Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Masterat Comunicare și Relații Publice

Care sunt produsele care au fost comandate cel mai mult de

români în pandemie (comandate online) și care este profilul socio-
demografic al celor care au tins să comande mai mult online în
perioada pandemiei?

Aursulesei Andreea-Ancuța

Buda-Stancu Andrada Cristianna

Lupu Anamaria
 1. Tema
Pornind de la situația epidemiologică cu care țara noastră, și nu numai, s-a confruntat
în ultimii ani, dar și de la regulile ce au fost implementate pentru ca cetățenii să fie cât mai
mult protejați, majoritatea româniilor au ales ca variantă “salvatoare” cumpărăturile online.
Fie că este vorba de mâncare, haine, jucării sau alte bunuri, cetățenii au ales această fie că au
fost nevoiți (având în vedere faptul că la un moment dat, timp de o bună perioadă de timp,
aceștia și-au putut părăsi domiciliul doar pe baza unei declarații), fie pentru a readuce puțin
din normalitatea zilelor trecute în viața lor, profitul companiilor care se ocupă cu vânzările
online a crescut substanțial, acestea fiind singura opțiune atunci când îți doreai să cumperi
ceva fără a fi nevoit să ieși din casă.

Având în vedere timpurile prin care am trecut și situațiile dificile pe care pandemia le-
a impus, am hotărât ca prin prisma acestui proiect să vedem ce lucruri au fost cumpărate din
mediul online și care au fost cele mai dorite produse, dar și ce zone demografice au ales cel
mai mult această opțiune. Părerile și concluziile pe care le vom avea la finalul proiectului, se
vor baza pe un chestionar la care au răspuns cât mai multe persoane, acestea spunându-ne din
ce zonă demografică vin, dar și ce fel de cumpărături au preferat să facă online.

2. Întrebările de cercetare
a) A influențat pandemia modalitatea oamenilor de a cumpăra produse online?
b) A reușit pandemia să producă schimbări în ceea ce privește nevoile oamenilor în
materie de cumpărături?
c) Care a fost interesul categoriilor socio-demografice pentru cumpărarea produselor
online?
3. Instrumentul de cercetare

Instrumentul de cercetare potrivit temei noastre este chestionarul.

https://docs.google.com/forms/d/1I8fCyvC_GFJMiGU-
fDjFzTGzeofms7rqXR2CZ0O8fBk/edit?ts=6283a592
 4. Prezentarea rezultatelor cercetării

Întrebări din chestionar + grafice + interpretare grafice

1. Sex

Femeie

Bărbat

2. Cât de des ați comandat preparate culinare prin serviciul take-away în perioada
pandemiei?

La fel ca înainte

Mai des ca înainte

Mai rar ca înainte

70.0
60.0 57.7

50.0
42.9
40.0
28.6 28.6
30.0 23.1
19.2
20.0
10.0
0.0
La fel ca înainte Mai des ca înainte Mai rar ca înainte

Femeie Barbat

Interpretare grafic
Rezultatele acestui grafic susțin prima întrebare de cercetare (A influențat pandemia
modalitatea oamenilor de a cumpăra produse?), care ne arată că un procent de 23,1% dintre
femei au comandat preparate culinare prin serviciul take-away la fel de mult, atât în perioada
pandemiei, cât și după încheirea acesteia. 42,9% dintre acestea au răspuns că au comandat mai
des ca înainte, în timp ce 19,2% susțin că au comandat mai rar ca înainte.

În ceea ce privește bărbații, aceștia au comandat la fel ca înainte acest gen de preparate
în proporție de 57,7%, dar există și persoane care au comandat produse culinare prin serviciul
take-away mai des decât o făceau în perioada pandemiei în proporție de 28,6%, dar același
procentaj ne arată și faptul că mâncarea se comandă la fel ca înainte. De aici, putem deduce
faptul că pentru românii perioada pandemiei a fost un prilej prin care aceștia s-au bucurat de
achiziții online direct la ei acasă, chiar și în privința preparatelor culinare.

1. Vârsta

între 20 - 25 de ani

între 25 - 30 de ani

între 35 - 40 de ani

peste 40 de ani

2. Cât de des ați comandat produse online în timpul pandemiei?

De cel puțin 3 ori pe lună

O dată la câteva luni

O dată pe lună

O dată pe săptămână

80.0
70.0 66.7

60.0
50.0 50.0 50.0
50.0
40.0 35.7 33.3 35.7 37.5
30.0
21.4
20.0
12.5
10.0 7.1
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
0.0
De cel puțin 3 ori pe lună O dată la câteva luni O dată pe lună O dată pe săptămână

între 20 - 25 de ani între 25 - 30 de ani între 35 - 40 de ani peste 40 de ani

Interpretare grafic

În ceea ce privesc vârsta și numărul cumpărăturilor online, graficul ne arată ca

segmentul feminin cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, au comandat produse de pe internet
în pandemie de cel puțin 3 ori pe lună în proporție de 21,4%. Există, totuși și femei care au
preferat să comande o dată la câteva luni – 7,1%, în timp ce alte persoane au comandat o dată
pe săptămână cam 37,5%.
 Segmentul de vârstă 25-30 de ani a preferat să achiziționeze produse fizice și să se
bazeze mai puțin pe mediul online, doar 12,5% dintre femei au îndrăznit să cumpere de pe
internet. Au existat și doritori ai cumpărăturilor de pe internet măcar o dată pe luna (50%), dar
și o dată ăe săptămână (37,5).

Persoanele cu vârste cuprinse între 35-40 de ani au fost dornice de cumpărături de pe

internet de cel puțin 3 ori pe lună, în procentaj de 50%, în timp ce 50% au preferat
cumpărăturile mai rare de pe internet, dorind o achiziție pe lună.

Dintre persoanele cu vârste peste 40 de ani putem spune că în procentaj de 66,7%

achizițiile au fost cumpătate, fără exces, în timp ce 33,3% au ales să cumpere de pe internet o
dată pe lună, bazându-se pe achizițiile fizice. Putem spune că segmentul de vârstă 20-40 nu a
încurajat achizițiile din mediul online, pe când persoanele de peste 40 de ani au îndrăznit să
cumpere de pe internte diverse produse.

1. În ce mediu locuiți?

Urban

Rural

2. Ați comandat produse online în perioada pandemiei?

Da

Nu

120
100 100
100

80

60

40

20
0 0
0
Da Nu

Urban Rural

Interpretare grafic
 În ceea ce privește mediul de proveniența a celor care au răspuns la chestionar, putem
răspunde la ultima întrebare de cercetare, și anume “Care a fost interesul categoriilor socio-
demografice pentru cumpărarea produselor online?” După cum putem observa din grafic, un
procentaj de 100% din oamenii care au răspuns din ce mediu provin, urban sau rural, au
afirmat că au comandat produse online. Astfel, în perioada pandemiei au ales să comande
produse online atât cei din mediul urban, cât și cei din mediul rural.

1. Sex

Femeie

Barbat

2. Care au fost produsele cel mai des comandate în perioada pandemiei?

Produse alimentare

Articole de îmbrăcăminte

Piese de mobilier

Cărți

Electrocasnice mari

Telefoane, tablete, laptop

Electrocasnice mici

Curațenie, întreținere casă

Cosmetice, beauty, sănătate

Bricolaj

Gaming, jocuri

Biciclete,trotinete

Lego, rechizite
 TV, audio-video, foto

50.0
45.0 42.9
40.0
35.0 32.3
30.0
25.0 23.1
20.0
14.3 14.3 14.3 14.3
15.0 12.3
10.0 7.7 7.7
6.2
4.6
5.0 3.1
1.5 1.5
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.00.0 0.0 0.00.0 0.00.0
0.0
te er i j i
re
i li rti ar op to
p s a
at
e la ur et
e
zi t
e
ot
o
ta in Ca m pt ap ca at i co oc tin hi ,f
en am ob la ,l e n r j
im ac m ice te
, er a B g,
,tr
o re
c e o
al br de sn le le
te tin ,s in te o, -v
id
ca ty m
se im se ro ab ab tre a u a l e
Le
g i o
du de Pi
e t ,t ,t in be
G cic ud
o ec ne ici ie
, , Bi ,a
Pr le El a m en ce V
ti co le
fo ce at eti T
Ar Te s ni Cu
r
sm
ca Co
tro
ec
El

Femeie Barbat

Interpretare grafic
La întrebarea referitoare la produsele cumpărate în timpul pandemiei, am avut mai
multe variante pentru a determina care au fost cele mai des achiziționate lucruri în această
perioadă. Astfel, am conturat un răspuns mai concret referitor la cea de a doua întrebare de
cercetare, și anume dacă pandemia a reușit să producă schimbări în ceea ce privește nevoile
oamenilor în materie de cumpărături. După cum putem observa din grafic, cele mai frecvente
produse achiziționate în perioada pandemiei au fost cele alimentare, de către bărbați,
procentajul fiind de 42,9% din bărbații chestionați. Pe locul doi se clasează articolele de
îmbrăcăminte, unde un procentaj de 32,3% dintre femei au ales varianta online de a-și
cumpăra haine în perioada pandemiei și doar 14,3% dintre bărbații care au răspuns la această
întrebare au ales această opțiune. De asemenea, produsele cele mai puțin comandate de
ambele categorii de sex, cu un procentaj de 0%, au fost articolele din gamele Bricolaj, ,
trotinete, lego și rechizite. Produsele din gama de cosmetic, beauty și sănătate au fost
achiziționate doar de femei, cu un procentaj de 23,1%.
 1. Venituri lunare

Sub 1500 lei

1500 - 2500 lei

2500 - 5000 lei

Peste 5000 de lei

2. Considerați că ați comandat mai multe produse online în perioada pandemiei, în

comparație cu perioada de dinainte de pandemie?

Da

Nu

Posibil

120.0

100.0
100.0

80.0
66.7
60.0
60.0 55.6
44.4
40.0

20.0 20.0
20.0 16.7 16.7

0.0 0.0 0.0

0.0
Sub 1500 lei 1500 - 2500 lei 2500 - 5000 lei peste 5000 lei

Da Nu Posibil

Interpretare grafic
Rezultatele acestui grafic ne demonstrează gradul de cumpărare online a produselor în
perioada pandemiei, în comparație cu perioada de dinainte de pandemie. Sub patru categorii
de venituri, oamenii au putut decide dacă achiziționează produse de pe internet sau nu. Prima
categorie, cea de venituri mai mici de 1500 lei, rezultatele arată că 66,7% au achiziționat
produse online, iar 16,7% au decis să nu cumpere de pe internet sau doar au încercat să ia
anumite produse, cu mici rețineri.
 Persoanele cu veniturile 1500 - 2500 lei, au crezut că este mai ok să cumpere din
magazine ceea ce au avut nevoie decât să ia de pe internet (55,6% nu au acceptat ideea de
online), în schimb, 44,4% dintre respondenți au îndrâznit să cumpere produse de pe internet în
pandemie.

Cu cât cresc veniturile, cu atât și persoanele au ales să cumpere de pe internet cele

necesare în detrimentul mersului fizic la magazin, fie din comoditate, fie din frică, fie din
lipsă de timp. 60% dintre oamenii cu venituri de 2500 - 5000 lei au dorit cumpărături din
mediul online, dar există și un procentaj de 20% care fie din varii motive nu au cumpărat
nimic, fie au îndrăznit să cumpere produse bine gândite. În ceea ce privește venitul de peste
5000 lei, aici, lumea nu a stat pe gânduri și a preferat să cumpere din mediul online cele
necesare, fără grija mersului fizic în magazine.

5. Concluzii
6. Profil socio-demografic