identitatea proprie a acesteia şi reflectă
în principal mesajul pe care ea doreşte să îl transmită către exterior. Dezvoltarea curriculară se
sprijină în mod decisiv pe complementaritatea dintre curriculumul nucleu şi cel aflat la decizia
şcolii. Se are permanent în vedere adaptarea procesului de predare-învăţare la aptitudinile,
interesele, posibilităţile cognitive, ritmului şi intereselor fiecăruia dintre elevi.
Rezultatele elevilor la examene
La examenul de bacalaureat situaţia este următoarea :
247 elevi înscrişi
232 elevi declaraţi ”reuşit”
15 elevi declaraţi ”respins”.
Rezultatele elevilor la sesiunea de bacalaureat din iulie 2009, pe medii, se prezintă astfel :
27
6,00 – 6,99 7,00 – 7,99 8,00 – 8,99 9,00 – 10
47 58 65 62
Promovabilitate : 94%
Rezultatele elevilor la concursurile şcolare recunoscute de M.Ed.C. T.
- La olimpiada de matematică, etapa judeţeană, cei 28 participanţi au obţinut
următoarele rezultate: 5 menţiuni la clasa a XI-a, 2 elevi locul IV, un premiu II la
clasa a IX-a şi un premiu I la clasa a IX-a;
 La olimpiada de geografie, etapa judeţeană, cei 5 participanşţi au obţinut
următoarele rezultate: un premiul II la clasa a IX-a, o menţiune la clasa a
XII –a;
 La olimpiada de psihologie: locul I la etapa judeţeană;
 La olimpiada naţională la psihologie: o menţiune;
 La olimpiada de matematică faza naţională, locul 14.
 Concursul naţional antidrog echipe de handbal fete locul I şi locul II la fotbal
băieţi;
 Olimpiada Naţională a Sportului şcolar: locul I – echipa de handbal fete, locul
I – echipa de fotbal băieţi.
Relaţiile şcolii cu comunitatea
Relaţiile şcolii cu comunitatea sunt bune şi în permanentă ascensiune. Şcoala a fost
permanent sprijinită de Consiliul Local în vederea obţinerii documentaţiei necesare pentru proiectul
Phare Tvet şi a răspuns afirmativ la majoritatea solicitărilor venite din partea şcolii.
Sunt în derulare proiecte de parteneriat cu: Primăria, Direcţia Judeţeană de Sănătate,
Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Pompieri, Direcţia Generală a Cultelor şi Culturii, Prefectura,
Infogrup, Casa Corpului Didactic, cu mai multe grădiniţe, şcoli şi licee din oraş.
Relaţiile şcolii cu familia
În şcoală există Comitetul de părinţi pe clasă şi Consiliul reprezentativ al părinţilor organizat
ca asociaţie cu personalitate juridică.
Rolul acestora este de interfaţă dintre şcoală şi părinţi.
Şcoala încheie anual contracte de parteneriat cu părinţii în calitate de beneficiari indirecţi ai
serviciului educaţional oferit de organizaţia şcolară.
Publicurile ţintă pentru unitatea şcolară sunt :
 Elevii şcolii, care provin din medii sociale diferite: astfel, 12% dintre aceştia provin din
familii dezorganizate sau cu părinţii plecaţi din ţară, iar 35% sunt din mediul rural ceea ce
înseamnă un număr considerabil de navetişti;

28
  Părinţii şi familiile elevilor din şcoală - majoritatea sunt cei cu studii medii şi aproximativ
40% au situaţie materială precară;
 Elevii din învăţământul gimnazial;
 Părinţii şi familiile elevilor din gimnaziu;
 Cadrele didactice din învăţământul gimnazial şi în mod deosebit diriginţii claselor terminale;
 Cadrele didactice şi întreg personalul şcolii;
 Toate instituţiile cărora şcoala este subordonată: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului
şi Sportului, Inspectoratul Şcolar Judeţean , A.R.A.C.I.P. etc;
 Comunitatea locală;
 Alte unităţi, organizaţii, instituţii potenţiale surse de finanţare, O.N.G. – uri;
 Unităţile şcolare de învăţământ liceal şi profesional din judeţ.
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Prestigiul şcolii câştigat pe parcursul celor peste 60 de ani de funcţionare;
 Unicul liceu cu profil pedagogic din judeţ;
 Transparenţa şi echilibrul managerial
 Oferta şcolară este permanent adaptare la nevoile comunităţii locale;
 Majoritatea cadrelor didactice sunt titulare cu grad didactic I şi II;
 Relaţiile interumane foarte bune atât la nivelul personalului şcolii, cât şi la
nivelul colectivului de elevi;
 Relaţii de colaborare cu autorităţile locale sunt foarte bune;
 Sistem de valori împărtăşit de profesori şi elevi
 Existenţa cabinetelor şi laboratoarelor;
 Dotarea informatică foarte bună;
 Integrarea rapidă a absolvenţilor de la profilul pedagogic în învăţământ;
 Rezultate mulţumitoare ale elevilor şi absolvenţilor;
 Rezultatele obţinute de elevi la concursurile şi olimpiadele şcolare;
 Numărul mare de absolvenţi admişi în învăţământul superior ;
 Profesionalismul corpului profesoral reprezintă garanţia unei activităţi
instructiv – educative de foarte bună calitate ;
 Implicarea permanentăa consiliului elevilor în viaţa şcolare;
 Implicarea permanentă Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în viaţa şcolii ;
 Activitatea de combatere a fenomenului infracţional a delicvenţei juvenile
precum şi activităţile de educaţie moral civică şi rutieră sunt permanet
sprijinite de Poliţia municipiului.
29
PUNCTE SLABE
 Fonduri bugetare insuficiente;
 Infrastructura parţial învechită;
 Probleme familiale ale elevilor, situaţia materială precară a unui procent
semnificativ dintre aceştia;
 Motivaţie scăzută pentru performanţă a unei mari părţi dintre elevi;
 Disponibilitatea scăzută a unor cadre didactice de a se implica în problemele
şcolii
 Dotări incomplete ale spaţiilor şcolare în vederea organizării unor evenimente
pentru promovarea liceului
 Dotarea materială insuficientă;
 Amplasarea liceului într-un cartier mărginaş, cu probleme privind siguranţa
fizică;
 Insuficienta mediatizare a rezultatelor şcolii;
 Inerţia unor cadre didactice în acceptarea noului şi în special în regândirea
relaţiei – profesor elev;
 Plecarea părinţilor la muncă în străinătate are repercusiuni directe asupra
comportamentului elevilor, reflectate în special în absenteismul şcolar;
OPORTUNITĂŢI
 Întâlniri periodice cu părinţii actualilor elevi ;
 Întâlniri cu părinţi elevilor de casa a VIII – a de la şcolile din oraş;
 Întâlniri comune cu actualii şi foştii elevi (care în prezent sunt studenţi la
facultăţi renumite sau sunt persoane reprezentative în oraş, judeţ, ţară)
 Permanenta ascensiune a calităţii actului didactic la nivelul liceul;
 Mobilizarea tuturor cadrelor didactice pentru formarea continuă atât în cadrul
şcolii cât şi la nivel judeţean sau naţional;
 Buna colaborare cu instituţiile de învăţământ primar şi preşcolar pentru
efectuarea practicii de specialitate a elevilor de la profilul pedagogic;
 Realizarea integrală a planului de şcolarizare în fiecare an şcolar;
 Derularea proiectelor cu finanţare nerambursabilă prin programul Phare.
AMENINŢĂRI
 Tendinţa de scădere a populaţiei judeţului şi, implicit, a populaţiei şcolare;
 Afectarea derulării unor parteneriate devenite tradiţionale, din cauza
partenerilor afectaţi de criză
 Instabilitatea normativă
30
  Costurile tot mai ridicate ale materialelor necesare, energiei electrice şi
termice ş.a.
 Concurenţa în creştere dintre liceele judeţului;
 Lipsa coerenţei în aplicarea reformei în învăţământ;
 Menţinerea ratei de absenteism şcolar;
 Creşterea abandonului şcolar datorită condiţiilor precare de trai din familiile
elevilor;
Ţinte strategice
1. Permanenta dezvoltare a resurselor umane ale şcolii cu scopul eficientizării procesului instructiv
– educativ, în vederea situării elevului în centrul demersului didactic;
2. Optimizarea managementului atât la nivelul şcolii cât şi al clasei, sub deviza : ”O şcoală pentru
mileniul următor”;
3. Desfăşurarea unor activităţi variate, cu caracter permanet, atât cu agenţii economici în vederea
asigurării unei pregătiri profesionale optime şi prin desfăşurarea instruirii practice în grădiniţele şi
clasele de la învăţământul primar, conform specializărilor şcolii - în special pentru elevii de la
profilul pedagogic;
4. Îmbunătăţirea bazei didactico –materiale;
5. Intensificarea colaborării cu reprezentanţii comunităţii locale, cu diferite unităţi şcolare din
municipiu, judeţ şi ţară.
Opţiuni strategice
1. Promovarea imaginii şcolii la nivel local, judeţean şi naţional;
2. Perfecţionarea şi autoperfecţionare continuă a resurselor umane ale şcolii;
3. Modernizarea bazei didactico –materiale a şcolii şi atragerea unor noi surse de finanţare;
4. Creşterea calităţii procesului instructiv – educativ la nivelul standardelor naţionale şi
internaţionale în vederea eficientizării managementului la nivelul şcolii şi al clasei;
5. Intensificarea activităţii educative şi extracurriculare;
6. Dezvoltarea parteneriatului educaţional şi social cu scopul integrării socio-profesionale a
absolvenţilor;
7. Iniţierea şi implicarea în proiecte din cadrul programelor Uniunii Europene.
Planuri operaţionale – Programe de dezvoltare pe perioada 2008 – 2012
1. Programul de dezvoltare curriculară;
2. Programul de dezvoltare şi formare a personalului didactic şi nedidactic;
3. Programul de informatizare a şcolii;
4. Programul de dezvoltare a relaţiilor comunitare.
Finalităţile liceului
31
  Educarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale de bază în conformitate
cu profilurile liceului;
 Educarea capacităţii de analiză, interpretare şi soluţionare de probleme
aplicând cunoştinţele obţinute în şcoală;
 Susţinerea dezvoltării intelectuale a elevilor noştri, în mod special a celor cu
aptitudini deosebite, a tendinţei de afirmare a acestora în variate domenii;
 Valorificarea eficientă a priceperilor şi deprinderilor profesionale dobândite în
vederea inserţiei rapide pe piaţa muncii;
 Cultivarea valorilor morale în vederea integrării înt-o societate dinamică, în
continuă schimbare.
Obiectivele ciclurilor de învăţământ
Ciclul de observare şi orientare – clasa a IX –a, are ca obiectiv major îndrumarea elevilor,
cu scopul de a face cea mai bună alegere pentru parcursul ulterior. Acest ciclu vizează:
 descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în vederea
construirii unei imagini de sine pozitive;
 crearea capacităţilor de analiză a nivelului de competenţe prin învăţare pentru
orientarea către o anumită carieră profesională;
 dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând limbaje specializate;
 dezvoltarea capacităţii de gândire independentă.
Ciclul de aprofundare - clasele a X –a şi a XI –a , are ca obiectiv principal intensificarea
studiului în profilul şi specializarea aleasă, asigurând în egală măsură şi pregătirea corespunzătoare
opţiunilor din celelalte arii curriculare. Acest ciclu vizează :
 dezvoltarea competenţelor socio-culturale în vederea integrării active în
diverse grupuri sociale;
 educarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de acţiunile personale cu
impact asupra mediului social;
 exersarea imaginaţiei şi creativităţii ca surse ale unei vieţi personale şi sociale
de calitate.
Ciclul pregătirilor intense - clasele a XII –a şi a XI – a an de completare are ca obiectiv
principal intensificarea studiului în s opul promovării examenelor de bacalaureat şi admitere în
învăţământul superior. Acest ciclu vizează:
 stabilirea opţiunilor în vederea continuarea traseului educaţional sau
încadrarea în muncă;
 consolidarea cunoştinţelor în vederea susţinerii examenelor de bacalaureat şi
admitere în învăţământul superior;
32
  consolidarea cunoştinţelor şi competenţelor în vederea promovării examenelor
pentru certificare a competenţelor profesionale .

3.3. Plan de relaţii publice pentru o perioadă de 1 an

33
 PLAN DE RELAŢII PUBLICE PENTRU ANUL ŞCOLAR 2009 – 2010
Obiectiv Măsuri /Acţiuni Orizont de Responsabili Parteneri Resurse Cost Indicatori
timp ( lei)
Promovarea unei Festivitatea de Septembrie Conducerea I.S.J. Giurgiu Fonduri 1000 Număr
imagini pozitive a deschidere a anului 2009 şcolii Şcoli şi licee bugetare conferinţe de
Liceului Teoretic şcolar 2009-2010 partenere Sponsorizări presă
„Nicolae Cartojan” Parteneriate cu Anual Şcolile implicate în Număr invitaţi-
A.J.O.F.M., I.T.M., PHARE din reprezentaţi
Protecţia mediului, regiunea S- posturi locale
Inspectoratul pentru Muntenia TV, ziare locale
Situaţii de Urgenţă Consiliul Local Număr proiecte
Publicarea Posturile locale de şi parteneriate
semestrială de televiziune: educaţionale
materiale şi broşuri „Muntenia TV”,
împreună cu „Diva TV”
partenerii şcolilor Permanent Ziarele locale:
TVET din regiune „Informaţia de Număr de
Festivalul Naţional al Giurgiu”, „Cuvântul broşuri
„Şanselor Tale” liber” distribuite
Festivitatea de „Giurgiuveanul”
premiere a Semestrial Număr de
participanţilor la O.N.G. – uri participanţi
etapa naţională a Număr de elevi
Olimpiadelor şcolare premiaţi
Târgul Ofertelor
Educaţionale
Acţiunea „Ziua Noiembrie Număr de
porţilor deschise” 2010 vizitatori ai
organizată pentru Mai 2010 standului şcolii
elevii din clasele Număr de
terminale cu scopul vizitatori: elevi,
orientării şcolare părinţi şi
profesori
Iunie 2010
Asigurarea Organizarea unor Septembrie I.S.J. Giurgiu Fonduri 3000 Număr de
fluxului informativ expoziţii cu lucrări 2009 Comisia C.J.A.P.P. bugetare activităţi cultural
către comunitatea realizate de elevi pentru I.P.J. Giurgiu Sponsorizări artistice şi
locală (pictură, grafică, Octombrie activităţi Comitetul sportive
fotografii 2009 extraşcolare reprezentativ al organizate de
Editarea revistei părinţilor Liceul Teoretic
şcolii Consiliul elevilor „Nicolae
O.N.G.- uri Palatul Cartojan” pe
Organizarea de Noiembrie Copiilor plan local şi
spectacole cultural - 2009 Contabil Inspectoratul pentru naţional
artistice organizate Coordonator Protecţia Mediului Număr de elevi
pentru comunitatea programe şi Direcţia de Sănătate cuprinşi în
locală în vederea proiecte Publică formaţiile
atragerii de fonduri cultural artistice
extrabugetare Semestrial şi sportive ale
Concursuri Coordonator liceului
interşcolare cu programe şi Număr de
tematică specifică proiecte formaţii,
promovării valorilor ansambluri,
democratice Trimestrial echipe cultural
Programe de Colectivul de artistice şi
parteneriat cu redacţie sportive ale
S.C.AMM s.r.l., Semestrial şcolii
Palatul Copiilor, Coordonator Număr de cadre
Inspectoratul pentru programe şi didactice
Protecţia Mediului, proiecte implicate în
Direcţia de Sănătate activitatea
Publică extraşcolară

Semestrial Directori
Coordonator
Anual programe şi
proiecte

35
Modificarea Organizarea de Lunar Responsabilul Posturile locale de Fonduri 1000 Timpul de
percepţiei locale emisiuni cu şi despre cu imaginea televiziune bugetare emisie al
despre Liceul laureaţii şcolii Ziarele locale Sponsorizări posturilor locale
Teoretic „Nicolae Organizarea şi TV alocat
Cartojan” desfăşurarea de educaţiei
conferinţe de presă Dimensiunea
Articole spaţiului alocat
autobiografice ale învăţământului
Realizarea pliantului în presa locală
„Olimpicii noştri” Număr
conferinţe de
presă
Număr de
articole
autobiografice în
revista şcolii
Număr de
articole
autobiografice
pe site-ul scolii

36
 3.4. Campanie de promovare a unităţii şcolare

3.4.1. Definirea problemei

Elevii clasei a IX-a provin fie din şcolile gimnaziale din oraş fie din localităţile din judeţ,
situate în apropierea municipiului. Aceşti elevi sunt, în cele mai multe cazuri, cu pregătire medie,
excepţie făcând elevii de la clasa cu profil pedagogic, care au un nivel ridicat de pregătire.
În ultimii ani planul de şcolarizare s-a realizat în proporţie de 100%, dar ultima medie de
admitere a fost, în 2009 de 6, 23 şi 8,60 la clasa cu profil pedagogic. Se poate constata, din păcate,
cu fiecare an care trece, o scădere a mediilor de admitere la liceul nostru. Acesta este unul dintre
motivele pentru care progresul şcolar se obţine cu tot mai mari dificultăţi, iar rezultatele elevilor la
examenul de bacalaureat şi admiterea în universităţile de prestigiu din ţară, încep să fie mai slabe
cu trecerea anilor. O ameninţare serioasă o reprezintă liceele teoretice de prestigiu din oraş, cei
mai buni elevi ai promoţiilor claselor a VIII-a optând pentru acestea.
O soluţie pentru problema mai sus menţionată o poate constitui realizarea unei campanii de
promovare a imaginii şcolii în rândul elevilor de clasa a VIII-a care provin din şcolile municipiului
şi din localităţile învecinate acestuia, a părinţilor acestora şi a profesorilor diriginţi. Scopul acestei
campanii îl constituie conştientizarea lor în ceea ce priveşte calitatea ofertei educaţionale a Liceului
Teoretic „ Nicolae Cartojan” şi a rezultatelor obţinute de elevii acestei şcolii.

 Scop:
Promovarea, în rândul absolvenţilor de gimnaziu şi părinţilor acestora a calităţii ofertei
educaţionale a Liceului Teoretic „ Nicolae Cartojan” precum şi a rezultatelor obţinute de către elevii
acestuia în anii anteriori, la concursurile şi olimpiadele şcolare.
 Obiective:
În iulie 2010, momentul repartizării computerizate în vederea admiterii în liceu:
 Creşterea mediei de admitere a elevilor în clasa a IX-a .
 Recrutarea la clasa a IX-a a unui număr cât mai mare de elevi care să aibă media de
admitere superioară celei din anii anteriori.
În vederea realizarii unei campanii de succes s-au aplicat chestionare unui eşantion de:
- 50 de elevi clasa a IX – a;
- 50 de părinţi ai elevilor de clasa a IX – a.
Chestionarul aplicat grupurilor ţintă sus menţionate a cuprins următoarele întrebări:
1. Menţionaţi cel puţin trei motive care v - au impulsionat să optaţi pentru liceul nostru.
2. De unde aţi aflat pentru prima oară de Liceul Teoretic ” Nicolae Cartojan” Giurgiu ?
3. De unde aţi obţinut informaţii aprofundate în legătură cu liceul nostru?
 4. Aţi optat pentru liceul nostru datorită:
a)bazei didactice şi materiale;
b) colectivului de cadre didactice;
c)rezultatelor obţinute în anii anteriori de elevii la concursurile şi olimpiadele
şcolare;
d) rezultatelor absolvenţilor;
e)ofertei educaţională;
f) altor aspecte ( daţi câteva exemple).
5. Ordonaţi elementele de mai sus enumerate în funcţie de importanţa pe care o acordaţi fiecăruia dintre
acestea.
6. Care sunt sugestiile dumneavoastră pentru promovarea imaginii şcolii ?
7. Repatizaţi note, de la 1 la 7, fiecăruia dintre elementele mai jos menţionate, în funcţie de influenţa pe care au
avut-o asupra dumneavoastră în alegerea acestui liceu.
Grupul de prieteni, cunoştinţe ;
Dirigintele din gimnaziu;
Pliantele cu oferta educaţională;
Programele de orientare şi consiliere profesională oferite în cadrul orelor de
consiliere şi orientare;
Şedinţele de informare ( cu elevii, părinţii, dirigintele, directorii liceelor din localitate);
Mass-media;
Alte surse ;
8. Menţionaţi un ziar local pe care îl citiţi în mod regulat.
9. Care este numele postului local de televiziune care vă inspiră cea mai mare credibilitate şi ale cărui
emisiuni de ştiri obisnuiţi să le vizionaţi?
10. Descrieţi modul în care aţi realiza prezentarea liceului la „Târgul ofertei educaţionale”:
Diversificarea materialelor publicitare ?
Concretizaţi:............................
Amenajarea panourilor ?
Exemplificaţi:.......................................
Alte aspecte:
Rezultatele obţinute în urma centralizării răspunsurilor oferite de elevii din clasa a a IX-a au fost
următoarele:
Întrebarea 1 Profilul liceului 42
Prestigiul şcolii 31
Apropierea de domiciliu 10

38
 Grupul de prieteni 9

Întrebarea 2 Rude prieteni, foşti elevi 34

Avizierul liceului 8
Târgul ofertei educaţionale 8

Întrebarea 3 Târgul de oferte educaţionale 44

Profesorii diriginţi 6

Întrebarea 4 Oferta educaţională 31

Colectivul de cadre didactice 17
Baza materială 2

Întrebarea 5 Oferta educatională 30

Baza didactică 10
Colectivul de cadre didactice 8
Rezultatele absolvenţilor 2

Întrebarea 6 Pagină web 32

Rezultatele actualilor şi foştilor elevi 8
Revista şcolii 23
Concursuri interlicee 13
Afişarea mediei de admitere din anul anterior 12
Întrebarea 7
1. Programele de orientare şi consiliere profesională oferite în cadrul orelor de consiliere şi orientare;
2. Şedinţele de informare (cu elevii, părinţii, dirigintele, directorii liceelor din localitate);
3. Dirigintele din gimnaziu;
4. Grupul de prieteni, cunoştinţe ;
5. Pliantele cu oferta educaţională;
6. Alte surse
7. Mass-media
Întrebarea 8
Nu citesc presa locală 29
„Giurgiu expres” 8
„Jurnal giurgiuvean” 7

39
 „Giurgiveanul” 6
Întrebarea 9
Nu urmăresc posturile locale de televiziune 34
„Muntenia TV” 9
„Valahia TV” 7

Întrebarea 10
Rechizite şcolare inscripţionate cu emblema liceului;
Design mai atractiv al panourilor şcolare prezenate târgul de ofertă educaţională;
Popularizarea activităţilor şcolare şi extraşcolare desfăşurate de elevii liceului şi a rezultatelor
acestora.
Rezultatele obţinute în urma centralizării răspunsurilor oferite de părinţii elevilor din clasa a a
IX-a au fost următoarele:
Întrebarea 1 Prestigiul liceului 36
Profilul liceului 28
Apropierea de domiciliu 18
Colectivul de cadre didactice 10

Întrebarea 2 Târgul ofertei educaţionale 26

Rude, prieteni 12
Foşti elevi 8
Avizierul liceului 4

Întrebarea 3 Mass- media 32

Avizierul şcolii 18

Întrebarea 4 Oferta educaţională 29

Baza materială 25
Rezultatele absolvenţilor 16
Colectivul de cadre didactice 19
Rezultatele elevilor 10

Întrebarea 5 Oferta educaţională 21

Baza materială 13

40
 Cadrele didactice 8
Rezultatele absolvenţilor 8

Întrebarea 6 Deschiderea unui site pe interne 32

Publicarea rezultatelor elevilor în presa locală 17
Expoziţie cu vânzare a lucrărilor practice ala elevilor 9
Mediatizarea rezultatelor 7

Întrebarea 7 1 – Pliantele cu oferta educaţională;

2 – Dirigintele din gimnaziu;
3 – Mass-media
4 – Şedinţele comune de informare
5 – Grupul de prieteni, cunoştinţe ;
6 – Programe de orientare şi consiliere.
7 – Alte surse

Întrebarea 8
„Giurgiu expres” 29
„Jurnal giurgiuvean” 26
„Giurgiveanul” 13
„Cuvântul liber” 12
„Informaţia de Giurgiu” 2

Întrebarea 9
„Muntenia TV” 28
„Valahia TV” 22

Î ntrebarea 10
Difuzarea unui număr mai mare de pliante 32
Prezentarea ofertei educaţionale la televiziunea locală 16
Expoziţie cu vânzare a unor lucrări executate de elevi 2
 Public ţintă
Această campanie de relaţii publice a şcolii se adresează următoarelor categorii de public:
- elevii clasei a VIII-a din şcolile municipiului Giurgiu şi din zonele din apropiere;
- părinţii potenţialilor viitori elevi;

41
 - profesorii diriginţi a claselor a VIII-a.
Elevii reprezintă o categoria de public ţintă cea mai importantă. Ei vor fi beneficiarii direcţi
ai educaţiei oferite de şcoală. În ceea ce priveşte opţiunile lor pentru traseul liceal aceştia dovedesc
tot mai mult discernământ. Ei se implică permanent în problemele decizionale ale şcolii prin
rezentantul Consiliului elevilor, care este şi membru al Consiliul de Administraţie al şcolii şi al
Comisiei de Asigurare a Calităţii în Educaţie din şcoală. Elevii sunt tot mai intersaţi nu doar de
specializarea pe care dobândesc la absolvirea studiilor, ci şi de baza materială a şcolii, de
posibiliatea de a se implica în activităţile extracurriculare şi extraşcolare.
O altă categorie importantă de public ţintă o reprezintă părinţii. Aceştia pot consitui atât un
grup intern cât şi extern. Sunt informaţi în egală măsură ca şi elevii referitor la evenimentele
şcolare, regulamentele şcolare, realitatea din societatea actuală implicându-i permanent în
problemele şcolii. Opţiunea părinţilor pentru o şcoală sau alta se exprimă în funcţie de calitatea
educaţiei pe care aceasta o furnizează. Părinţii se implică din ce în ce mai mult în decizia referitoare
la traseul educaţional al copiilor, considerând, în multe cazuri, că această decizie le poate aparţine în
totalitate.
Un rol foarte important în consilierea elevilor din clasa a VIII-a îl au profesorii diriginţi.
Aceştia îi vor ajuta pe elevi să facă cea mai potrivită alegere a liceului, fapt prevăzut în mod clar în
metodologia de admitere în învăţământul liceal din ultimii ani. Programa şcolară pentru orele de
„Consiliere şi orientare” include obiective cadru şi conţinuturi ce vizează orientarea şcolară.
Datorită faptului că s-au alocat sume importante de bani pentru formarea cadrelor didactice, un
număr tot mai mare dintre acestea au reuşit să dobândească compenţe privind consilierea şi
orientarea elevilor.
 Strategie
Startegia acestei campanii este de tip S – O (Strength-Oppotunities), construită pe punctele
tari ale şcolii.
Campania vizează promovarea imaginii şcolii în comunitate, aprecierea, de către publicul
ţintă, a rezultatelor activităţilor desfăşurate în cadrul său.
 Tehnici şi canale
Am ales comunicarea personalizată ca tehnică de bază. În cadrul acesteia, s-a optat pentru
următoarele tehnici specializate:
 Balul bobocilor
 Balul absolvenţilor
 Serbarea şcolii
 Ziua porţilor deschise

42
  Reviste, pliante, broşuri
 Pagina web a şcolii
 Emisiuni televizate
 Canale mediatice: revista şcolii şi pagina de învăţământ din presa locală, emisiuni TV, afişaj
în cadrul şcolilor gimnaziale (pliante, afişe), Internet.

3.4.2. Plan cronologic

Durata campaniei: 1 martie – 20 iunie 2010

ACŢIUNEA DETALIEREA ACŢIUNII TERMEN RESPONSABIL
Realizarea echipei - mediatizarea proiectului campaniei de 1martie Responsabilul cu
realţii publice relaţiile publice
-informarea în vederea înscrierii în
echipa de proiect
- centralizarea opţiunilor celor care
doresc să facă parte din echipa de
implementare ( elevi, profesori, părinţi –
foşti absolvenţi)
- stabilirea coordonatorului
- fixarea responsabiltăţilor în cadrul
echipei şi a resurselorde timp
Conferinţă de presă - la conferinţa de presă vor participa şi 9 martie Directorul
reprezentanţi ai mass-mediei locale adjunct
(presa scrisă şi TV)
Promovarea imaginii - întocmirea unui material de prezentare lunar Coordonatorul
şcolii în presa locală a şcolii într-una din paginile destinate echipei
învăţământului din ziarele locale :
„Giurgiu expres”, „Jurnal giurgiuvean”
şi „Giurgiuveanul”.
- popularizarea activităţilor derulate
lunar în şcoală
- prezentarea rezultatelor obţinute în
cadrul concursurilor şi olimpiadelor
şcolare, precum şi la sesiunile de
comunicări ştiinţifice de către elevii

43
 şcolii;
- intervievarea unora dintre elevii cu
rezultate deosebite sau a unor foşti elevi
care au o carieră de succes
Emisiuni TV la - realizarea unui spot publicitar pentru martie Coordonatorul
posturile locale prezentarea ofertei educaţionale pentru echipei
anul şcolar următor
-participarea conducerii şcolii, a
coordonatorului de campanie şi a unor
elevi cu rezultate deosebite la emisiunea
“Şcoala giurgiuveană”
Crearea unui site al - pagina web va cuprinde date despre: 15 martie Profesorii de
şcolii istoricul şcolii, oferta educaţională, informatică
absolvenţi cu carieră de succes,
rezultatele elevilor şcolii la concursurile
şcolare şi activităţile extracurriculare,
dotările şcolii, componenţa corpului
profesoral, date de contact etc.
Vizite în şcolile - o echipă formată din directorul adjunct, lunar Directorul adjunct
gimnaziale din oraş membri ai grupului de lucru şi elevi cu
şi zonele din rezultate bune la învăţătură se vor
împrejurimi deplasa periodic în şcolile din oraş şi vor
participa la întâlniri cu elevii claselor a
VIII-a şi părinţii acestora, în cadrul
şedinţelor cu părinţii;
- participarea unui reprezentant al şcolii
noastre la câte o oră de consiliere şi
orientare, din semestrul al II-lea, la
fiecare clasă a VIII - a unde prezintă
oferta educaţională a liceului, finalităţile
ciclului liceal, oportunităţi oferite de
liceul nostru;
Participarea la - pregătirea standului şcolii pentru 25 – 30 mai Coordonatorul
Târgul “Oferta participarea la târg echipei
educaţională 2010” - realizarea pliantului şcolii, a unui Profesorii de

44
 număr special al revistei şcolii şi a unei informatică
prezentări Power Point care va putea fi
vizionată pe durata expoziţiei
Organizarea unui - instruirea fomaţiilor artistice care vor 30 mai Directorul adjunct
program artistic cu reprezenta şcoala Consilierul
prilejul “Zilelor - premierea de către ISJ şi Consiliului educativ
Educaţiei Naţionale” local a elevilor care au obţinut rezultate
deosebite pe parcursul anului şcolar;
Ziua porţilor - vizitarea şcolii de către elevii În zilele de Coordonatorul
deschise claselor a VIII-a din şcolile din oraş miercuri ale echipei
şi zonele învecinate lunilor mai
- distribuirea de rechizite şcolare cu şi iunie
sigla şcolii
 Stabilirea bugetului
Pentru activitatea desfăşurată pe parcursul derulării campaniei membrii echipei vor fi
recompensaţi după cum urmează:
- profesorii şi elevii vor beneficia de o excursie la Sibiu, în ultimul weekend al semestrului al II-
lea, cu fonduri din sponsorizări;
- părinţii – vor primi diplome de merit în cadrul serbării de la de sfârşitul anului şcolar.
Echipa de organizare va concepe afişele, pliantele, revista şcolii, steguleţele şi programul de
derulare a activităţilor. Sponsorul principal al proiectului, S.C. AMM S.R.L. va realiza
tehnoredactarea şi multiplicarea materialelor. Spotul publicitar va fi realizat în colaborare cu Casa
Corpilui Didactic Giurgiu.
Profesorii de educaţie fizică, educaţie muzicală, limba română şi limbi străine, sub
coordonarea consilierului educativ, vor pregăti formaţiile artistice ale şcolii.
Pentru prezentări se vor folosi aparatele din dotarea şcolii.
Rechizitele şcolare imprimate cu sigla liceului se vor achiţiona şi imprima din sponsorizări.
Cheltuieli efective :
5 topuri hârtie de xerox 50 lei
3 topuri hârtie cartonată 150 lei
2 tonere color pentru imprimantă 400 lei
600 pixuri 600 lei
500 caiete 1500lei
Excursie Sibiu 2500 lei
TOTAL 5200 lei

45
  Evaluarea
Evaluarea se va realiza după cum urmează:
 De către echipa proiectului, pe parcursul derulării proiectului, având permanent în vedere
pertinenţa mesajelor, cantitatea de informaţii oferită publicului ţintă, dar şi eficienţa
strategiilor alese; de asemenea va fi observată reacţia publicului - ţintă, implicarea acestuia
în activităţile propuse;
 Chestionare de tip iniţial, progresiv şi de încheiere;
 La sfârşitul campaniei, analizând rezultatele.

46
 Concluzii
La începutul secolului al XXI- lea şcoala este chemată să răspundă în mod propriu tot mai
multor provocări care apar, pe zi ce trece, în faţa acţiunii umane şi a cunoaşterii. Acesta este
contextul în care misiunea şcolii este aceea de a contribui în mod determinant la formarea tinerilor
pentru muncă şi viaţă, pentru adaptarea la o societate dinamică, aflată în continuă transformare..
Misiunea şcolii este, în egală măsură, ştiinţifică, culturală, dar şi formativă. Aceasta va
trebui realizată printr-o deschidere către tot ceea ce este nou, către realitatea care o înconjoară, prin
orientarea permanentă a tinerilor către performanţă. Elementul care contribuie în mod esenţial la
realizarea acestei deschideri este comunicarea.
Comunicarea poate fi interpretată nu numai ca un curent care alimentează funcţionarea
organizaţiei şcolare în interior, ci care alimentează şi interacţiunea cu mediul extern al acesteia.
Prin intermediul comunicării mediul extern poate lua contact cu organizaţia, poate afla
diverse informaţii, să cunoască îndeaproape activitate acesteia, iar organizaţia, prin personalul de
care dispune, reuşeşte să îşi desfăşoare activitatea, să existe, să se dezvolte şi să facă performanţă.
Printre elementele esenţiale din viaţa şcolii se regăsesc: concurenţa, scăderea numărului de
elevi la nivel naţional şi, implicit la nivelul oraşului nostru, , atragerea elevilor care au obţinut
rezultate dintre cele mai bune la învăţătură, medii mari la examenle naţionale, realizarea planului de
şcolarizare.
Publicurile cărora organizaţia se adresează pot influenţa pozitiv sau negativ, în funcţie de
cum percep acestea organizaţia.
Sprijinite de evoluţia tehnologică şi dotarea informatică din ultimii ani, mijloacele de
comunicare, pot contribui la recunoaşterea organizaţiei atât pe plan local cât şi pe plan naţional sau
internaţional.
Aşa cum rezultă din studiul de caz mai sus prezentat, organizaţia şcolară analizată urmăreşte
să îşi construiască imaginea sprijinindu-se pe elementele clasice în marea lor majoritate.
Propunerile oferite de elevii şi părinţii chestionaţi au fost unele oportune, care vor avea ca
rezultat promovarea imaginii şcolii, dezvoltarea comunicării externe şi implicit a progresului
calităţii şi a prestigiului şcolii.
Atât comunicare internă cât şi externă prezintă însă, o seria de avantaje şi dezavantaje:
Avantaje :
- recunoştere organizaţiei şcolare pe plan local şi nu numai;

47
 - creşterea procentului de elevi care au obţinut medii mari la admitere;
- realizarea planul de şcolarizare prin atragerea unui număr cât mare de elevi ;
- sporirea calităţii demersului didactic;
- stimularea concurenţei dintre şcoli;
- îmbunătăţirea dotării şi dezvoltarea bazei didactico-materiale;
- influenţează în mod pozitiv conţinutul şi propunerile ofertei educaţionale ale şcolii;
Dezavantaje :
- comunicarea externă poate influenţa viaţa organizaţiei prin prisma analizei întregii activităţi
a acesteia şi poate dezvolta o publicitate negativă;
- bursa zonurilor funcţionează mai eficient pentru răspândirea aspectelor negative;.
Întocmirea unui plan de campanie de relaţii publice trebuie să aibă la bază reguli clare.
Succesul campaniei este condiţionat de logica şi rigoarea demersului completate de
creativitate şi imaginaţie. În implementarea oricărui plan al unei campanii de relaţii publice există o
cantitate importantă de intuiţie, percepţie şi raportare permenentă la mediu. Totodată,
implementarea planului de campanie de relaţii publice constituie întotdeauna o provocare. Ne
putem aştepta ca acţiunile propuse să nu conducă la rezultatul aşteptat. Exigenţele publicului ţintă
sunt, de multe ori, dificil de anticipat.

48
 Bibliografie

1. Coman, Cristina, “Relaţii publice. Principii şi strategii”, Bucureşti, Ed. Polirom,

2001
2. Coman, Cristina ,”Relatii publice si mass-media”, Iaşi,Ed. Polirom,2000
3. Dagenais, Bernard , “Campania de relaţii publice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2003
4. Dragan, I., “Paradigme ale comunicării de masă”, Ed. Şansa, Bucureşti 1996
5. Iacob, Dumitru; Cismaru, Diana-Maria, “Relaţii publice, eficienţă prin comunicare”,
Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2003
6. Iosifescu, Şerban, ”Ghid metodologic pentru formarea formatorilor”, 2001
7. Marcu, Florin, Maneca, Constant, “Dicţionar de neologisme”, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1978
8. McQuail, Denis; Windahl, Seven,”Modele ale comunicării”, Ed. Comunicare.ro,
Bucureşti, 2004
9. Pop, Doru, “Introducere în teoria relaţiilor publice”, Cluj Napoca, Ed. Dacia, 2000
10. Pricopie, Remus, “Introducere în relaţii publice”, curs SNSPA;
11. Rus, Flavius- Cătălin,”Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice”,Ed.
Institutului European, Iaşi, 2002
12. Stancu, Valentin , “Campanii de relaţii publice”, curs SNSPA, 2004 ;
13. Stănciugelu, Irina, “Relaţii publice în şcoli”, curs SNSPA;
14. *** “Dicţionar de folosofie”, Bucureşti. Editura politică, 1978
15. *** “Dicţionarul general al limbii române”, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1992
16. *** ”Mic dicţionar enciclopedic”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986
17. ***Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Proiectul de
reformă a învăţământului preuniversitar, “Management educaţional pentru
instituţiile de învăţământ”, Bucureşti, 2001;
18. *** „Raportului de activitate al Primarului Municipiului Giurgiu” pentru anul
2010.

Surse bibliografice electronice: www.clubafaceri.ro

www.markmedia.ro

49
www.lamar.colosate.edu
www.didactic.ro

50