Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
Piața retail din România s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, cu o creștere notabilă a numărului
de magazine și a cifrei de afaceri. Totuși, în comparație cu alte țări din Europa, România încă are un
potențial mare de creștere în acest domeniu. Multe mari lanțuri internaționale de retail au intrat pe
piața din România în ultimii ani, în timp ce retailerii locali au continuat să se dezvolte și să se
adapteze la cerințele consumatorilor.
Magazinele de tip reducere, sau discount-urile, sunt magazine care oferă produse la prețuri mai mici
decât cele obișnuite, de obicei prin achiziționarea în cantități mari și a unui stoc limitat de produse.
Acestea se concentrează adesea pe produse de bază, cum ar fi alimente și produse de uz casnic, dar
pot include și alte produse precum haine și articole sportive. Magazinele de tip reducere au devenit
tot mai populare în România în ultimii ani, cu un număr tot mai mare de lanțuri care au deschis
magazine în întreagă țară. Acestea oferă oportunități bune de cumpărare pentru consumatorii care
doresc să își reducă costurile și au devenit o alternativă populară la magazinele tradiționale.
Ne propunem că prin realizarea acestei cercetări de marketing să identificăm preferințele
consumatorilor cu privire la achiziționarea produselor alimentare și de uz casnic din magazinele de
tip discount, cu focus pe magazinul Lidl, împreună cu impactul tehnicilor de promovare a vânzărilor
utilizate de retailerul menționat.
Opinia consumatorilor este feedback-ul oferit de către clienți despre produsele sau serviciile pe care
le-au utilizat. Acest feedback poate fi pozitiv sau negativ și poate ajuta companiile să înțeleagă cum
să îmbunătățească produsele sau serviciile lor și să răspundă nevoilor clienților sau dacă strategiile
de vânzare și promovare sunt eficiente. Opiniile consumatorilor pot fi obținute prin sondaje,
recenzii online sau prin intermediul altor metode de colectare a datelor.
Ipoteza 2
H0: Nu există legătură între genul respondenților și gradul de utilizare al aplicației Lidl Plus.
H1: Există legătură între genul respondenților și gradul de utilizare al aplicației Lidl Plus.
Ipoteza 3
H0: Nu există legătură între genul respondenților și metoda de informare asupra promoțiilor
disponibile.
H1: Există legătură între genul respondenților și metoda de informare asupra promoțiilor
disponibile.
Ipoteza 4
H0: Cel mult 20% dintre români preferă magazinul online.
H1: Mai mult de 20% dintre români preferă magazinul online.
3. Metodologia cercetării
3.1. Metoda de cercetare
Această cercetare a fost efectuată cu ajutorul metodei anchetei pe bază de sondaj. Scopul cercetării
este acela de a identifica interesul consumatorilor față de magazinele de tip reducere (discount), cu
precădere din magazinul Lidl, formele de promovare care au impact asupra deciziei de cumpărare
din acest magazin, precum și motivele care îi determină pe clienți să opteze sau nu pentru Lidl.
Feminin Masculin
Genul
122 (60,4%) 80 (39,6%)
Vârsta 18 – 25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani peste 55 ani
55 (27,2%) 85 (42,1%) 37 (18,3%) 17 (8,4%) 8 (4%)
În rândul femeilor prezența fizică în magazin este mai importantă, pe când o pondere mai mare a
bărbaților preferă cumpărăturile online.
Cu ajutorul întrebărilor 10 si 11 putem identifica faptul că sunt preferate și magazinele de tip
discount în proporție de 61% pentru produse alimentare și 54% pentru produse de uz casnic. La cele
două întrebări respondenții au avut posibilitatea să selecteze mai multe opțiuni de unde rezultă
procentele menționate.
Dintre cei 202 respondenți numai 28% au bifat ca unică opțiune magazinele de reduceri.
Întrebarea 12 ne oferă informații cu privire la metoda de plată preferată: 80% aleg plata cu cardul ca
metodă principală, însă doar în procent de avem această variantă ca unica opțiune de plată.
Cel de-al doilea obiectiv „Identificarea consumatorilor care preferă magazinul Lidl pentru achiziția
produselor alimentare / de uz casnic și motivația acestora în funcție de gen” este realizat cu ajutorul
întrebărilor 14 (întrebare filtru), 17, 18, și 3.
Constatăm ca numai 9% (19 respondenți) dintre cei 202 nu fac cumpărături la magazinul Lidl, iar
dintre restul 91% mai mult de jumătate frecventează Lidl cel puțin o dată pe săptămână.
Din întrebarea 17 reiese faptul că principalele motive pentru care cei 91% din totalul respondenților
au în lista de preferințe magazinul Lidl sunt prețurile – 62,3%, distanța față de domiciliu – 45,4% si
calitatea produselor – 42,1%.
Folosindu-ne de întrebările 17 și 3 putem observa faptul că femeile față de bărbați consideră mai
important prețul, acestea fiind in proporție de 59% din femeile chestionate, versus 53% dintre
bărbații chestionați.
În schimb, numai 36% din totalul femeilor chestionate au bifat distanța ca fiind un factor de decizie,
pe când în cazul bărbaților importanta este în procent mai mare – 51% din totalul bărbaților
chestionați.
„Determinarea segmentului de clienți care folosesc aplicația Lidl” vor fi determinate cu ajutorul
întrebării 20, iar importanța funcționalităților aplicației va fi evidențiată la întrebarea 21.
Se poate observa că 67% dintre persoanele care au răspuns la această sunt familiarizați cu aplicația
Lidl Plus și o folosesc cel puțin lunar.
Dintre respondenții care au bifat că utilizează aplicația reiese faptul că predomină femeile (50% din
totalul femeilor) și bărbații (38% din totalul bărbaților) din grupa de vârstă 26-35 de ani.
„Gradul de influențare al tehnicilor de promovare asupra cumpărătorilor/potențialilor cumpărători.”
poate fi stabilit cu ajutorul 19 și 22.
În topul surselor de informare asupra promoțiilor rămâne aplicația Lidl Plus cu un procent de 50%,
urmata de verificarea acestora direct în magazin – 39%.
Din întrebarea 22 reiese faptul că mai mult de jumătate din respondenți sunt influențați în decizia de
a opta pentru un anumit magazin de sursele personale, însemnând experiențele prietenilor, familiei,
cunoștințelor in procent de 56% și propriile experiențe în urma testării produselor in proporție de
51%
Anexa nr. 1. Tabel obiective