ȘCOALA NAȚIONALĂ

DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI
RELAȚII PUBLICE

STRATEGII DE RELAȚII PUBLICE ÎN MEDIUL GLOBAL

ROLUL MASS-MEDIA ÎN VIAȚA INDIVIDUALĂ ȘI
INFLUENȚA ÎN CADRUL STRUCTURILOR SOCIALE
(ECONOMICĂ & POLITICĂ)
STUDIU DE CAZ: MEDIATIZAREA SCANDALULUI
DINTRE GABRIELA FIREA ȘI ASOCIAȚIA

„DĂRUIEȘTE VIAȚA“

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:

DR. CLAUDIU LUCACI FLORINA NĂNESCU

 Cuprins:

I. Cum se constituie reprezentările media ale societății în raport cu lumea reală? Reflectă ele o
„imagine în oglindă a realității“?...................................................................................................2

II. Relațiile dintre mass-media și domeniile economic și politic din România. Schimbări ale
mass-media după 1989....................................................................................................................4

III. Rolul mass-media în mediatizarea conflictului dintre Gabriela Firea și reprezentantele

Asociației „Dăruiește viață“............................................................................................................6

III. 1. Contextualizare..................................................................................................................7

III. 2. Analiza materialelor mediatizate în presă și diferențele de perspectivă............................7

IV. Concluzii generale:..................................................................................................................10

Bibliografie....................................................................................................................................12

Sitografie........................................................................................................................................13
 I. Cum se constituie reprezentările media ale societății în raport cu lumea reală?
Reflectă ele o „imagine în oglindă a realității“?

În procesul de reprezentare a faptelor sociale, media expune inegalitățile sociale prin

natura propriilor filtre generate de manifestările individuale asupra rasei, genului, clasei sau
orientării sexuale. Din această perspectivă s-ar putea observa că media nu are ca scop
reprezentarea fidelă, nealterată a realităților sociale, ci mai curând explicarea modului în care s-
au produs faptele sociale.

Autorii lucrării „Media and Society: Industries, Images and Audiences“, David Croteau
și William Hoynes apreciază în cuprinsul acesteia că procesul de influențare al maselor ar putea
apărea oriunde, iar ca urmare a acestui fapt, publicurile interpretează sensul lumii sociale prin
adaptarea la tipurile de produse media consumate.

Trecând prin filtrele specifice, ideile de egalitate și echilibru din lumea reală ajung în
media reinterpretate, la nivel de constructe bazate pe experiențe proprii. Imparțialitatea adesea
menționată la nivel teoretic devine dificilă de operaționalizat în contextul în care societatea nu
deține complet proprietatea termenilor „liber“ sau „corect“ în raport cu membrii săi. Asumarea
principiului obiectivității ar putea însemna că media sunt obligate să observe, să înregistreze și să
redea realitatea la nivel de conținut, fără a o minimaliza sau a o exagera, fapt ce ar putea părea
lipsit de importanță pentru o masă mai mare de oameni.

Sociologii (Entman) și-au manifestat interesul de a descoperi relația de cauzalitate între

media și procesele sociale. Aceștia s-au preocupat să înțeleagă conținutul media în scopul
stabilirii valorilor utile de influențare a lumii sociale. Concluziile la care au ajuns prezintă cinci
metode de evaluare găsite prin examinarea conținutului independent de context: prin legarea
conținutului de producători, de interesul publicului, de societate și în cele din urmă, de efectele
audienței. Studiile vizate în sensul celor cinci concluzii au urmărit ce gândesc producătorii,
arâtând că, în esență, ei nu furnizează răspunsuri concrete. Un aspect important de urmărit este
legătura dintre cerere și ofertă, cu înclinare către expectanțele publicului în ceea ce privește
subiectele conținuturilor. A treia concluzie a studiului reliefează că media preia, asimilează,
internalizează o serie de judecăți de valoare, concepții create în jurul unor subiecte care își au
adesea rădăcina în societate. Cea de-a patra concluzie subliniază că media nu și-ar putea exercita
influența asupra comportamentelor de grup în contextul în care producția de conținut ar depinde
de influența audienței. În cele din urmă se conchide că produsele media ar trebui să fie apreciate
ca o metodă de explicare a valorilor internalizate la nivelul societății.

II. Relațiile dintre mass-media și domeniile economic și politic din România.

Schimbări ale mass-media după 1989

Una dintre întrebările persistente atunci când se vorbește despre sociologia schimbării
este dacă aceasta se referă la o acumulare de evenimente minore și date care contribuie la
transformarea generală, sau dacă aceasta are loc deodată, prin intermediul evenimentelor și
figurilor majore. Ideea lucrării de doctorat „Journalism in times of major changes“ aparținând
autoarei Raluca Petre este că ambele perspective sunt utile, dar că fiecare își găsește utilitatea sa
pentru un domeniu diferit care interacționează cu jurnalismul. Primul înțeles este mai util pentru
a explica influența factorului economic asupra domeniului jurnalistic, în timp ce a doua
perspectivă evidențiază influența factorului politic asupra schimbărilor mass-media.

Când vine vorba de economie, probabil constatarea fundamentală a cercetării este ideea
că factorul care influențează sectorul mass-media este schimbarea structurii de proprietate, care a
declanșat în continuare redefiniri ale relațiilor dintre actorii din câmpul jurnalistic, în contextul
moștenirii procedurilor de guvernare personalizate. În timp ce, în perioada comunismului,
jurnaliștii priveau spre cei ce dețineau puterea în partid ca fiind cei ce le-ar asigura existența, noii
jurnaliști, mai ales după 2000 privesc cu admirație la proprietar pentru a le asigura existența
profesională și starea lor de bine. A fost un intermezzo în anii ’90, când unii jurnaliști au fost, de
asemenea proprietari, iar crezul a fost acela al schimbării societății. Totuși, aceasta a durat până
la marile privatizări și apariția unor indivizi puternici, care și-ar putea permite să cumpere și să
conducă întregi instituții mass-media. Astfel că Raluca Petre, autoarea tezei susține că lipsa de
cunoștințe economice a majorității jurnaliștilor a jucat un rol în acest proces.
 Școala Analelor ar fi mai potrivită să exemplifice, pe de o parte, importanța discretă, dar
perfidă a remodelării proprietății, istoriografia tradițională, pe de altă parte, pe baza
evenimentelor fondatoare, ar putea oferi o înțelegere a influenței câmpului politic asupra
practicilor jurnalistice. În acest sens, autoarea susține că, în timp ce transformările economice ar
trebui să fie formulate în legăturile lor discrete cu jurnalismul și actorii săi, politica își face
simțită prezența și declanșează transformări la nivelul câmpului jurnalistic în momente precise,
mai exact atunci când puterea politică se schimbă prin alegeri.

Ideea de a schimba structuri de proprietate care declanșează în continuare redefiniri ale

relațiilor din interiorul câmpului poate fi considerată în continuare un mare design de cercetare
cantitativă. Astfel, schimbări fundamentale în relațiile de proprietate în contextul
instituționalizării formale slabe determină transformarea relațiilor dintre actorii din domeniul
jurnalistic. Petre consideră că este sigur de susținut că nu democrația și pluralismul politic au fost
cele care au provocat transformările din câmpul jurnalistic, pentru că acestea au fost doar
premise sau un cadru, ci transformarea relațiilor de proprietate și actorii care le-au efectuat.

Tot aceeași autoare respinge în continuare ideea că nu au avut loc schimbări sociale
majore, după cum susține Alexander Callinicos, la care ea face trimitere în lucrarea de doctorat,
dar că într-adevăr multe transformări au avut loc la acest nivel, de asemenea. Locul în care
trebuie să înceapă cercetarea acestor schimbări este structura relațiilor de proprietate și modul în
care au fost remodelate relațiile sociale în contextul moștenirii unui stil de conducere
discreționar, și nu bazat pe norme și reglementări, fie ele formale sau informale. Autoarea Raluca
Petre subliniază că transformarea structurii proprietății reprezintă cauza, în timp ce transformări
de fond la nivel social și politic sunt efecte. Democrația a avut un cuvânt de spus asupra
instituționalizării pluralismului și posibilității de exprimare a voinței politice individuale, iar în
același timp, transformarea relațiilor de proprietate a declanșat forma relațiilor potențiale și
acțiuni în ceea ce privește praxisul politicii, economiei sau mass-media.

În același timp, schimbările politice au puterea lor explicativă, dar într-un mod diferit față
de transformările de proprietate. În timp ce autoarea percepe remodelarea de proprietate și a
relațiilor de proprietate ca un proces continuu, care a reușit să modeleze restructurarea
domeniului jurnalistic, politica a afectat această sferă în diferite moduri. În acest sens, ea susține
că transformările din domeniul jurnalistic au fost influențate de momentele specifice ale
alegerilor care au adus grupările politice opozante la putere. Din aceste momente electorale se
observă în teza autoarei menționate că anul 1996 este cel mai relevant pentru că forțele
democratice autodeclarate au reușit să îi înlocuiască pe neo-comuniști. În același timp,
zdruncinările grave înregistrate din cauza momentelor politice specifice asupra câmpului
jurnalistic indică doar spre autonomia scăzută a jurnalismului românesc, dependența sa față de
pozițiile puterii politice. În același context este emisă ipoteza potrivit căreia transformările pe
care anii electorali și rezultatele lor le au asupra câmpului jurnalistic reprezintă un
indicator al dependenței câmpului jurnalistic de cel politic.

Sfârșitul anilor ’90 a adus în prim-plan strategiile economice de supraviețuire,

capitalizarea mass-media, precum și apariția proprietarilor de media. Această situație a schimbat
echilibrul de putere și influență din sfera politică în sfera economică. Cu toate acestea, șansele ca
o sferă autonomă de mass-media să prindă contur clar au continuat să fie scăzute. Acest lucru a
avut loc în contextul fragmentării reprezentării profesiei, lipsa de aplicare a reglementărilor
formale sau lipsa de reglementare cu totul, un anacronism de proiectare instituțională cu
orientare culturală și lipsa unei definiții comune a ceea ce este jurnalismul și ce scopuri trebuie să
servească. Acesta este contextul în care două mari domenii, cel politic și cel economic în
creștere ar avea interesul de a păstra media ca un dispozitiv auxiliar pentru interese
diferite de cele care au de a face cu mass-media și profesia de jurnalist în sine.
 III. Rolul mass-media în mediatizarea conflictului dintre Gabriela Firea și
reprezentantele Asociației „Dăruiește viață“

III. 1. Contextualizare
În urma distribuirii în mediul online (Facebook) a postării realizate de Dana Budeanu,
designer vestimentar, Gabriela Firea, primarul municipiului București a pornit un conflict de
natură politică, cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele Asociației „Dăuiește viața“,
către care se adresa mesajul postat inițial de către creatoarea de modă. Postarea apreciată și
distribuită pe Facebook de primarul capitalei a devenit un subiect de natură conflictuală pe
măsură ce, îmbrăcând mai multe forme de prezentare a conținutului în peisajul media românesc,
amploarea sa a crescut. Un factor influențator important care a determinat amploarea subiectului
a fost reprezentat de modul în care au ales canalele media să expună mesajul.

La nivel de conținut, mesajul postat de Dana Budeanu și distribuit de Gabriela Firea

acuza fondatoarele Asociației „Dăruiește viață“ că, în spatele campaniei de strângere de fonduri
pentru construirea spitalului oncologic de copii se află strategia de campanie electorală a lui Vlad
Voiculescu, fost ministru al Sănătății (în Guvernul Dacian Cioloș) și candidat PLUS la funcția de
primar general. În plus, același conținut lansa atacuri către fondatoarele ONG-ului la nivelul
solicitării unui aparat de radioterapie direcționate către Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății
(în Guvernul Dăncilă), în condițiile în care Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu nu ar fi
recunoscut public meritul statului sau al Primăriei Capitalei în realizarea acestui demers, potrivit
declarațiilor făcute de primarul general în presă.

În plus, limbajul folosit în postarea care ataca inițiativa de construire a spitalului

oncologic pentru copii era nepotrivit și nedemn de o persoană aflată în funcție publică, cum este
în cazul de față Gabriela Firea. Textul postării sugera că Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu nu
administrează corect banii din donații, cerând investiții de la Ministerul Sănătății.
 III. 2. Analiza materialelor mediatizate în presă și diferențele de perspectivă
Pentru a observa măsura în care media ar putea influența percepțiile publicului, dar și ale
structurilor sociale asupra scandalului mediatic dintre Gabriela Firea și fondatoarele Asociației
„Dăruiește viață“ am analizat perioada în care a izbucnit conflictul și în care acesta s-a regăsit
îndeosebi în atenția media. Canalele media propuse pentru analiză au fost: „digi24.ro“,
„hotnews.ro“, „realitatea.ro“ și „antena3.ro“ și au fost studiate în funcție de gradul de
complexitate a conținutului (abordarea tuturor actorilor implicați), nivelul de obiectivitate și
frecvența apariției.

Astfel, prin faptul că „digi24.ro“ a oferit o abordare complexă a subiectului, oferind mai
multe perspective în cele șase articole postate în perioada 30 octombrie – 01 noiembrie observăm
o poziționare neutră a canalului față de subiect. Pe această platformă au fost prezentate astfel
materiale de presă referitoare la dovezile aduse de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu,
fondatoarele Asociației „Dăruiește viață“, prin care se atesta că spațiul atribuit construcției
spitalului nu aparține Primăriei Capitalei, ci Statului Român 1. În corpul știrii există atât declarația
Oanei Gheorghiu oferită într-o conferință de presă, cât și declarația inițială acesteia aparținând
primarului Gabriela Firea, prin care aceasta susținea că proprietatea pe care se ridică spitalul
aparținea Primăriei, subliniind că acest lucru reprezintă totodată meritul său pentru că le-ar fi
oferit un teren evaluat la aproximativ un milion de euro.

Platforma „digi24.ro“ a expus în alte articole motivele pentru care Gabriela Firea le-a
atacat pe cele două fondatoare ale asociației, aceasta sugerând că ele reprezintă interfața sau
paravanul viitorului său contracandidat la Primăria București, Vlad Voiculescu. De această dată,
însă, canalul media nu inserează și alte poziții în raport cu subiectul, adăugând însă că primarul
general a renunțat, ca urmare a dovezilor aduse de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu să mai
susțină că „ar fi donat terenul pe care este construit spitalul pentru copiii bolnavi de cancer“2.

Aparent, la nivelul acestui articol s-ar putea deduce că Digi24 a redus imparțialitatea și
încrucișarea surselor, dar dacă ne concentrăm atenția la numărul total de articole abordate și la
conținutul acestora vom observa că există un echilibru între conținuturile ce o vizează pe

1
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/oana-gheorghiu-si-carmen-uscatu-au-prezentat-
documentul-prin-care-o-contrazic-pe-gabriela-firea-1209487, accesat la data de 15.01.2020
2
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/de-ce-le-a-atacat-gabriela-firea-pe-fondatoarele-
asociatiei-daruieste-viata-1209826, accesat la data de 15.01.2020
Gabriela Firea (în articole precum: „Reacția Gabrielei Firea, când a fost rugată să citească
postarea controversată căreia i-a dat share pe Facebook“, „Femeia de la care a pornit
scandalul cu Gabriela Firea și spitalul pentru copiii bolnavi de cancer a fost dată afară din
televiziune“) și materialele referitoare la fondatoarele Asociației „Dăruiește viață“ sau declarații
ale persoanelor care vin în susținerea lor („Fondatoare Dăruiește Viață: Frica lor cea mai mare
este că noi setăm niște standarde de cost la spitale“, „Sebastian Lăzăroiu, despre scandalul
Firea - «Dăruiește viața»: O face, ca Dăncilă să nu intre în turul doi. Stă la pândă să-i ia
locul“).

În ceea ce privește relatările Hotnews am observat un grad de imparțialitate mai ridicat,

întrucât, alături de încrucișarea surselor, fiecare coținut realizat din totalul de opt articole pe
subiect este contextualizat, ceea ce oferă publicului posibilitatea de a se pune în temă cu
subiectul, chiar dacă nu a urmărit subiectul de la prima sa apariție. Există și în acest caz un
echilibru între postările care prezintă poziția primarului Gabriela Firea („Gabriela Firea nu
regretă nici acum distribuirea postării despre spitalul oncologic pentru copii: Nu am fost de
acord cu limbajul, dar am fost de acord cu fondul problemei“, „Gabriela Firea, un nou atac la
adresa fondatoarelor Dăruiește Viață: Cele două doamne fac campanie electorală politică unui
candidat care dorește să devină primar general“) și materialele ce arată pozițiile fondatoarelor
ONG-ului („Oana Gheorghiu, fondatoare «Dăruiește viață»: «Gabriela Firea este cea care a
introdus copiii bolnavi de cancer în lupta politic㻓, „Asociația Dăruieste Viață anunță că
lucrează la un masterplan pentru refacerea de la zero a Spitalului Marie Curie“). În plus,
canalul a realizat și materiale care au întrunit pozițiile mai multor actori implicați (Gabriela
Firea, Vlad Voiculescu, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu).

În ceea ce privește canalele „antena3.ro“ și „realitatea.net“ remarcăm câte un sigur

material realizat pe subiect, ceea ce, dacă ne raportăm la publicurile lor care le urmăresc cu
frecvență am putea sugera că acestea nu au avut posibilitatea să cunoască „imaginea în oglindă“
a subiectului, neavând o sursă de documentare completă. De exemplu, platforma „antena3“ a
urmărit să prezinte în conținutul articolului exclusiv poziția Gabrielei Firea față de subiect3.

3
https://www.antena3.ro/actualitate/social/gabriela-firea-raspunde-ultimelor-acuzatii-legate-de-asociatia-
daruieste-viata-se-incearca-o-544211.html, accesat la data de 15.01.2020
 În schimb, „realitatea.net“ prezintă în cadrul aceluiași articol, pe lângă poziția primarului
capitalei, opinia sociologului Sebastian Lăzăroiu, potrivit căruia reacțiile Gabrielei Firea ar
reprezenta o strategie prin care s-o împierdice pe Viorica Dăncilă să intre în turul II al alegerilor
prezidențiale și astfel să devină liderul partidului PSD. Sociologul susține că proiectul ONG-ului
„Dăruiește viață“ reprezintă un demers apreciat indiferent de culoarea politică, astfel că, atacând-
ul, Gabriela Firea s-ar fi așteptat ca simpatizanții PSD să nu o mai voteze pe Viorica Dăncilă.

O altă perspectivă de câștig a Gabrielei Firea dezvoltată, de această dată, în mod direct,
prin declarațiile din presă și mesajul ditribuit este atacurile aduse viitorului său contracandidat la
alegerile locale, Vlad Voiculescu, prin care am putea înțelege că aceasta dorește să-și atragă
simpatizanți în jurul său, prin atacuri la adeversari, care să clatine imaginile acestora și astfel, să-
și asigure poziția pentru un nou mandat.

Chiar și preluarea sau distribuirea postării la două minute după ce a publicat-o creatoarea
de modă Dana Budeanu ar putea însemna demascarea unei strategii de PR utilizate în acest
demers de primarul general Gabriela Firea.

Deși articolele scrise apărute pe subiect demonstrau preponderent imparțialitatea,

influența mass-media raportată la acest conflict nu a întârziat să apară, prin faptul că invitații în
platourile de televiziune au fost în mare parte susținători ai dimensiunii morale și sociale a
demersului fondatoarelor Asociației „Dăruiește viață“. Astfel că, în afara canalelor de televiziune
care își dovedesc în general partizanatul față de partidul PSD (cum ar fi Antena3), în mare parte,
natura socială a demersului a reprezentat poziția mass-media naționale în perioada izbucnirii
războiului mediatic dintre Gabriela Firea și ceilalți actori.
IV. Concluzii generale:

 În contextul în care se prezintă astăzi revista presei (prepondenrent remarcată prin

subiecte politice) este necesar să ne concentrăm atenția asupra statutului social media din
România.
 Se vede clar cum aceasta acordă prioritate agendei politice, cum sfera politicului este
marcată de prezența unor interese partinice, iar social media polarizează într-o direcție
sau alta, pledând pentru un partid sau altul, pentru nume, programe mai mult sau mai
puțin demne de atenție.
 Consider, astfel că această subordonare a trusturilor media, politicului este profund
negativă, putând determina dezavuarea statutului media.
 Bibliografie

1. Croteau, D. & Hoynes, W., „Media and Society. Industries, Images and Audiences“, Pine
Forge Press, 2003;
2. Lucaci, Claudiu, suport de curs Strategii de relații publice în mediul global, curs I
3. Petre, Raluca, „Journalism in times of major changes“, Tritonic, București, 2012;
4. Petre, Raluca, „Mass-media și societatea“, suport de curs Introducere în sistemul mass-
media, Universitatea „Ovidius“ din Constanța (UOC), 2019.
 Sitografie

1. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sebastian-lazaroiu-despre-scandalul-firea-
daruieste-viata-o-face-ca-dancila-sa-nu-intre-in-turul-doi-sta-la-panda-sa-i-ia-locul-
1209214;
2. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/oana-gheorghiu-si-carmen-uscatu-au-
prezentat-documentul-prin-care-o-contrazic-pe-gabriela-firea-1209487;
3. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/femeia-de-la-care-a-pornit-scandalul-cu-gabriela-
firea-si-spitalul-pentru-copiii-bolnavi-de-cancer-a-fost-data-afara-din-televiziune-
1209590;
4. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/video-reactia-gabrielei-firea-cand-a-fost-rugata-sa-
citeasca-postarea-controversata-careia-i-a-dat-share-pe-facebook-1209109;
5. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/de-ce-le-a-atacat-gabriela-firea-pe-
fondatoarele-asociatiei-daruieste-viata-1209826;
6. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/fondatoare-daruieste-viata-frica-lor-cea-
mai-mare-este-ca-noi-noi-setam-niste-standarde-de-cost-la-spitale-1210048#highlight-
1210048-1;
7. https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-23455411-gabriela-firea-terenul-care-este-
construit-spitalul-primariei-valoreaza-milion-euro-dat-semnatura-pentru-eliberarea-lui-
cele-doua-doamne-sunt-doar-impinse-fata.htm;
8. https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23456638-oana-gheorghiu-fondatoare-daruieste-
viata-gabriela-firea-este-cea-care-introdus-copiii-bolnavi-cancer-lupta-politica.htm?
nomobile=;
9. https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23457115-digi24-oana-gheorghiu-carmen-uscatu-
digi24-doamna-gabriela-firea-pare-devenit-statul-roman-ceva-socant.htm;
10. https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23457461-gabriela-firea-nu-regreta-nici-acum-
distribuirea-postarii-despre-spitalul-oncologic-pentru-copii-nu-fost-acord-limbajul-dar-
fost-acord-fondul-problemei.htm?nomobile=;
11. https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23458839-asociatia-daruieste-viata-anunta-
lucreaza-masterplan-pentru-refacerea-zero-spitalului-marie-curie.htm;
12. https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23458937-gabriela-firea-nou-atac-
adresa-fondatoarelor-daruieste-viata-cele-doua-doamne-fac-campanie-electorala-politica-
unui-candidat-care-doreste-devina-primar-general.htm;
13. https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23459995-dana-budeanu-continua-ironiile-
atacurile-adresa-fondatoarelor-daruieste-viata-celor-care-cerut-ceara-scuze-mare-mica-
imbecili-manipulati.htmhttps://www.hotnews.ro/stiri-esential-23459995-dana-budeanu-
continua-ironiile-atacurile-adresa-fondatoarelor-daruieste-viata-celor-care-cerut-ceara-
scuze-mare-mica-imbecili-manipulati.htm;
14. https://www.antena3.ro/actualitate/social/gabriela-firea-raspunde-ultimelor-acuzatii-
legate-de-asociatia-daruieste-viata-se-incearca-o-544211.html;
15. https://www.realitatea.net/stiri/politica/ce-se-ascunde-in-spatele-atacului-la-ong-ul-
daruie-te-via-a_5dcc9285406af85273d83825.