Pdf24 Merged

Elemente de bază în conducerea şi realizarea unei
cercetări: formularea întrebărilor de cercetare şi

a ipotezelor
Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro
1
Specificul cercetării în ştiinţele comunicării
 Cercetări exploratorii
 Cercetări experimentale
 Cercetări descriptive/cercetări
explicative
 Cercetări cantitative/calitative
2
Cercetări exploratorii
 Număr mic de participanţi, nu neapărat un
eşantion reprezentativ (dacă e o cercetare
cantitativă)
 Loturi de participanţi de disponibilitate
 Fenomene insuficient explorate
 Preliminar unei cercetări cu un eşantion
reprezentativ, sau unei cercetări cu design mai
complex
3
Cercetări experimentale
 Pot fi exploratorii (explorează un fenomen

puţin investigat pe un lot de participanţi)
 Metoda folosită este cea a experimentului
(natural, de teren sau în laborator)
 Testează ipoteze de cercetare
 Conduce la formularea de noi ipoteze
 Se pot generaliza rezultatele mai greu, dincolo
de particularităţile lotului investigat
 Pot avea un design complex, pot testa ipoteze
noi, inovatoare
4
Cercetări cantitative (I)
 Numărul participanţilor la cercetare este relevant
 Folosirea de eşantioane reprezentative sau discutarea
reprezentativităţii statistice a eşantionului considerat
 Folosirea numerelor procentelor etc., în prezentarea
datelor (figuri, tabele, teste statistice, teste de
semnificaţie etc.)
 Răspunsul fiecărui participant (unitate analizată) este
egal cu al celorlalţi (celorlalte unităţi analizate) sau se
folosesc modalităţi de ponderare a răspunsurilor
 Participanţii sunt trataţi în mod egal (sunt priviţi ca
numere). Analizele se realizează pe eşantionul
considerat (sau subeşantioane)
5
Cercetări cantitative (II)
 Accent pe descrierea şi explicarea unor
realităţi, aşa cum sunt ele (nu pe semnificaţii
atribuite acestor realităţi de către indivizi)
 Realitatea prevalează în faţa semnificaţiilor
atribuite
 Cunoaşterea şi explicarea unor fenomene,
dincolo de bunul simţ, de simţul comun
 Stabilirea legăturilor cauzale, înţelegerea
legăturilor dintre diferiţi factori care pot
interveni în relaţie cu fenomenul de explicat
6
Cercetări calitative (I)
 Reprezentativitatea eşantioanelor considerate nu este
discutată
 Volumul participanţilor este mai redus
 Principiul „nivelului de saturaţie” pentru stabilirea
numărului de participanţi (unităţi analizate)
 Selecţia participanţilor folosind criterii clar specificate,
relevante pentru tema aleasă. Argumente de ce criteriile
de selecţie (selection axes) sunt relevente pentru temă
 Participanţii sunt membrii „tipici” pentru o anume
categorie analizată, au „calitatea” de ideal tipuri
 Cercetarea permite crearea tipologiilor şi descrierea în
profunzime a tipologiilor
7
Cercetări calitative (2)
 Prezintă datele din perspectiva participanţilor
 Accentul pe percepţii, motivaţii, aşteptări, pe descrieri
subiective
 Profunzime în analiza şi interpretarea datelor
 Accentul pe semnificaţiile atribuite de indivizi unor
realităţi, fenomene, experienţe şi nu pe aceste realităţi,
evenimente, fenomene
 Accentul pe descrieri subiective, din perspectiva celor
analizaţi
 Descrierea „din interior” a unor fenomene
 Semnificaţiile atribuite prevalează asupra realităţii
8
Întrebări de cercetare
 Specifice cercetărilor descriptive
 Derivă din obiectivele cercetării, din scopul acesteia
 Specifică în mod clar ce anume dorim să cunoaştem prin
realizarea cercetării respective
 De obicei cercetările calitative uzează doar de întrebări
de cercetare şi nu formulează ipoteze
 De obicei cercetările exploratorii au în vedere doar
întrebări de cercetare şi nu ipoteze
 Cercetările exploratorii permit formularea ulterior a
ipotezelor de cercetare
9
Formularea ipotezelor de cercetare
 Nu înlocuieşte întrebările de cercetare
 Este specifică cercetărilor explicative
 Cercetările de tip cantitativ, spre exemplu
anchetele pe bază de chestionar, permit
formularea şi testarea unor ipoteze de
cercetare – permit construirea unor explicaţii
pentru fenomenele analizate
 Uneori anchetele pe bază de chestionar au
caracter explorativ şi se rezumă doar la
descrierea unor fenomene
10
Ce sunt ipotezele de cercetare
 Enunţuri cauzale probabile ce
urmează a fi testate
Dacă......atunci
Cu cât .....cu atât
 Relaţii cauzale dintre un set de

variabile independente şi o variabilă
dependentă
11
Exemple de ipoteze
 Dacă indivizii sunt fizic atractivi, atunci

probabil ei sunt mai persuasivi, când
transmit un mesaj unei audienţe
 Dacă indivizii au, în general, mai mult timp

liber, atunci probabil aceştia vizitează
muzee mai frecvent
 Dacă indivizii au nivel de educaţie ridicat,

atunci probabil ei vizitează mai des muzee
12
Cum elaborez ipoteze?
 Le deduc din teorie
 Le deduc din experienţă
 Folosesc analogia
13
Ipoteze complexe
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber,
atunci probabil aceştia vizitează muzee mai
frecvent
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber
şi au nivel de educaţie ridicat atunci probabil
aceştia vizitează muzee mai frecvent
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber

sau au nivel de educaţie ridicat atunci
probabil aceştia vizitează muzee mai frecvent
14
Timp + Vizită
liber muzee
+
Nivel de
educaţie
15
Existenţa unor
oportunităţi Vizită
concurente de
-
muzee
petrecere a
timpului liber
-
Preferinţa
pentru valori
materiale
16
Preferinţa
pentru valori
materiale -
Existenţa unor
oportunităţi
- concurente de
Vizită
muzee
-
petrecere a timpului
liber
Nivel de +
educaţie +
Timp
liber
Curs 1
Cunoaşterea comună şi cunoaşterea

ştiinţifică. Cauzalitate și ipoteze
Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

valeriu.frunzaru@comunicare.ro
Cunoaşterea comună
• Cunoaşterea comună sau la nivelul bunului simţ

(socializare, intuiţie, prejudecată, reactanţă cognitivă)
• Simţul comun de mâna a doua
• Imaginaţia sociologică
Cunoaşterea ştiinţifică
Enunţuri fundamentale pe care se bazează cunoaşterea
ştiinţifică (James Wander Zanden, 1988, apud Chelcea,
2004, 39):
- lumea înconjurătoare există independent de observaţia

noastră, nu este creată de simţurile noastre
- relaţiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în

termenii de cauză efect
- lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observaţii

obiective
Principiile metafizicii probabiliste (Patrick Suppes, 1884/1990, 71-72):
- legile producerii fenomenelor naturale au în esenţă un caracter

probabilist
- cauzalitatea are un caracter probabilist
- certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei totale a măsurilor, este

irealizabilă
- ştiinţele ca terminologie, obiect şi metodă se caracterizează prin

pluralism
Abordarea pozitivistă – Auguste Comte
(1798-1857)
”Cred că este deja hazardat, încă de pe acum,
acest termen nou [sociologie], echivalentul exact
al expresiei mele, deja introdusă, de fizică
socială, pentru a putea desemna printr-un nume
unic această parte complementară a filozofiei
naturale care se raportează la studiul pozitiv al
ansamblului legilor fundamentale proprii
fenomenelor sociale” (Comte, 1830-1842/ 2002,
135)
Max Weber (1864-1920)
”Dacă din perspectiva astronomiei corpurile cerești
nu intră în raza interesului nostru decât prin
relațiile cantitative susceptibile de o măsurare
exactă, în știința socială, dimpotrivă, interesul se
îndreaptă către cunoașterea calitativă a
proceselor, cu toate nuanțele lor. Pe de altă
parte, trebuie să susținem de la bun început că
în cazul științelor sociale avem de-a face cu
intervenția fenomenelor de ordin spiritual care
trebuie «înțelese» prin retrăire” (Weber, 1904-
1917/2001, 32)
Thomas S. Kuhn (1962/1999). Structura revoluţiilor

ştiinţifice
- paradigmă
- cercetarea normală (rezolvare problemelor de tip puzzle)
- cercetarea extraordinară
- revoluţie ştiinţifică
Este posibilă cunoaşterea ştiinţifică liberă de

valori?
- Neutralitate axiologică
- Afirmarea deschisă a valorilor

Etica în cercetare
Participarea voluntară
Anonimatul și confidențialitatea
Înșelarea cu privire la motivele cercetării
Prejudicii psihice sau fizice
Exemple:
Stanley Milgram (1963) – obediența
Laud Humphreys (1970)Teearoom trade (watchqueen)
Philip Zimbardo – (1971) Standford (gardienii si deținuții)
• Cercetare descriptivă
• Cercetare explicativă
• Cercetare fundamentală
Cauzalitate
Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):
1. Problema sensului cauzării (ex. relaţia dintre satisfacţia

muncii şi performanţă)
2. Problema duratei şi a distanţei
3. Problema cauzelor aparente (ex. trăsături de

personalitate şi sărăcie)
Cauzalitate
Dificultățile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):
4. Riscul de a fi corect din raţiuni false

ex. 1. punga de amfetamină de la gât împotriva răcelii;
ex. 2. copiii din clasele avute au o imagine de sine mai
bună decât cei din clasele sărace
– explicaţia eronată: taţii din familiile
avute sunt mai apropiaţi de copiii lor
– explicaţia corectă: ceilalţi copii le
acordă mai multă importanţă (atitudine pozitivă)
Cauzalitate
Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):
5. Problema numărului
6. Problema interdependenţei (ex. industrializarea)
7. Problema interacţiunii (dintre variabile)
8. Variaţia contextuală a cauzalităţii (copii și stilul de

conducere)
9. Problema empiricităţii cauzelor şi a efectelor (presupozitie

eronată – termenii relației cauzale sunt dați în experiență
înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale)
Clasificarea metodelor:
• transversale, longitudinale
• experimentale, cvasiexperimentale, de observaţie
• statistice, cazuistice
• cantitative, calitative
Ipoteza
“O ipoteză este un enunţ conjectural despre relaţia

dintre două sau mai multe variabile” (Kerlinger,
1964, apud Chelcea, 2004, 99)
• Dacă ...., atunci ...

• Cu cât ..., cu atât ...
Ipoteza
Exemple:
• Cu cât un profesor este mai apreciat de studenţi, cu atât

studenţii vor fi mai interesaţi de disciplina predată de
profesor
• Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât creşte venitul
• Dacă oamenii au venituri scăzute, atunci au tendinţa de a

vota partidele de stânga
• Dacă ierarhia organizaţională este înaltă, atunci satisfacţia

muncii este scăzută
Ipoteza
Exemple:
• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi au

instabilitate emoţională, atunci au comportamente
deviante
• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci

ele au instabilitate emoţională şi comportamente
deviante
• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci

ele au instabilitate emoţională sau comportamente
deviante
Condiţii pentru validitatea ipotezelor:
(Chelcea, 2004, 100-102)
• Generalitatea (mai generală)

• Complexitatea (mai mult de două variabile)
• Specificitatea (mai multe valori pe care le pot lua variabilele)
• Falsificabilitatea (trebuie să fie falsificabilă)
• Testabilitatea (să fie testabilă)
• Predictibilitatea (să explice fenomenele)
• Comunicabilitatea (să poată fi transmise fără alte clarificări
către specialiști sau publicul larg)
• Reproductibilitatea (repetarea cercetării și obținerea acelorași
date)
• Utilitatea (rațiunea de a fi a ipotezelor)
Ipoteza de nul și ipoteza alternativă
two-tailed test (nondirectional)

H0: µf=µb
(femeile și bărbații consumă aceeași cantitate de bere)
H1: µf≠µb
(femeile și bărbații nu consumă aceeași cantitate de bere)
one-tailed test (directional)

H0: µf ≤ µ b
(bărbații nu consumă mai multă bere decât femeile)
H1: µf > µb
(bărbații consumă mai multă bere decât femeile)
simboluri
H0 – ipoteza de nul
H1 – ipoteza alternativa (substantive hypothesis)
µ – consumul mediu de bere; f – femei; b- bărbați
• “Where research questions are interrogative, hypothesis are
declarative and can be tested empirically.” (Malhotra, 2010, 85
• Trebuie să fie clară, nici prea largă nici prea îngustă
O întrebare de cercetare poate fi transformată în ipoteze (în

cercetarea cantitativă):
RQ1. When do people eat comfort foods (potato chips, ice cream, etc.)?
H1. People eat comfort foods when they are in a good mood.
H2. People eat comfort foods when they are younger. (Malhotra, 2010)
RQ2. Care sunt temele referitoare la UE prezentate la știrile TV în

perioada alegerilor prezidențiale?
RQ3. Care sunt obstacolele în comunicarea dintre profesori și părinții

elevilor?
Multicauzalitate
(Zamfir, 1987, 44)
Poziția Copii
ierarhică
Venit Calitatea Mediu de

percepută a vieții proveniență
Apropierea de
sfera serviciilor Nivel școlar Vârsta
R=.35
Venit
Tip de
Profesie muncă
Statutul
Nivel social Calitatea
școlar vieții
Mod de
viață
Nivel de
aspirații
Model cu privire la efectele consumului de știri TV și ale dependenței de
media asupra încrederii politice (ecuații structurale)
Consumul de
știri TV
Cunoașterea Eficiența Încrederea

politică politică politică
Dependența de
media
Consumul de știri TV și Dependența de media sunt variabile exogene.

Cunoașterea politică, Eficiența politică și Încrederea politică sunt variabile endogene.
Cunoașterea politică și Eficiența politică sunt variabile mediatoare.
Putem testa dacă, de exemplu, relația dintre eficiența politică și încrederea politică este
mai intensă în cazul bărbaților comparativ cu situația femeilor. În acest caz, genul social
este o variabilă moderatoare.
Observed Path-Analytic Model for the relationship between
materialism, life satisfaction(s), and shopping pleasure
0.27*
0.26* 0.16*
Family life Friends Income
0.32* 0.27* 0.33*
Materialism -0.06* Overall life satisfaction
0.32* 0.17*
Shopping
Riscul abandonului în licee (Pricopie et al. 2010)
Model 1 Model 2
Sig. Exp(B) Sig. Exp(B)

Gen .001 .602 .675 .931
Încurajarea părinților .006 .647 .072 .742
Venitul familiei .000 .451 .000 .436
Timpul necesar deplasării .000 1.013 .005 1.010

la școală
Educația părinților .013 .569 .379 .814
Valorile materialiste .000 1.515 .015 1.266
Media generală .000 .455
Constant .000 .073 .318 1.629

Note cu privire la slide-ul anterior (riscul abandonului în
licee)
• ”Sig.” arată dacă variabila independentă (VI) (din coloana din stânga) are un
impact semnificativ asupra variabilei dependente (VD) ”riscul de a
abandona”. Ca sa fie impactul semnificativ, ”sig.” trebuie sa fie mai mic de
0,05. Adică riscul de a greși este mai mic de 5%.
• ”Exp(B)” arată cât de mare este impactul VI asupra VD. De ex., conf. Model
1, fetele se confruntă cu riscul de abandon cu 39,8% (1- 0.602) mai puțin
decât băieții, iar dacă timpul necesar să mergi la școală crește cu un minut,
riscul de abandon crește cu 1,3% (1,013-1)
• Observăm că dacă introducem în modelul 2 variabila ”media generală”, trei

variabile nu mai au un efect semnificativ (sig.>0,05). Asta înseamnă, de ex.
că nu genul social determină abandonul (sig.=0,675 pentru Model 2), ci
media generală din anul precedent. Adică fetele riscă mai puțin abandonul
școlar pentru că au note mai mari decât băieții (și nu pentru că sunt fete).
• Regresia a fost una logistică, adică VD poate lua doar valorile ”Da” sau ”Nu”
Evoluția speranței de viață la bărbați și la femei (sursa INS)
Relația dintre evoluția speranței de viață a bărbaților și evoluția speranței de
viață a femeilor (r=0,815, p<0,001). Corelație dar nu cauzalitate între variabile
Ecuația de regresie lineară
Y = a + b1·x1 + b2·x2 + · · · + bk·xk + e
Y – variabila dependentă
X1, X2, …, Xk – variabilele independente
b1, b2, …, bk – coeficienți de regresie (cu cât se modifică Y

atunci când xk se modifică cu o unitate)
a – intercept (valoarea lui Y când toate VI iau valoarea 0)
e – eroare (ceea ce nu este explicat, din cauza instrumentului

de măsurare sau realității care nu este strict deterministă)
Creswell (2008, cap. 7)
• Pentru cercetare calitativă, întrebarea de cercetare este o
întrebare care explorează o anumită realitate socială
- De obicei începe cu cuvintele ”ce” sau ””cum” (what or how)
- Ex.: ”Cum descriu abandonul școlar studenții exmatriculați de

la facultatea x?”
- Care sunt motivele pentru care elevii de liceu au ales să se
înscrie la facultatea x?”
- Trebuie să fie deschisă (cum descriu), să se refere la un

anumit fenomen (abandon) și ansamblu de persoane
(studenți).
Bibliografie
Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi
calitative. Bucureşti: Editura Economică (pp. 28-57, 98-188)
Comte, Auguste. (2002). Curs de filozofie pozitivă (vol. 4). Craiova: Editura Beladi.
Creswell, John W. (2013). Research Design. Qualitative, Quantitative, and Mixed
Methods Approaches. Thousand Oaks: Sage Publications. (Cap. 7. Research
Questions and Hypotheses)
Durkheim, Emil. [1895](2003). Regulile metodei sociologice. Bucureşti: Editura
Antet.
Kuhn, Thomas S. [1970](1999). Structura revoluţiilor ştiinţifice. Bucureşti: Editura
Humanitas.
Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied Orientation.
New York: Pearson.
Mills, Wright C. [1959](1975). Imaginaţia sociologică. Bucureşti: Editura Politică.
Pricopie, Remus, Frunzaru, Valeriu, Corbu, Nicoleta and Ivan, Loredana. (2010).
Arguments for a New Policy Dialog on Access and Equity in Romanian Higher
Education. Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 19, 9-25.
Suppes, Patrick. [1984](1990). Metafizica probabilistă. București: Editura
Humanitas.
Weber, Max. [1904-1917](2001). Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Iaşi: Editura
Polirom.
Zamfir, Cătălin. (1987). Structurile gândirii sociologice. Bucureşti: Editura Politică
(pp.19-61).
Curs 2-3.
Măsurarea în științele sociale.
Operaționalizarea conceptelor

Niveluri de măsurare a le variabilelor (Malhotra, 2010/1996, 285)
Scală Caracteristici de bază Exemple Calcule

statistice
permise
Nominală Numerele identifică și clasifică Gen, religie, etnie Procent, mod, chi-
obiecte. Sunt doar coduri pătrat
Ordinală Numerele indică poziția relativă a Ordinea într-o Corelație

obiectelor, dar nu și distanța clasificare, scalele de (Spearman rho)
dintre ele tip Likert
Interval Diferența dintre obiecte poate fi Temperatura (Celsius), T-test, ANOVA,

comparată; punctul zero este nivelul de regresie, analiza
arbitrar inteligență(IQ) factorială
Raport Există punct zero Vârsta , venit, costuri, Medie geometrică,

cota de piață
Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”
Ordinal:
1. Copil
2. Adolescent
3. Tânăr
4. Adult
5. Bătrân
Ordinal:
1. 0-14 ani
2. 15-18 ani
3. 19-25 ani
4. 26-64 ani
5. Peste 64 ani
Interval
• 18-23 ani
• 24-29 ani
• 30-35 ani
Raport
Vârsta în ani împliniți _______
Pe ce scală am putea măsura variabilele: ”venit”, ”nivel de

educație”, ”nota la Metode...” sau ”profilul masterului”?
Niveluri de măsurare. Clasificare
1. Măsurare cantitativă – măsurare calitativă

Exemplu:
înălțimea în centimetri – încrederea într-un partid politic
2. Măsurare continuă – măsurare discretă

Exemplu:
Distanța (între două punte pot exista teoretic un infinit de puncte) – nota în
catalog (numai cifre întregi de la 1 la 10)
3. Variabile metrice – nonmetrice

Exemplu:
Masa, nota în catalog – etnia (român, maghiar, rom etc.)
Concept = forma logică cu cea mai mare treaptă de

abstractizare
Extensiunea conceptului= mulțimea obiectelor sau

entităților ideale vizate
Intensiunea = totalitatea notelor sau însușirilor care

aparțin acestor obiecte sau entități ideale
Definirea conceptelor:
1. Ostensivă
2. Nominală
3. Operațională (operaționalizarea conceptelor)

Definiția ostensivă – condiții (Mărginean, 2000, 169)
• Lingvistică (reguli de asociere a semnului cu obiectul)
• Operațională (obiectul sau fenomenul sa fie observabile)
• Ontologică (prezenta obiectului sau a fenomenului în timpul

instruirii)
• Psihologică (subiectul sa fie atent asupra obiectului sau

fenomenului)
• Pedagogică (repetarea definiției pana la asocierea semnului

cu obiectul)
• Definiția nominală (sau verbală) constă în specificarea
înțelesului unui termen cu ajutorul altor termeni.
• Definiția operațională constă în traducerea conceptelor în

”evenimente observabile ”, adică în construirea de dimensiuni
și indicatori
• Construirea dimensiunilor are loc în situația în care conceptele

sunt complexe, prin urmare operaționalizarea lor nu se poate
face direct prin intermediul indicatorilor
• Indicatorii sunt caracteristici care pot fi ușor de identificat și

măsurat, sunt ”evenimente observabile ”
Concept multidimensional: imaginea unui magazin (Malhotra,

2010/1996, 319-320)
Dimensiuni:
- Calitatea produselor
- Varietatea produselor
- Serviciile de returnare a produselor
- Calitatea serviciilor personalului
- Prețurile
- Locația
- Prezentarea produselor
- Politica de creditare
Dimensiuni ale excluziunii sociale (Hayes et al., 2008)
Excluziunea socială = un individ este exclus social dacă nu

participă la activitățile de bază ale societății din care
face parte (definiție nominală)
Dimensiuni:
1. consum: capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii;
2. producție: participarea la activități economice;
3. implicarea politică: implicarea în luarea deciziilor la nivel
local sau central;
4. interacțiunea socială: relații cu familia, prietenii,
comunitatea.
Dimensiuni ale valorilor materialiste
(Richins și Dawson, 1992)
D1.dobândirea și beneficierea de bunuri materiale ca

indicator al succesului
D2. centrare pe bunuri materiale
D3. fericirea ca rezultat al dobândirii și beneficierii de

bunuri materiale
Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea: ”succes”
• În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmați?
1. Total 2. Dezacord 3. Nici acord, 4. De acord 5. Total de

dezacord nici dezacord acord
• I admire people who own expensive homes, cars, and clothes.
• Some of the most important achievements in life include acquiring

material possessions.
• I don't place much emphasis on the amount of material objects people

own as a sign of success. (reverse item)
• The things I own say a lot about how well I'm doing in life.
• I like to own things that impress people.
• I don't pay much attention to the material objects other people own
(reverse item)
Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea
”centralitate”
• I usually buy only the things I need.
• I try to keep my life simple, as far as possessions are concerned.
• The things I own aren't all that important to me.
• I enjoy spending money on things that aren't practical.
• Buying things gives me a lot of pleasure.
• I like a lot of luxury in my life.
• I put less emphasis on material things than most people I know.

Care sunt reverse items?
Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea ”fericire”
• I have all the things I really need to enjoy life.
• My life would be better if I owned certain things I don't have.
• I wouldn't be any happier if I owned nicer things.
• I'd be happier if I could afford to buy more things.
• It sometimes bothers me quite a bit that I can't afford to buy all

the things I'd like.
Care sunt reverse items?

Indicatori (Chelcea, 2004, 137-138)
• Putere de respingere – proprietatea unui indicator de a lăsa în

afara sferei lui toate unitățile sociale care nu posedă indicatul
• Putere de conținere – proprietatea unui indicator de a conține

toate unitățile sociale care nu posedă indicatul
• Putere de discriminare – putere de respingere mare + putere

de conținere mare
Indicatori
Indicatori pentru bunăstarea materială:
”a poseda o locuință de tip vilă” – un indicator cu putere de

respingere mare și cu putere de conținere mică
”a avea venituri lunare mai mari decât venitul pe economie” – un

indicator cu putere de respingere mică și cu putere de conținere
mare
Persoanele care posedă doar unul dintre indicatori se află într-un

spațiu de nedeterminare. Nu putem spune cu certitudine că
sunt săraci sau bogați.
Indicatori
Care este puterea de respingere și care este puterea de

respingere pentru indicatorii?
• ”a poseda un telefon mobil”

Dar pentru începutul anilor ‘1990?
• ”a poseda un automobil Duster”

În România? În Suedia? În Somalia?
Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)
X0 = Xt + Xs + Xr
X0 = valoarea măsurată
Xt = valoarea reală
Xs = eroarea sistematică
Xr = eroarea aleatoare
Xs + Xr = eroarea de măsurare
Eroarea sistematică = afectează măsurarea în manieră constantă.

Măsurători multiple, în condiții similare, sunt asociate cu erori
identice sau similare
Eroarea aleatoare (random error) = produs al schimbărilor

întâmplătoare ale realității (care nu este strict deterministă) sau
al condițiilor de măsurare
Fidelitatea măsurării = măsura în care o scală produce

rezultate consistente dacă sunt măsurate aceleași
caracteristici
- Fidelitatea este maximă atunci când nu avem eroare
aleatoare (Xr = 0)
Validitatea măsurării = măsurăm ceea ce ne-am propus

să măsurăm
- Validitatea perfectă înseamnă că nu există eroare de
măsurare (Xs + Xr = 0)
• Dacă o măsurare este perfect validă este și perfect fidelă

(X0 = Xt )
• Dacă o măsurare nu este perfect fidelă atunci nu este perfect

validă (măsurarea are cel puțin o eroare sistematică).
• Dacă o măsurare este perfect fidelă nu este obligatoriu să fie

și perfect validă.
Validitatea și fidelitatea (Babbie, 2010, 214)
Validă și fidelă Invalidă și fidelă Validă și

infidelă
Putem vedea că Babbie și Malhotra nu au aceeași perspectivă

în ceea ce privește relația dintre fidelitate și validitate.
Evaluarea scalelor
Fidelitatea Validitatea Generalitatea
Test/ Forme Consistența Conținut Criteriu

Construct
retest alternative internă (aparentă) (predictivă)
Convergent Discriminant Nomologic

Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)
• Index – un tip de măsură compusă care rezultă prin simpla

acumulare de scoruri acordate unor atribute individuale
• Scală – un tip de măsură compusă care rezultă din acordarea

de scoruri pentru itemi luând în considerare faptul că unii
dintre ei reflectă variabilele într-un grad mai slab sau mai
puternic
Index al activismului politic. Se acordă un punct pentru fiecare

item:
• Scrierea unei scrisori către un funcționar public

• Semnarea unei petiții politice
• Donarea de bani pentru o cauză politică
• Donarea de bani pentru un candidat politic
• Scrierea unei scrisori politice către editor
• Convingerea cuiva să-și schimbe intenția de vot
logica construirii unei scale
Candidatura pentru o funcție publică NU NU NU NU Da

Munca în cadrul unei campanii
NU NU NU DA DA
politice
Contribuția cu bani la o campanie
NU NU DA DA DA
politică
Participarea la vot NU DA DA DA DA
0 1 2 3 4
• În timp ce indexurile numără indicatorii variabilelor, scalele

țin cont de intensitățile diferite ale acestor indicatori
• Scalele sunt, în general, superioare indexurilor.

Idex al cunoașterii Uniunii Europene
Care dintre următoarele afirmaţii privind Uniunea Europeană sunt adevărate?
Adevărat Fals Nu ştiu Nu răspund
1. Uniunea Europeană are 25 de state membre (M) 1 2 98 99
2. Comunitatea Europeană a fost creată după Primul
Război Mondial, la începutul anilor 1920 1 2 98 99
3. Steagul european este albastru cu stele galbene 1 2 98 99

4. Există câte o stea pentru fiecare stat membru în steagul
1 2 98 99
UE
5. Sediul Parlamentului European se află la Strasbourg
1 2 98 99
(M)
6. Membrii Parlamentului European sunt aleşi direct de
către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99
7. Preşedintele Uniunii Europene este ales în mod direct

de către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99
8. Uniunea Europeană are propriul imn 1 2 98 99

9. În fiecare an se sărbătoreşte o zi a Uniunii Europene, în
toate statele membre 1 2 98 99
10. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor

avea loc în anul 2012 (M) 1 2 98 99
Idex al cunoașterii Uniunii Europene
(procentul persoanelor care au obținut un anumit scor – de la 0 la 10)
Scala de tip Likert.
Negro scale (Likert, 1932, 19)
Itemi:
9. All negroes belong in one class and should be treated
in about the same way.
12. If the same preparation is required, the negro
teacher should receive the same salary as the white.
13. Practically all American hotels should refuse to
admit negroes.
Strongly Approve Undecided Disapprove Strongly
approve (4) (3) (2) disapprove
(5) (1)
Scale de tip Likert
Adaptive Visual Analog Scale (VAS)
(Marsh-Richards et al., 2009, Dușa and Frunzaru, 2010)
Scala diferențiatorului semantic (Charles E. Osgood)
Scala diferențiatorului semantic = o scală cu 7 puncte prin care

li se cere respondenților să se plaseze între două adjective
opuse
Exemple de adjective bipolare:

- ”rece” and ”cald”
- ”puternic” and ”slab”
- ”organizat” and ”neorganizat”
Vă rog să bifați un X pe o linie între cele două extreme care să indice
punctul dvs. de vedere cu privire la serviciile furnizate de compania A
(scala diferențiatorului semantic)
Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este

politicos politicos
Personalul :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu
cunoaște cunoaște produsele
produsele
Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este
eficient eficient
Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este de
de încredere încredere
Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este

modernă modernă
Scala Bogardus a distanței sociale
Autor Emory S. Bogardus (1925)
Distanța socială – ”gradul de înțelegere și afecțiune pe care unele

persoane îl simt unele față de celelalte” (citat din Chelcea,
2004, 359)
Indicele distanței sociale (IDS) - numărul de posibilități de

contact social cu persoane excluse, aparținând altor grupuri
(etnice, religioase etc.)
Indicele contactelor sociale (ICS) – numărul de posibilități de
contact social cu persoane acceptate (IDS + ICS este constant)
Indicele calității contactelor sociale (ICCS) – scorul ponderilor
pentru fiecare răspuns pozitiv
Răspunsurile unei singure persoane
la Scala distanței sociale
În relații În club Pe Ca Ca Doar ca L-aș IDS ICS ICCS

de ca strada angajat în cetățean vizitator în expulza
rudenie prieten mea ca profesia în țara țara mea 1 p.
prin intim vecin mea mea 2 p.
căsătorie 6 p. 5 p. 4 p. 3 p.
(7 p.)
Armeni
X 5 1 2
Canadi
X X X X X 1 5 25
eni
Negri X 6 0 1
Olandezi X X X 4 2 9
Turci x 6 0 1
Indicii obținuți prin aplicarea Scalei distanței sociale (N=110)
(după Bogardus, 1925, citat de Chelcea, 2004, 362)
Nr. Grupuri etnice IDS ICS ICCS

1 Armeni 3,51 1,77 6,16
2 Bulgari 3,97 1,49 4,62
3 Canadieni 0,30 4,55 22,51
4 Englezi 0,27 4,60 22,35
5 Francezi 1,04 4,08 18,67
6 Greci 3,98 1,56 5,23
7 Germani 1,89 3,49 14,95
8 Negri 4,10 1,27 3,84
9 Olandezi 3,65 1,12 16,06
10 Români 3,74 1,91 5,47
11 Turci 4,80 1,18 2,91
12 Unguri 3,45 1,80 5,76
Scala Thurstone (Louis Thurstone)
Prima etapă (construirea afirmațiilor)

Sunt selectate judecăți de valoare realizate de aprox. 100 de
persoane cu privire la obiectul social sau procesul social care
ne interesează.
Acestea (n= 80-100) trebuie să fie propoziții (nu întrebări) scurte,
clare, fără cuvinte sau expresii greu de înțeles, cu care poți sau
nu să fii de acord.
Putem cere : ”Construiți afirmații care descriu atitudini pe care

oamenii le pot avea față de persoanele care au virusul HIV.”
(trebuie să te asiguri că persoanele în cauză știu ce înseamnă
virusul HIV care provoacă SIDA)
Scala Thurstone
Etapa a doua (evaluarea afirmațiilor)
Aprecierea itemilor de către un număr (minim 25-50) de ”judecători”
care au rolul de a plasa enunțurile într-o categorie de la 1 la 11 (uneori 7)
(ex. Judecătorii trebuie să evalueze pe o scală de la 1 (de loc favorabil) la 11
(foarte favorabil) cât de favorabile sunt afirmațiile cu privire la
persoanele cu HIV. )
Etapa a treia (calcularea valorilor de scală)

Se calculează mediana și abaterea intercuartilă (Q3-Q1) obținută de fiecare
item. Mediana reprezintă valoarea din mijloc a șirului de valori ordonat
crescător. Q1 este valoarea care împarte șirul în ¼ și ¾, iar Q3 este
valoarea care împarte șirul în ¾ și ¼.
(Q2 este, de fapt, mediana. Quartilele împart șirul în patru părți.)
Scala Thurstone
Etapa a patra (selecția afirmațiilor)
Pentru fiecare scor de la 1 la 11 trebuie selectat un item. Dacă, de
exemplu, sunt mai mulți itemi cu mediana între 3 și 4 îl alegem pe
cel mai aproape de centrul intervalului (de 3,5). Dacă există în
această situație mai mulți itemi, îl selectăm pe cel care are
valoarea Q3-Q1 cea mai mică (pentru care există cel mai mare
consens între ”judecători”).
Dacă există și în această situație mai mulți itemi (cu Q3-Q1 egal),
atunci îl selectăm pe cel care îndeplinește cel mai bine criteriile
pentru selecția opiniilor (itemilor)
Dacă nu există nici un item care să aibă mediana o anumită valoare

între 1 și 11, alegem de două ori o valoare alăturată. De ex., dacă
nici un item nu are mediana 5 (sau 5,5) atunci putem alege două
afirmații care au valoarea 4 (sau 6).
Scala Thurstone
Etapa a cincea. Administrarea scalei
Fiecare item are o anumită valoare de scală (mediana). Dacă

respondentul afirmă că este de acord cu o afirmație va obține un
anumit scor.
Se va face media dintre aceste scoruri (se împarte suma scorurilor

doar la numărul de afirmații cu care respondentul este de acord).
Cu cât scorul este mai ridicat cu atât respondentul are, în exemplul

nostru, o atitudine mai degrabă pozitivă față de persoanele cu
HIV
Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Este o scală cumulativă în care întrebările sunt ordonate
descrescător, cine răspunde afirmativ la un item al scalei va
răspunde afirmativ și la itemii de sub el
Indicatori care susțin dreptul femeii la avort
I1. Femeia nu este căsătorită

I2. Sarcina este rezultatul unui viol
I3. Starea de sănătate a femeii este pusă grav în pericol
Indicatorul 1 este mai puternic, cine răspunde la I1 DA va răspunde

DA și la I2 și I3. Cine răspunde DA la I2 va răspunde DA la I3
Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Sunt situații în care unii, de exemplu, răspund DA la I1, NU la I2 și
DA la I3. Este o situație care nu corespund așteptărilor, o eroare.
Aplicăm scala și calculăm:

Indicele de reproductibilitate = 1 – număr de erori / numărul
aprecierilor
Dacă indicele de reproductibilitate este mai mare de 0,85 scala este

corect construită.
Scorul de scală este dat de numărul de răspunsuri DA. În exemplul

nostru, cu cât sunt mai multe răspunsuri DA, cu atât mai mult
persoana susține dreptul femeii la avort.
Bibliography
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Editura Polirom.
Hayes, Alan, Gray, Matthew and Edwards, Ben. (2008). Social
inclusion. Origins, concepts and key themes. (
http://www.socialinclusion.gov.au/Documents/AIFS_SI_concepts_r
eport_20April09.pdf
, 29.11.2010)
Kent, Ray. (2007). Marketing Research. Approaches, Methods and
Applications in Europe. London: Thomson.
Likert, Rensis. (1932). A Technique for the Measurement of
Attitudes. New York: New York University.
Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied
Orientation. New York: Pearson.
Richins, L. Marsha, and Dawnson, Scott (1992). A Consumer Values
Orientation for Materialism and its Measurement: Scale
Development and Validation. Journal of Consumer Research, 19
(3): 303-316.
Curs 4. Chestionarul
Valeriu Frunzaru, PhD.

Chestionarul
”O tehnică structurată de colectare de date care constă dintr-o
serie de întrebări, scrise sau adresate verbal, la care
respondentul oferă răspunsuri” (Malhotra, 2010, 335)
” Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și,

corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un
ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice,
ordonate logic și psihologic, care, prin administrare de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris“ (Chelcea, 2004, 212)
Chestionarul
(Chelcea, 2004, 215-222)
Clasificarea chestionarelor:
- Chestionare de date factuale, de tip administrativ
- Chestionare de opinie (măsoară nu doar opinii, ci și atitudini,

motivații, interese, dispoziții – aspecte subiective care nu pot
fi observate direct)
- Chestionare omnibus (cu mai multe teme)

Procesul de construcție al chestionarului
(Malhotra, 2010, 355)
1. Specificarea informațiilor necesare (care sunt obiectivele,
întrebările sau / și ipotezele de cercetare)
2. Specificarea metodei de administrare a chestionarelor
3. Determinarea conținutului întrebărilor
4. Construirea întrebărilor în așa fel încât să preîntâmpini

situația în care respondenții nu vor / pot să răspundă
Procesul de construcție al chestionarului
(Malhotra, 2010, 355)
5. Stabilirea structurii întrebărilor
6. Stabilirea limbajului folosit (question wording)
7. Aranjarea întrebărilor în ordinea corectă
8. Stabilirea formei chestionarului (form and layout)
9. Eliminarea erorilor prin pretestare

1. Specificarea informațiilor necesare
• Care sunt obiectivele cercetării?
• Care sunt întrebările de cercetare?
• Care sunt ipotezele de cercetare?
• Care este populația investigată?

2. Metode de intervievare
- Față în față
- Autoadministrate
- Computer assisted personal interviewing (CAPI)
- Computer assisted telephone interviewing (CATI)
- Administrare grupală
3. Determinarea conținutului întrebărilor
1. Este necesar să punem anumite întrebări în chestionar? Unele
întrebări sunt mai puțin utile cercetătorului dar îl pregătesc pe
respondent să răspundă la alte întrebări (vezi întrebările de
deschidere)
2. Sunt necesare mai multe întrebări în loc de o întrebare?
Incorect: (double-barreled question)

Q. Do you think Coca-Cola is a tasty and refreshing soft drink?
Corect:
Q1. Do you think Coca-Cola is a tasty soft drink?
Q1. Do you think Coca-Cola is a refreshing soft drink?
3. Ați pus toate întrebările necesare în chestionar?

4. Evitarea situației în care respondenții
nu pot / vor să răspundă
Respondentul nu cunoaște răspunsul
- Într-un studiu, 51,9% dintre juriști și-au exprimat opinia despre National
Bureau of Consumer Complaints, instituție care nu există (!?) (Malhotra,
2010, 340)
- În 1937 Tide Magazine a pus întrebarea: ”Cum considerați Legea metalic-
metal?”. 70% și-au exprimat o opinie (Chelcea, 2004, 220)
Soluție: folosirea întrebării filtru
Erori care pot apărea când respondentul nu își amintește răspunsul

- Omisiunea – nu își poate aminti
- Telescoping – respondentul își amintește că un anumit eveniment a avut loc
mai recent
- Crearea – “amintirea” unui eveniment care nu a avut loc
Incorect:
Câți litri de suc ați consumat în ultimele patru săptămâni?
Corect:
Cât de des consumi suc într-o săptămână obișnuită?
1. Mai puțin de o dată pe săptămână
2. 1-3 ori pe săptămână
4. De 7 ori sau mai mult pe săptămână
• Incorect:
Vă rog să prezentați toate departamentele magazinului de unde ați
făcut cumpărături ultima dată.
Corect:
În care dintre departamentele de mai jos ați făcut cumpărături ultima
dată? (puteți alege mai multe variante de răspuns)
1. Haine de damă
2. Haine de bărbați
3. Haine de copii
4. Cosmetice
………………………
17. Bijuterii
18. Altul. Care? _________
Respondenții nu sunt deschiși să prezinte (cel puțin acurat) informații
sensibile, cum ar fi cele legate de venit, viața intimă, religie,
comportamente ilegale sau imorale
Soluții:
1. Plasarea întrebărilor sensibile către sfârșitul chestionarului
2. Folosirea categoriilor de răspuns (nu întrebăm cât venit a avut, ci în ce
categorie se plasează venitul pe luna precedentă)
3. Prefațarea întrebărilor cu afirmații care să sublinieze că acea situație
poate fi întâlnită de multe ori sau reamintirea faptului că chestionarul
este anonim.
4. Construirea întrebării la persoana a treia
5. ”Ascundeți” întrebarea sensibilă într-un grup de întrebări nesensibile
Eurobarometru 2004
Please count the total wages and salaries PER MONTH of all members
of this household; all pensions and social insurance benefits; child
allowance and any other income like rents, etc.
Of course, your answer as all other replies in this interview will be
treated confidentially and referring back to you or your household
will be impossible. Please give me the letter of the income group
your household falls into BEFORE tax and other deductions.
Studiile recente au arătat că multe persoane au datorii la bănci.

Dumneavoastră vă aflați în situația de a avea datorii la o bancă?”
Putem înlocui întrebarea:
Care a fost venitul dvs. în luna precedentă? ________________
Cu întrebarea:
Care a fost venitul dvs. în luna precedentă?
1. Sub 500 lei
2. Între 500-1000 lei
3. Între 1001-1500 lei
4. Între 1501-2000 lei
5. Între 2001-2500 lei
6. Peste 2500 lei
Construirea întrebării la persoana a treia
Putem înlocui întrebarea:

În ce măsură te-ai consultat cu dirigintele în alegerea facultății?
Cu întrebarea:
În ce măsură un tânăr ar trebui să se consulte cu dirigintele în
alegerea facultății?
Întrebările deschise
Care este vârsta dvs. în ani împliniți?

__________
Care este cântărețul român favorit?

____________________________
Care sunt motivele pentru care ați ales produsul X?

__________________________________
__________________________________
__________________________________
Când folosim întrebări deschise?
• Nu cunoaștem posibilele răspunsuri
• Sunt prea multe posibile răspunsuri
• Să evităm răspunsurile predefinite specifice întrebărilor închise
• Să dăm viață raportului final de cercetare cu citate ale respondenților
Trebuie să limităm numărul de întrebări deschise

Întrebările închise
În ce măsură sunteți de acord cu afirmația ”Soției ar trebui sa-i

revină principala responsabilitate să se ocupe de treburile
casnice”?
1. În foarte mică măsură
2. În mică măsură
3. Nici în mică, nici în mare măsură
4. În mare măsură
5. În foarte mare măsură
Întrebările închise – o singură variantă de răspuns
Pentru a avea cultură generală, care dintre următoarele surse de

informaţii consideri că este cea mai utilă? (încercuieşte o singură
variantă de răspuns)
1. Internetul
2. Radioul
3. Informaţiile de la şcoală
4. Cărțile
5. Televizorul
6. Ziarele / Revistele
Întrebările închise – respondenții pot opta pentru mai multe

variante de răspuns
La care dintre disciplinele de mai jos ai fost la toate cursurile în

luna octombrie?
(poți încercui mai multe variante de răspuns)
1. Teoria comunicării
2. ICRM
3. TRCSS
4. Relații publice
5. Istorie și comunicare în sec. XX
6. La niciuna
Întrebările închise
– dacă sunt prea multe variante de răspuns , poate apărea efectul

de listă – se rețin doar primele și ultimele variante
Soluția: se oferă respondentului o lista cu toate răspunsurile
- dacă sunt mai multe variante de răspuns ( de ex., partidul cu care

ar vota săptămâna viitoare) se trec în ordine aleatoare sau
alfabetică variantele de răspuns (partidele)
Întrebările închise – variantele de răspuns trebuie să fie exclusive,
exhaustive și să derive din același criteriu de clasificare
Incorect (nu sunt exclusive):

Cât de des consumi cafea într-o săptămână obișnuită?
1. Mai rar de o dată pe săptămână
4. Cel puțin de 7 ori pe săptămână
Corect:
1. Mai rar de o dată pe săptămână
4. Cel puțin de 7 ori pe săptămână
Întrebările închise – variantele de răspuns trebuie să fie mutual
exhaustive
Incorect:
Vârsta dvs. se află între:
1. 18 și 25 de ani
2. 26-60 de ani
3. Peste 64 de ani
Correct:
Vârsta dvs. se află între:
1. 18 și 25 de ani
2. 26-64 de ani
3. Peste 64 de ani
Întrebări închise – variantele de răspuns trebuie să derive din același
principiu de clasificare
Incorect:
1. Niciodată
2. 1-4 pe săptămână
4. Foarte des
Corect:
1. Mai rar de o dată pe săptămână 1. Niciodată
2. 1-4 ori pe săptămână 2. Rar
3. 5-6 ori pe săptămână 3. Des
4. Cel puțin de 7 ori pe săptămână 4. Foarte des
Incorect
Întrebări închise – daca ne așteptăm ca multe persoane să fie

nehotărâte, atunci adăugăm la o întrebare dihotomică
varianta neutra
Mergeți săptămâna viitoare la Balul Bobocilor?

1. Da
2. Nu
3. Nu știu
Întrebări semiînchise – dau posibilitatea respondentului de a adăuga o
altă variantă de răspuns pe lângă variantele oferite de cercetător
(care nu sunt / pot fi exhaustive).
Care sunt motivele care v-au determinat să alegeți FCRP?

1. Renumele facultății
2. Materiile predate
3. Șansa de a găsi un loc de muncă în urma celor învățate
4. Faptul că se intră pe bază de examen
5. Alt motiv. Care? _________________________________________
98. Nu știu
99. Nu răspund
6. Stabilirea limbajului folosit
(question wording)
Definirea clară a problemei (Malhotra, 2010, 346)
Clarificarea celor 6 W: who, what, when, where, why și way
Incorect:
Which brand of shampoo do you use?
Corect:
Which brand or brands of shampoo have you personally used at
home during the last month? In case of more than one brand,
please list all the brands that apply.
(question wording)
Folosirea cuvintelor din limbajul comun (adecvate publicului pe
care faci cercetarea)
De evitat folosirea termenilor ca:

- europenizare, status social, aculturație, enculturație etc.
Evitarea folosirii termenilor ambigui

Ex. frecvent, deseori, regulat, ocazional, în mod normal, de
obicei
(question wording)
Evitați întrebările care sugerează răspunsul
Incorect:
Sunteți de acord cu eutanasierea câinilor?
Corect:
Sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu eutanasierea câinilor?
Incorect:
Credeți că românii patrioți ar trebui să cumpere automobile de import fapt ce
nu ar duce la crearea de locuri de muncă pentru români?
1. Da
2. Nu
9. Nu știu
Corect:
Credeți că românii ar trebui să cumpere automobile de import?
1. Da
2. Nu
9. Nu știu
(question wording)
Evitarea alternativelor implicite
Incorect
Preferi să iei avionul pentru a călătorii pe distanțe scurte?
Corect
Preferi să iei avionul sau automobilul pentru a călătorii pe distanțe scurte?
Evitarea presupunerilor implicite
Incorect
Sunteți in favoarea unui buget echilibrat?
Corect
Sunteți în favoarea unui buget echilibrat daca aceasta s-ar realiza prin creșterea
impozitului pe venit?
Întrebările de deschidere trebuie să fie închise, de opinie,
interesante, nepersonale
Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o
direcţie greşită?
1. Direcția este buna
2. Direcția este greșită
9. NS/NR
Întrebarea screening (cu scopul de a vedea dacă respondentul face parte din
populația studiată) poate fi folosită ca o întrebare în deschidere
Care este vârsta dvs. în ani împliniți?
__________
Consumați cafea?
1. Da
2. Nu
• Întrebările care abordează teme sensibile trebuie puse către

sfârșitul chestionarului
• Întrebările de identificare (vârstă, sex, educație, etnie,

mărimea localității, statut marital, profesie, venit, dar și nume
și număr de telefon) se pun la sfârșit
Întrebări filtru
Q7. Te-ai decis deja ce facultate (în ţară sau în străinătate) să urmezi?
1. Da 2. Nu

(DACĂ DA) Q8. Precizează facultatea/facultăţile la care doreşti să te
înscrii:
1. Facultatea de
__________________________________________
2. Facultatea de
__________________________________________
3. Facultatea de
__________________________________________
Întrebări bifurcate
Q4. În ultima săptămână aţi fost la:

1.Un spectacol de teatru
2. Un spectacol de operă
3. Un concert
4. Un film
(pentru cei care au răspuns “1” se trece la Q5-Q6
pentru cei care au răspuns “2” se trece la Q7- Q8
pentru cei care au răspuns “3” se trece la Q9- Q10
pentru cei care au răspuns “4” se trece la Q11)
Tehnica pâlniei
Q11. Sunteţi de acord sau împotriva aplicării pedepselor corporale de către

părinţi copiilor?
1. Sunt de acord
2. Nu sunt de acord
Q12. Dvs. aplicaţi pedepse corporale copiilor?
1. Da
2. Nu
Q7. Care sunt criteriile de selecție a magazinului unde cumpărați produse

alimentare?
Q8. În selectarea magazinului unde cumpărați produse alimentare, cât de
importantă este locația?
Tehnica pâlniei întoarse
Q7. Sunteţi mulţumit de salariul dvs.?

Foarte mulţumit/ mulţumit / nici mulţumit, nici nemulţumit /
nemulţumit /foarte nemulţumit
Q8. În ce măsură credeţi organizaţia unde lucraţi acordă salarii

satisfăcătoare angajaţilor?
În foarte mică măsură/ mică măsură/ nici în mică nici în mare
măsură / în mare măsură / în foarte mare măsură
Introducerea / preambulul chestionarului

• Cine este persoana care face interviul
• Pentru ce instituție lucrează operatorul de teren
• Care este / sunt obiectivele generale ale cercetării
• Studiul asigură anonimatul și confidențialitatea
• Răspunsurile sunt necesare pentru a genera statistici
• Precizarea timpului estimat pentru a răspunde la întrebări
• Respondentul poate să refuze să răspundă la orice întrebare
• Dacă este un chestionar autoadministrat, cum să răspundă la
întrebări
8. Stabilirea formei chestionarului
• Chestionarul trebuie împărțit în câteva părți, corespunzător
temelor cercetate
• Întrebările trebuie numerotate. Dacă administrarea este de tip

face to face si variantele de răspuns trebuie numerotate
• Chestionarele trebuie numerotate
• Chestionarul trebuie să aibă o formă cât mai atrăgătoare

(profesională)
• Capsarea pe mijloc (tip carte) pentru chestionare cu multe

pagini (cel puțin 6)
• Fiecare întrebare trebuie să fie pe o singură pagină
• De preferință variantele de răspuns trebuie să fie ordonate pe verticală
• Nu trebuie înghesuite întrebările sau scrise cu litere foarte mici pentru a

economisi hârtia sau pentru a lăsa impresia că avem un chestionar mai
mic
• Recomandările cu privire la anumite întrebări trebuie plasate imediat

după aceste întrebări, eventual cu italice. Întrebările nu trebuie să aibă
cuvinte boldite sau cu italice.
• Dacă sunt mai multe întrebări similare, acestea pot fi puse într-un tabel
MULT. Gândindu-vă la Foarte Mulţumit Oarecum Puţin Deloc Nu e
facultatea unde învăţaţi, cât de mulţumit mulţumit mulţumit mulţumit cazul
mulţumit sunteţi de [...]
1. Sălile de clasă 5 4 3 2 1 99
2. Orele ţinute de profesori 5 4 3 2 1 99
3. Orar 5 4 3 2 1 99
4. Deschiderea profesorilor de a
5 4 3 2 1 99
discuta problemele studenţilor
5. Şansele de a găsi un loc de
5 4 3 2 1 99
muncă în urma celor învăţate
6. Cunoştinţele teoretice
5 4 3 2 1 99
dobândite
7. Cunoştinţele practice
5 4 3 2 1 99
dobândite
8. Condiţile de cazare 5 4 3 2 1 99
9. Valoarea taxei de studii 5 4 3 2 1 99
10. Dotare (biblioteci,
5 4 3 2 1 99
laboratoare etc.)
9. Eliminarea erorilor prin pretestare
• Pretestarea este obligatorie (dacă este necesar de mai multe ori)
• Toate aspectele legate de chestionar trebuie testate (structura,

limbaj, forma, modul de administrare etc.)
• Respondenții pretestării trebuie să fie similari cu respondenții din

populația studiată
• Pretestarea trebuie făcută de mai mulți operatori de teren

Bibliografie
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Editura

Polirom.
Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice.
Metode cantitative şi calitative. Bucharest: Editura
Economică.
Kent, Ray. (2007). Marketing Research. Approaches, Methods
and Applications in Europe. London: Thomson.
Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An
Applied Orientation. New York: Pearson.
Câteva exemple de rapoarte de cercetare
Cum scriem un raport de cercetare

Cum pregătim raportul de cercetare
 Un raport de cercetare este o modalitate de a comunica
cercetarea (datele cercetării) într-o manieră descriptivă, de
obicei unei audiențe mai largi (de cele mai multe ori
nespecializate)
 Raportul prezintă cele mai importante rezultate și explicații cu
privire la aceste rezultate
 Trebuie să fie logic, bine scris, clar, ușor de citit, visually
friendly
 Nu este doar o succesiune de grafice și tabele
 Sunt astăzi multe aplicații special create pentru data
vizualization (mapping data, infographics; templates)
2
Structura unui raport de cercetare(I)
1. Introducere –se explică tema cercetării. De ce faci tu/instituția respectivă/

compania pe care o reprezinți această cercetare?De ce este important să
studiem asta?
2. O prezentare a situației curente a problemei/ temei respective. Este o
temă emergentă? De ce? Este această temă specifică pentru o anumită
categorie de oameni/ pentru o regiune/ un domeniu de acrivitate/ o perioadă
de timp etc.
3. Metodologia
Structura eșantionului –care este volumul eșantionului, care sunt
caracteristicile socio-demografice ale celor din eșantion (obligatoriu pe vârste,
gen, educație, posibil venit, dar pot fi descrise și alte elemente socio-
demografice ale eșantionului).
-cum au fost selectați participanții?
Metoda – ce metodă ați folosit pentru a colecta datele? Ce tehnică de cercetare?
Care a fost instrumentul folosit?
(ex. metoda – ancheta pe bază de chestionar, tehnică -Internet based survey;
chestionarul propriu-zis – instrumentul – de obicei în Anexă)
3
Structura unui raport de cercetare(II)
4. Rezultate
Prezentați cele mai importante rezultate
(ex. dacă este anchetă pe bază de chestionar – Tabele și Figuri;
dacă este anchetă pe bază de interviu – teme identificate și
exemple (citate) care exemplifică temele respective; sau tipologii
identificate (cu exemple - citate din interviuri)
5. Concluzii. Foarte specific -elemente cu care vreți să râmână

beneficiarul din raportul vostru
6. Recommendări Le puteți include în secțiunea rezervată

concluziilor, sau separat. Având în vedere rezultatele prezentate și
scopul cercetării, care sunt recomandările pe care le oferiți
beneficiarului?
4
Tipuri de rapoarte de cercetare(I)
 Rapoarte de cercetare cu scop comercial (companii private –

pentru a stabili comunicarea de brand, strategiile de marketing;
strategiile de publicitate, aspecte legate de luarea unor decizii)
(exemplu
https://www.sampletemplates.com/business-templates/report/mar
ket-research-report-samples.html
#
 Rapoarte de cercetare de interes public (ex. Eurobarometers –

deschideți macar un Eurobarometer report & Special
Eurobarometers)
Exemplu
https://
www.europarl.europa.eu/at-your-service/files/be-heard/eurobarom
eter/2020/public_opinion_in_the_eu_in_time_of_coronavirus_crisis
5
_3/en-covid19-survey3-report.pdf
Tipuri de rapoarte de cercetare (II)
 Rapoarte de cercetare unde se prezintă date cantitative de
cercetare ( ex. questionnaire based survey)- anchetă pe bază de
chestionar
Ex (EU Kids Online project)
https://
www.lse.ac.uk/media-and-communications/assets/documents/research/eu-
kids-online/reports/D4FullFindings.pdf
 Rapoarte de cercetare unde se prezintă date calitative (ex. interview
based survey)- anchetă pe bază de interviu
https://core.ac.uk/download/pdf/159629895.pdf
 Rapoarte de cercetare unde se prezintă și date calitative și cantitative (ex:

data from a questionnaire based survey; & data from interview based
survey; Concluzii și Recomandări - comune)
https://www.betterinternetforkids.eu/documents/167024/507884/
Helplines_Short_Report_Final_08.02.16+%281%29.pdf/33b1e09f-6811-
4877-9a05-ef498d99efeb?version=1.0
6
Elemente de statistică descriptivă.
Prezentarea rezultatelor cercetării

Cuprins
Tabelul de frecvență
Prezentarea rezultatelor cercetării cantitative sub forma

graficelor și tabelelor
Măsuri ale tendinţei centrale: modul, media şi mediana,

skewness, kurtosis, distribuția normală
Măsuri ale variaţiei: amplitudinea, dispersia,

abaterea standard
Folosirea platformelor online pentru administrarea

chestionarului. Exemplu: Google forms
Tabelul de frecvență
Tabele de frecvenţe
Note la examen
Frecvențe Procente Procente Procente
valide cumulate
3 7 2.0 2.6 2.6

4 82 23.5 30.9 33.6
5 14 4.0 5.3 38.9
6 59 16.9 22.3 61.1
Valid 67 19.2 25.3 86.4
7
8 32 9.2 12.1 98.5
9 4 1.1 1.5 100.0
Total 265 75.9 100.0

Valori lipsă 84 24.1
(absenți)
Total 349 100.0

Tabel de frecvență
Output SPSS
Prezentarea rezultatelor cercetării
cantitative sub forma graficelor și tabelelor
Frecvența notelor obținute la examen
(plăcintă)
Frecvența notelor obținute la examen
(coloane)
Frecvența notelor în funcție de gen (coloane)
Timpul dedicat de elevii de liceu
pentru diverse activități (%) (bare)
Sursa:
Frunzaru, Valeriu (coord.), Pricopie, Remus, Corbu, Nicoleta, Ivan, Loredana și
Cismaru, Diana-Maria. (2013). Învățământul universitar din România. Dialog cu elevi,
studenți și profesori. București: Editura comunicare.ro
Materialism (histogramă)
Scatterplot (SPSS)
Scatterplot (SPSS)
Figura 10. Model explicativ al așteptărilor salariale
Sursa:
Frunzaru, Valeriu și Ștefăniță, Oana. (2021). Dialog social, probleme și soluții în educație.
Opinii și tendințe în anii 2014 și 2020. București: Editura Tritonic
Tabelul 20. Timpul mediu necesar deplasării de acasă la unitatea
de învățământ în funcție de mărimea localității (în minute)
Media
Comună 30
Oraș mic 25
Oraș mediu 24
Oraș mare 27
București 35
Total 29
Sursa:
Tabelul 22. Regresie lineară cu așteptările salariale
variabilă dependentă
Variabile independente Beta
Vârsta 0,394**
Norma didactică cuprinde ore predate la
0,111**
învățământ liceal
Cadru didactic 0,146**
Are funcție de conducere în cadrul școlii 0,066**
Norma didactică cuprinde ore predate la
-0,070**
învățământ preșcolar
Școala e într-o comună -0,037*
Adjusted R Square 0,228
*Semnificativ pentru p<0,05
**Semnificativ pentru p<0,01
Notă. Vârsta este măsurată în ani împliniți. Celelalte variabile sunt
dihotomice: Da=1, Nu=0.
Sursa:
Sursa:
Frunzaru, Valeriu și Corbu, Nicoleta. (2020). Students’ attitudes towards knowledge and the
future of work. Kybernetes, Vol. 49, Nr. 7, pp. 1987-2002. https://doi.org/10.1108/K-07-2019-
0512
Măsuri ale tendinţei centrale
Măsuri ale tendinţei centrale - modul
• Valoarea care se întalnește cel mai des într-o serie statistică sau
cea care are cea mai mare frecvență de apariție. Reprezintă
vârful cel mai ridicat al distribuției.
• Numit și dominanța seriei sau valoarea modală
• modul = pozitia variabilei cu cele mai multe aparitii (cea mai

mare frecventa)
• O serie de date statistice poate sa aiba una sau mai multe valori
modale. Putem avea o distribuție unimodală, bimodală sau
multimodală.
• Analyse / Descriptive statistics / Frequencies/ Statistics / Mode

Măsuri ale tendinţei centrale – Mediana (Md)
• Este valoarea din mijloc atunci când datele sunt aranjate în ordine crescătoare
sau descrescătoare.
• Dacă avem număr par de date, mediana este media valorilor din mijlocul
seriei.
Md este 6,5, adică media dintre valorile din mijloc poziționate

pe locurile 5 și 6 (din 10 – număr par de date)
date
2 2 3 5 6 7 7 8 8 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
poziția datelor
în șir
2 2 3 5 6 7 7 8 8 10 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Md este 7, valoarea din mijloc corespunzător poziției 6 din șirul
de date (din 11 – număr impar de date)
• Analyse / descriptive statistics / frequencies /Statistics / Median

Măsuri ale tendinţei centrale – Mediana (Md)
Md = 25
Putem observa că avem 7,7%

persoane cu vârsta de 25 de
ani, care adunat la 43.7%
persoane cu vârsta sub 25 de
ani rezultă procentul cumulat
de 51,4%. Prin urmare 25 de
ani se află inclusiv la 50%
(între 43,7% și 51,4%).
Măsuri ale tendinţei centrale – Media (m, x̄)
• Media sau valoarea medie reprezintă raportul dintre suma
valorilor și numărul de valori
• media ponderată
p1+p2+ …+Pn
= numărul de cazuri
(mărimea eșantionului)
• Analyse / descriptive statistics / frequencies/ Statistics / Mean

Mod, mediana, media
Skewness și kurtosis
Kurtosis - se referă la cât de înaltă (ascuțită sau plată) este

distribuția valorilor unei variabile
•Kurosis ia valoarea 0 pentru o distribuție normală, pozitivă
pentru o distribuție mai ascuțită și negativă pentru o distribuție
mai plată.
Skewness – măsoară simetria în jurul mediei

•Skewness ia valoarea 0 dacă distribuția este normală, pozitivă
dacă este alungită la dreapta și negativă dacă este alungită la
stânga
•Distribuția este simetrică (normală), dacă media, mediana și

modul au aceeași valoare.
Oblicitatea și boltirea
(skewness și kurtosis)
Kurosis
Skewness
Skewness 1.619
Kurtosis 2.507
Curba normală
Skewness
•Dacă ia valori între 1.0 si -1.0 distribuția este normală (unii
autori menționează pragul de 0.2)
Kurtosis
•acceptat în jurul valorii 3
Testarea dacă distribuția este normală cu ajutorul:

•Testului Kolmogorov-Smirnov (N>=50)
Analyse/ Nonparametric Tests / Legacy dialogs /Sample K-S
•Testului Shapiro-Wilk (N<50)

Analyse / Descriptive statistics / Explore / Plots / Normality
plots with tests
Raportarea datelor statistice
Media (și procente)
”Of the 1,185 respondents from these seven countries, approximately 40% were
men and 60% were women. The age of respondents ranged from 18 to 87 with a
mean of 39.37.”
”The questionnaire sample consisted of 107 participants, who ranged in age from
18 to 35 years (M= 23).”
Mean age of the participants was 23.4 years.
Atenție!
Media se prezintă, de regulă, împreună cu abaterea standard. De asemenea,
media poate fi prezentată împreună cu rezultatele unor teste statistice, cum ar fi
testul t.
”The male respondents (M = 71.3, SD = 16.4) scored higher than female
respondents (M = 66.5, SD = 13.0), t (482) = -3.55, p < .01.”
Mediana
”The age of respondents ranged from 18 to 87 with a median of
40.”
Atenție!
Mediana se prezintă pentru a arăta tendința centrală în condițiile unor
posibile valori extreme. Totuși, mediana este mai puțin prezentă în rapoartele
de cercetare în comparație cu media. Media este influențată de valorile
extreme, de aceea se prezintă împreună cu abaterea standard.
”Coeficienții de asimetrie (skewness=1.619) și boltire
(kurtosis=2.507) arată că distribuția variabilei ”materialism” este
alungită la stângă și înaltă.”
Măsuri ale variaţiei: amplitudinea, dispersia,
abaterea standard
Amplitudinea (range)
• Amplitudinea reprezintă un indicator al variației prin

măsurarea distanței dintre valoarea maximă
(Maximum) și valoarea minimă (Minimum).
• Range = Maximum - Minimum

Amplitudinea (range)
Dispersia (variance) și
abaterea standard (standard deviation)
• Dispersia și abaterea standard sunt măsuri ale
omogenității unei variabile, adică ale distanțelor cu
care valorile unei distribuții variază în jurul mediei.
• Dispersia (dispersion în limba franceză) este abaterea

standard la pătrat. Reprezintă o medie a distanțelor
dintre valori și medie
abaterea standard (standard distribution)
• Ne dorim să măsurăm nivelul de omogenitate (heterogenitate)
al unei variabile. Fiecare valoarea se află la o anumită distanță
față de medie. De exemplu, avem un grup de 7 studenți cu
media notelor la statistică 7.
Dacă facem media valorilor
note (xi) media nota - (nota – din a treia coloana, am obține
media media)2 cifra 0, pentru că suma lor
este zero. De aceea, întâi le
4 7 -3 9 ridicăm la pătrat.
5 7 -2 4
Dispersia reprezintă suma
6 7 -1 1 valorilor din ultima coloană
7 7 0 0 împărțit la (n-1), deci 28 : 6 =
4,66
8 7 1 1
9 7 2 4 Abaterea standard este
radical din dispersie = 2,16
10 7 3 9
În general, media este prezentată împreună cu abaterea

standard. Pentru exemplul de mai jos: (x̄=1719, SD=1364)
Media și abaterea standard sunt prezentate împreună
Care este salariul pe care ar trebui să-l primească un cadru didactic / cadru
didactic auxiliar cu vechimea și pregătirea dumneavoastră?
Cadre didactice Cadre

Total auxiliare didactice
Media 5833 4761 5885
Mediana 5000 5000 5000
Modul 5000 5000 5000
Abaterea standard 2033 1411 2045
Skewness 1,70 1,29 1,70
Kurtosis 6,32 3,52 6,31
Minimum 1200 1200 1200
Maximum 20000 10000 20000
Sursa:
Bibliografie
• Labăr, Adrian Vicențiu. (2008). SPSS pentru științele educației. Iași: Polirom.
Surse figuri și tabele:
Frunzaru, Valeriu și Ștefăniță, Oana. (2021). Dialog social, probleme și soluții în

educație. Opinii și tendințe în anii 2014 și 2020. București: Editura Tritonic
Frunzaru, Valeriu și Corbu, Nicoleta. (2020). Students’ attitudes towards
knowledge and the future of work. Kybernetes, Vol. 49, Nr. 7, pp. 1987-
2002. https://doi.org/10.1108/K-07-2019-0512
Frunzaru, Valeriu (coord.), Pricopie, Remus, Corbu, Nicoleta, Ivan, Loredana și
Cismaru, Diana-Maria. (2013). Învățământul universitar din România.
Dialog cu elevi, studenți și profesori. București: Editura comunicare.ro
NETHNOGRAFIA
Loredana Ivan
Nethnografia = cercetarea etnografică a comunităților online
1
Computer Mediated Communication (CMC) și Netnografia
 Avansul noilor tehnologii de comunicare și informare (ICT/TIC)

a impus folosirea resurselor de cercetare online
 Tehnicile de cercetare sunt acum adaptate pentru mediul online

(online research tools) – online surveys, online observation,
online focus groups, online interviews
 Netnografia –este o metodă care poate îngloba tehnici de

cercetare online și/sau offline
 Netnografia – studiul comunităților online, folosind o abordare

din interior (din perspectiva comunității) – observația
participativă fiind tehnica cheie de cercetare (observatorul
poate avea diferite nivele de participare în comunitatea
analizată)
2
Exemple de cercetări pe bază de netnografie
(ca exemple concrete) I
 How videogamers respond to product

placements and brand advertising (Nelson et al. 2004)
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/15252019.2
004.10722090
(integral pe Research gate)
https://www.researchgate.net/profile/Ronald_Yaros/publicati
on/215447458_Advertainment_or_Adcreep_Game_Players%
27_Attitudes_toward_Advertising_and_Product_Placements_
in_Computer_Games/links/09e4150917b8e339eb000000.pd
f
3
(le puteți accesa ca exemple concrete) II
 The coping strategies used by brides to manage cross-cultural

ambivalencee/ strategii de adaptare a mireselor din familiile
cross-culturale (Nelson & Otnes 2005)
https://
www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0148296302004770
(Integral pe googlescholar)
 Comunitățile online folosite de bolnavii de cancer pentru suport

social și coping
Gün, C. S., & Şenol, S. (2019). How Parents of Children with
Cancer Seek Information Through Online Communities: A
Netnography Study. The Journal of Pediatric Research, 6(2), 141-
148. http
://cms.galenos.com.tr/Uploads/Article_27905/JPR-6-141-En.pdf
4
(le puteți accesa ca exemple concrete) (III)
 Consumer activism/activism al consumatorilor anumitor

branduri (Kozinets and Handelman 1998)
https://www.acrwebsite.org/volumes/8197/volumes/v25/NA-25
 Mothers who turn for online group support and

advise/comunități de mame
(Mäkinen, 2013) –master thesis
https://trepo.tuni.fi/bitstream/handle/10024/85127/gradu07150.p
df?sequence=1
 Sex & leisure later in life/ modalități de petrecere a timpului

liber la vârstnici (Berdychevsky & Nimrod, 2017)
https://www.academia.edu/download/52484593/Berdychevsky___
Nimrod_2017.pdf
5
Alți termeni care coexistă cu cel de netnografie
 Virtual ethnography (Christine Hine , 2000)

 Webnography
 Digital ethnography
 Cyberanthropology
 “Netnography refers to the approach of ethnography
applied to the study of online cultures and communities”
(Kozinetz, 2010, p.12)
Unde le găsim:
e-mail group,
forums, bloguri, wiki, site-uri (ex. pt cei pasionați de anumite
lucruri), SNS online groups (ex Facebook groups), Newsgroups;
bulletin boards; chat-rooms, comunități online greate în jurul unor
emisiuni, seriale, filme, branduri, travelling etc.
6
Nu orice grup care există online poate
fi analizat cu metoda netnografiei
 Netnografia - analiza comunităților online
 O comunitate online are următoarele caracteristici:

 interacțiuni facilitate de Internet
 Un număr suficient de mare de oameni (minim 20 ...până
la 150-200)
 Pentru comunitățile online mai mari, se pot analiza
subcomunități
 contacte autentice între indivizi în spațiul online: suport
reciproc, dezvăluiri, autenticitatea conversațiilor
 Nivel de angajare suficientă a membrilor (a participanților
la interacțiune): încredere reciprocă, interacțiuni între
participanți, influență socială
7
Elemente pe care le luăm în calcul când decidem pentru
această metodă
 Acces în comunitatea respectivă (public/ semi-public)

 Problema eticii cercetării, modalitatea de acces a
cercetătorului
 Comunitățile online sunt volatile (arhivarea datelor este
importantă)
 Comunitatea trebuie să fie activă (încă) – perioada de
analiză trebuie să urmeze această cerință
 Unele comunități au un anumit dinamism al interacțiunilor
(o ciclicitate, un pattern al nivelului de activism)
 Nivelul de analiză este mezo (nu micro – ce fac anumiți
indivizi în cadrul comunității, nu macro – ce rol are
comunitatea respectivă în general) = centrarea pe
interacțiunea dintre participanți
8
Netnografie – particularități
 Observația participativă – tipică Etape

pentru această metodă
1. Planificarea
 Poate fi aplicată împreună cu alte
2. Intrarea în
tehnici (ex. chestionarul online, comunitatea
interviuri cu anumiți membri ai
3. Colectarea și
comunității) - blended arhivarea datelor
netnography
4. Interpretarea
datelor
Netnografia este conducerea unei 5. Preocuparea
observații participative în mediul constantă pentru
online, asupra unor comunități create etica cercetării
cu ajutorul Internetului.
9
Netnografia este o cercetare etnografică
Accentul este pe semnificațiile atribuite de membrii
comunității practicilor normelor, obiceiurilor cotidiene
Particularitățile cercetării etnografice

Un amestec de tehnici
 Flexibilitate și metodologii interpretative, adaptative
Observația participativă
 Bricolage of qualitative researchcombinată
techniques cu:
 Cercetarea naturalistă, din punctul de vedere al celor care
alcătuiesc comunitatea
 Interviuri
 Personal engagement – cu un anumit  Analiza conversațională
subiect, temă, este cheia
 Analizăsasemiotică
înțelegerii acelui fenomen în profunzimea (inclusiv
contextul socio-cultural)  Analiza discursului
 Analiza documentelor
 Tehnici vizuale de
analiză: visual analysis –
ex pentru filme,
fotografii, meme, gifs-
uri.
10
Cercetările pe bază de netnografie au inclus
(în multe cazuri), alături de observație participativă
 Interviuri face-to-face sau online (cu membrii

comunității)
 Statistici care descriu carcteristicile membrilor
comunității (Descriptive statistics)
 Social network Data (SNA)
 Analiza documentelor sociale (ex. jurnale, vlog-uri)
 Case studies/ studii de caz
 Semiotic analysis/ analiză semiotică
 Video analysis/ visual analysis
11
Totuși, elementul cheie al netnografiei este
Observarea comunității folosind o abordare participativă

 Engagement, pe timp îndelungat (ex. câteva luni,
săptămâni) cu membrii comunității respective
 Grounded interpretation (grounded theory) –
interpretare nuanțată a semnificațiilor atribuite de
indivizi, în interacțiune, în cadrul comunităților online
 Descrieri ample, crearea de tipologii (tipuri ideale)
 Surprinderea nuanțelor, descrierea fiecărui tip, din
tipologia creată
 Surprinderea mecanismelor de influență socială
 Surprindere elementelor de context (social, cultural)
12
Pasul 1:
Stabilirea temei, a întrebărilor de cercetare,
selectarea comunității online
1. Ce anume von analiza în comunitatea online selectată?

(Reseach Questions)
2. Cum vom proceda pentru a studia ce ne-am propus?
3. Cum vom intra în această comunitate? Cum ne vom
prezenta identitatea ca cercetători?
4. Cum ne vom asigura că intrarea noastră în comunitate
este etică?
5. Care va fi poziția noastră pe parcursul derulării
cercetării? Vom fi observatori cu participare minimă? Vom
interveni în viața comunității? Vom solicita membrilor
comunității anumite reacții (ex. răspunsul la un chestionar)?
13
Pasul 2:
Pregătirea intrării în comunitate
 Exemple de moduri creative de a intra în comunități

online și a te face acceptat de comunitate (veziKozinets,
2010, pp. 80-85)
 Trebuie să urmărești întrebările de cercetare formulate

 Ce anume s-a mai studiat pe tema pe care ai ales-o?
 Să analizezi mai multe comunități online unde ai putea
studia problema respectivă și să alegi pe cea (cele) care
au caracteristicile menționate anterior (vezi slide 2)
 Studierea limbajului membrilor comunității, a practicilor,
obiceiurilor, intereselor, valorilor este importantă înaintea
oricărei intervenții în comunitate
14
Pasul 3:
Colectarea primelor date despre comunitate
1. Cine sunt cei mai activi participanți?

2. Cine sunt liderii comunității?
3. Care sunt cele mai populare subiecte de conversație?
4. Care este istoria acestei comunități?
5. Cu ce alte grupuri sunt conectați membrii comunității online?
6. Ce putem spune despre caracteristicile (socio-demografice,
interese, opinii, valori) ale celor care postează mesaje, fac
comentarii etc.
7. Există un anumit limbaj specializat? Particularități lingvistice
ale comunității respective
8. Putem identifica anumite comportamente ritualice? (ex.
postează în general dimineața)
15
Pasul 4:
Colectarea datelor cheie
 Conținuturi care au legătură cu întrebările de cercetare

formulate sunt arhivate pentru a fi ulterior analizate
 Puteți solicita anumite răspunsuri, reacții de la

comunitate (Puneti-vă de fiecare dată problema eticii
cercetării și a modului în care veți “perturba” viața
comunității
 Vei rămâne un observator relativ pasiv, sau te vei

implica în viața comunității online?
16
Ce fel de date colectăm?
1. Archival data (date arhivate): conversțiile și

conținuturile postate de membrii comunității, rezultate
din acțiuni individuale și comune
2. Note de observație: note pe care cercetătorul, ca
participant la viața comunității și le face despre ce se
întâmplă în comunitatea respectivă, despre membrii
comunității, pattern-uri de interacțiune etc.
Vezi Kozinets(2010, p.99) pentru un exemplu de data
collection
Puteți folosi capturi de ecran (apoi paste in Word)

Sortați datele colectate, clasificați-le, etichetați (grupați în categorii)
Nu neglijați datele de natură vizuală (photo, meme etc.)
17
Pasul 5:
Analiza datelor colectate
 Coding data – datele sunt codificate în legătură cu

întrebările de cercetare, pentru a crea tipologii
 Note – reflecții ale cercetătorului pe categoriile și tipologiile
create
 Abstracting and Comparing/comparare și abstractizare –
similarități și diferențe: de propoziții, idei, expresii, teme
 Checking and refinament/ rafinarea datelor –cercetătorul
oferă înțeles celor codificate, le pune în context (relativ la ce
se știe despre temă în literatura de specialitate, la
caracteristicile membrilor comunității etc.)
 Theoretizing/teoretizarea pornind de la datelor –
generalizarea rezultatelor obținute la alte tipuri de
comunități de acest tip, la alte tipuri de situații de acest tip
18
Interviul
Focus-grupul
Interviul
”o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri a

informațiilor verbale de la indivizi în vederea verificării
ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor
socioumane” (Chelcea, 2004, 297)
”Contrar unui sondaj, un interviu calitativ e o interacțiune

dintre operatorul de interviu și respondent, în care
operatorul are un plan general, care acoperă temele ce
trebuie studiate, dar nu și un set de întrebări care trebuie
puse într-o anumită formulare și într-o anumită ordine.”
(Babbie, 2007/2010, 420)
Interviul
• O convorbire cu sau fără întrevedere
• O conversaţie între două persoane, în care una obţine

informaţii de la cealaltă
A B
Termeni similari: întrevedere, convorbire, dialog

Interviul
Scopuri (Kerlinger citat de Chelcea, 2004, 298):
- Explorare – se poate ajunge la identificarea unor relații

între variabile (construirea de ipoteze)
- Instrument de recoltare a informațiilor în vederea testării

ipotezelor
- Recoltarea unor informații suplimentare celor obținute

prin alte metode
Interviul
Avantaje (Bailey citat de Chelcea, 2004, 301):
- Flexibilitatea
- Rată mai ridicată a răspunsurilor (inclusiv a persoanelor
care nu știu să citească)
- Observarea comportamentelor nonverbale
- Asigurarea standardizării condițiilor de răspuns
- Asigură controlul asupra succesiunii întrebărilor
- Colectarea unor răspunsuri spontane și personale
- Asigurarea răspunsurilor la toate întrebările
- Studierea unor probleme mai complexe
Interviul
Dezavantaje (Bailey citat de Chelcea, 2004, 301):
- Cost ridicat
- Timp îndelungat
- ”Efect de operator” ridicat
- Imposibilitatea consultării unor documente
- Subiecții răspund indiferent de dispoziția lor psihică sau
fizică
- Neasigurarea anonimatului
- Lipsa de standardizare informațiilor
- Dificultăți în accesul la subiecți
Interviul
Când folosim chestionarul?
Vrem să măsurăm:
• Câte persoane merg la teatru?
• Care sunt variabilele care determină o probabilitate

ridicată sau scăzută a cuiva să meargă la teatru? Ce îi
predispune la acest comportament?
• Analizăm caracteristici de tipul: vârstă, profesie, număr

de copii, mediu de provenienţă, obiceiuri de consum
Interviul
Când folosim interviul?
Vrem să măsurăm:
• Ce anume îi determină pe oameni să meargă la teatru?

Ce îi face să treacă de la starea de spectatori potenţiali la
starea de spectatori reali?
• Cum anume se percep ei înşişi atunci când merg al

teatru?
• Aflăm: condiţiile în care se merge la teatru, motive,

percepţii, practici, obiceiuri
Interviul
(Malhotra, 1996/2010, 171)
Interviul Chestionarul
Obiective Să obțină o înțelegere Să cuantifice datele și să
calitativă a motivațiilor generalizeze rezultatele de
la eșantion la populația
studiată
Eșantion Număr mic de cazuri Număr mare de cazuri
nereprezentative reprezentative
Colectarea de date Nestructurată Structurată
Analiza datelor Nonstatistică Statistică
Rezultatele Permit o înțelegere Permit testarea ipotezelor

cercetării preliminară
Interviul
Albert Einstein:
”Not everything that counts can be counted

and not everything that can be counted
counts.”
Interviul
Importanța teoriei
Nu există ”modelul perfect” de a realiza interviuri. ”Singurul mod

greșit de a face aceasta este de a urma pașii de la 1 la 10.”
(Alenka Jelen, 2011). Aceasta depinde de:
• Ontologie (vezi diferența dintre Auguste Comte și Max Weber)

• Epistemologie
• Designul de cercetare (obiective, eșantion, participanți)
• Alți factori (calitatea clienților – guvern sau alte instituții de stat,
agenți economici etc.), paradigma de cercetare, mediul în care
are loc interviul etc.
Interviul
Tipuri de interviuri:
1. Din punctul de vedere al conținutului comunicării:

a) de opinie
b) documentar
2. Calitatea informațiilor:
a) extensiv (aprox. 10 minute, număr mai mare de
persoane)
b) intensiv (1-2 ore, număr mai mic de persoane)
Interviul
3. Gradul de libertate al cercetătorului:

a) clinic (Carl Rogers)
b) în profunzime (un aspect)
c) cu răspunsuri libere sau ghidat
d) centrat sau focalizat (semistructurat) - Merton
e) cu întrebări deschise
f) cu întrebări închise
directive semidirective nondirective
Interviul
Interviuri nondirective
• Număr redus de întrebări

• Durată - neprevăzută
• Volum mare de informaţii, răspunsuri complexe
• Posibilitatea repetării întrevederii
• Centrat pe persoana intervievată
• Sentimente şi atitudini exprimate spontan
Interviul
4. Repetabilitate:
a) unice (vezi, J. K. Kaufmann, Prima dimineață de după sau
Trupuri de femei privite de bărbați. Sociologia sânilor goi)
b) repetate (vezi H. Garfinkel, cazul Agnes)
5. Tipul de respondenți:
a) Oameni simpli
b) Experți sau elite
c) Copii sau adolescenți
6. Număr de persoane
a) individuale
b) de grup
Interviuri
după tipuri de respondenți (Litting, 2009, după Jelen, 2011)
Elite
Experți
Specialiști
Oameni
simpli
Cunoaștere
Interviul
Contextul în care se face interviul
CÂND?
 se hotarăște împreună cu intervievatul
 a se evita presiunea timpului
 timpul zilei: a se evita oboseala sau hiperactivitatea
UNDE?
 se hotarăște împreună cu intervievatul
 a se cauta un loc liniștit (fără zgomot de fond)
 a se evita locuri aglomerate
 gânditi-vă la calitatea înregistrării
CUM SE PREGATESTE INTERVIUL

 prin telefon, față în față, prin email
 explicați: scopul interviului, lungimea, tipul de întrebări
 discutați problemele de confidențialitate, înregistrarea
Interviul
DA
 Îmbracă-te adecvat (neutru)
 Informează intervievatul: fii onest!
 Fii deschis, receptiv, lasă-l pe celalalt să simtă că ești

acolo. ”Majoritatea oamenilor adoră să vorbească cu
cineva care pare cu adevărat interesat” (Babbie,
2007/2010, 421)
 Joacă rolul de ignorant, care vrea să fie învățat
 Ascultă! ”Trebuie să fiți capabil să ascultați, să gândiți și

să vorbiți aproape simultan” (Babbie, 2007/2010, 421)
 Fii deplin familiar cu tema și întrebările puse

Interviul
NU
 Nu judeca!
 Nu sugera raspunsuri!
 Nu-l lasa pe celalalt sa presupună ca unele raspunsuri sunt

“corecte” și altele “greșite”
 Evita raspunsurile social dezirabile
 Nu încerca să pari interesant. Intervievatul trebuie să se

simtă interesant.
 Nu vorbi mai mult decât e cazul. Nu mai mult de 5% din timp

(Babbie, 2007/2010, 420)
Interviul
Eșantionarea (este non-probabilistică):
Eșantion bulgăre de zăpadă – plecăm de la câteva cazuri care

fac recomandări
Eșantion de conveniență – la care avem acces ușor
Eșantion teoretic – criteriile de selectarea a cazurilor se pot
schimba în timp. Specific pentru grounded theory (Barnei
Glaser și Anselm Strauss, 1967)
Număr de respondenți – până ajungem la saturație (depinde

de numărul de criterii de selecție, obiective, eterogenitate)
Interviul
Tipuri de întrebări (Krueger și Casey, 2000/2005, 63-7)
- De deschidere – de spart gheața (generale despre
respondent - carieră, timp liber), la care răspund toți
- De introducere – au rolul de a prezenta tema de discuție
- De tranziție – pregătesc terenul pentru întrebările cheie
- Întrebări cheie – au ca scop găsirea răspunsului la
întrebările de cercetare (cel mai mult timp, 2-5 întrebări)
- Întrebări de închidere – 1. joc de rol; 2. intervievatorul
face o sinteză și întreabă dacă mai este ceva de spus; 3.
Daca mi este ceva de spus, dacă a fost o întrebare care ar
fi trebuit pusă
Întrebările corecte sunt:

Clare, simple, scurte, non-directive, deschise, sună natural
Interviul
Etape în realizarea interviului (Jelen, 2011)
1. Sosirea
2. Introducerea temei de cercetare
3. Începerea interviului
4. Realizarea interviului
5. Sfârșitul interviului
6. După interviu
Interviul
1. Sosirea
- Primele minute sunt esențiale pentru câștigarea încrederii
persoanei intervievate
- Cercetătorul joacă rolul de oaspete
- Nu se discuta despre subiectul cercetării
2. Introducerea temei de cercetare

- Spune care este tema
- Reafirmă faptul că se asigură confidențialitatea
- Se cere permisiunea înregistrării
- Se asigură dacă locul unde se face interviul este liniștit,
fără posibile întreruperi
Interviul
3. Începerea interviului
- Are loc spargerea gheți – întrebări de deschidere
4. Realizarea interviului
- Ghidarea participantului prin temele cheie
- Sondarea - intervievatorul cere detalii, exemple, se trece
de la întrebările generale la întrebările particulare (dacă
participanții nu detaliază)
5. Sfârșitul interviului
- Semnalizarea faptului că mai sunt 5-10 minute
- Întrebările de încheiere
Interviul
6. După interviu
- Se închide reportofonul
- Se mulțumește persoanei intervievate
- Se reasigură confidențialitatea
- Informează despre posibilitatea de a avea acces la
raportul de cercetare, avantajele obținute
- Pot apărea noi afirmații pe care cercetătorul le scrie sau
chiar repornește reportofonul. Pot fi ”off the record”
Interviul
Transcrierea interviului. Posibile simboluri folosite
• [] Speech overlap
• (2.4) Silence measure in seconds
• (.) Brief pause; less than 2 seconds
• Word word emphasis
• Wo:rd prolongation of sound
• 0
word 0 section of talk uttered in lower volume than the
surrounding talk
• WORD section of talk uttered in higher volume than the
surrounding talk
• $word$ smile voice
• Wo(h)rd laugh particle inserted within a word
• Wo- cut in the middle of a word
Interviul
Transcrierea interviului. Posibile simboluri folosite
• >word< section of talk uttered in a quicker pace than the

surrounding talk
• >word< section of talk uttered in a quicker pace than the
surrounding talk
• <word> section of talk uttered in a slower pace than the
surrounding talk
• (word) transcriptionist doubt
• .hhh inhalation
• hhh exhalation
• . falling intonation at the end of an utterance
• ? raising intonation at the end of an utterance
• ‘ flat intonation at the end of an utterance
• … incomprehensible sequence of words
• Hah, heh open laughter
Gestionarea interviului
Întrebări de clarificare
- Puteți să-mi spuneți mai multe lucruri despre …?
- Ați spus că nu este riscant să faci cățărări. Ce înțelegeți dvs.
prin ”riscant”?
- Permiteți-mi să verific dacă am înțeles bine…
- Cum puteți compara x cu y?
- Îmi puteți da un exemplu referitor la ceea ce vreți să spuneți?
Încurajarea nonverbală să vorbească

- mimică, gestică, tăcere
Încurajarea unei dispute

- Există și persoane care spun că …
Întoarcerea la o temă discutată anterior

Putem să ne întoarcem la ce spuneați mai devreme despre …
Tranziția la altă temă trebuie să fie lină (Babbie, 2007/2010,

422)
Nu:
”Am vorbit despre mame, acum să vorbim despre tați”
Da:
”Ai spus că mama ta nu era interesată să știe cum te descurcai
la școală – tatăl tău s-a implicat mai mult?”
Contrazicerea - nerecomandată
Definirea temei / discursului pe care intervievatul urmează

să-l dezvolte
Aş vrea să-mi vorbiţi despre... Ce reprezintă acest lucru
pentru dvs.?
Aş vrea să-mi vorbiţi despre… Cum s-au desfăşurat lucrurile?
Aducerea în discuţie a afirmațiilor celui intervievat

(relansări)
Dacă am înţeles bine dumneavoastră afirmaţi că....
Dumneavoastră aţi spus că.....
Intervenţia
NU
V-aţi împrieteni cu cineva care ascultă manele?
DA
În ce caz v-aţi împrieteni cu cineva care ascultă manele?
sau
Ce gândiţi despre cineva care ascultă manele?
Folosirea imaginaţiei
Personalitatea mărcii
• Va rog sa va imaginați ca vizitați planeta Z. Acolo
singurul ziar pe care îl citesc locuitorii este Răcnetul
Carpaților. Cum ați descrie viața pe această planetă? Ce
fel de oameni trăiesc acolo? Cu ce se ocupa?
• Vă rog să vă imaginați o țară unde toate femeile folosesc
un parfum cu numele ”Laura”. Cum ați descrie aceste
femei?
Focus grup
• Este un interviu focalizat la care participă mai mulți
subiecți (6-12 subiecți)
• Eșantionul nu este probabilist (Alfred Bulai (2000, 31) îl

numește teoretic)
Omogenitatea eșantionului:
1) Eșantion omogen – efecte de complementaritate
2) Eșantion eterogen – efect de polaritate
Variabilele cele mai folosite: sex, nivel de educație, vârsta. Dar

și dacă are sau nu experiență cu privire la un anumit
produs sau serviciu, status social (grad didactic, poziție
ierahică etc.).
Focus grup
Eșantionare
• Cu ajutorul instituției unde lucrează
• Operatorii selectează subiecții
• Invitarea prin anunțuri
• Recompensă materială – risc ”efect de moralitate”
• Folosirea unui chestionar de recrutare

Focus grup
Focus grup
Focus grup
Focus grup
Estomparea efectului de dezirabilitate (vezi bigotul timid)
- Reformularea răspunsurilor și polarizarea

(Stimularea conflictelor și a pozițiilor opuse fără a se ajunge
la blocaje în comunicare)
- Depersonalizarea întrebărilor (întrebăm subiecții dacă

există o situație, măcar una în care adulterul să fie
permis)
- Construcția de situații dilematice, care presupun în mod

obligatoriu încălcarea unor norme (vezi ex. Bulai, 2000,
71)
Focus grup
Stimularea persoanelor timide

- apelarea directă plecând de la comportamentul
nonverbal sau mimarea receptării mesajului
Ex. ”Mă iertați, mi s-a părut că vreți să puneți ceva.”
- Nu trebuie insistat prea mult pe subiecții inactivi – ar

perturba coerența discuțiilor
Focus grup
Inhibarea persoanelor hipercative
- Trebuie lăsați să vorbească 1-2 minute chiar dacă nu

sunt în temă
- Sunt opriți pentru a trece la o altă întrebare conform

ghidului
Gândirea de grup (Groupthink)

- Moderatorul poate juca rolul de ”avocat al diavolului”
Focus grup
Stiluri de moderare
- empatic
- neutru
- amuzant, de bună dispoziție
Citate
interviu compartament de risk
“Când fac salturi (este vorba despre motocross) simt într-
adevăr că zbor. De fapt, chiar zbori. Când începi saltul ţi-
e frică puţin că nu l-ai început bine, că poziţia
motocicletei nu e cea care trebuie şi că trebuie să te
rearanjezi în aer, dar în general ţi-e frică doar când
aterizezi. A fi în aer, uneori şi la 10 metri deasupra
pământului, este cea mai tare senzaţie.” (Stefan, 27 de
ani, motocross)
Citate
interviu dansatori tango
A tanguera said that “maybe for some females dancers it is an
opportunity to wear nice clothes, to dress up, to look well;
things that you don’t do in your everyday life”. Another
tanguera asked rhetorically: “Ok, you buy some outfits, but
where can you wear them?”
A male subject of our study has the same positive perspective on

tango. He started to learn sportive dance but he gave up
because he was not interested by the “exhibitionistic side of the
dance”:
“I haven’t figured it out yet, but I think tango is a form of personal
expression. One argument in this regard is that tango language
is not totally repetitive, but it presupposes interpretation,
improvisation, so more than the sportive dance does”.
Citate
interviu securitatea și sănătatea în muncă
„S: Da. În situaţia asta fac referat și îl înaintez la

conducere. Și se i-au măsuri pe linie de SSM [securitate
și sănătate în muncă].
VF: Dar în comitet va-ţi întâlnit în ultimul timp?
S: Da, ne-am întâlnit. Dar n-a fost ceva deosebit, o discuţie
punctuală” (Compania A, reprezentant al lucrătorilor 1
CSSM)
VF:De când sunteţi [membru]?
S: De vreo doi-trei ani. Nu mai ţin minte. De când a început sistemul
ăsta.
VF. Și aţi avut vreo întâlnire în comitet?
S: Nu. Doar spun că sunt implicat în tot ce ţine de SSM prin faptul că
solicit echipament etc.
VF. Cui solicitaţi?
S: Conducerii direct... M-au pus acolo că am o influenţă sau lobby. Prin
funcţia pe care o am în societate, am și un punct de vedere mai
accentuat faţă de conducere în sensul că trebuie aduse alea, trebuie
făcute alea.
VF. Am înţeles. Dar dumneavoastră sunteţi, din contră, reprezentantul
conducerii în comitet. Nu al muncitorilor.
S: (Pauză) Da, dar eu mă consider și o interfaţă faţă de muncitori. Tot
timpu’ umblu printre muncitori care se plâng ba că nu au salariu cât
trebuie, ba că nuștiuce, ba aia... Prin asta au hotărât să mă... Că nu
ne-am întâlnit așa..., dar ne-am întâlnit în fiecare zi. Cu șeful
sindicatului ne întâlnim de două ori pe zi fără nicio problemă”
(Compania A, reprezentant al angajatorului 1 în CSSM)
Citate
Focus grup evaluare învățământ superior
R.L. (prof., stat) asociază învăţământul universitar cu o
uzină sau cu un S.R.L, vorbind de un consumatorism
academic: „Câteva lucruri de spus, particular faţă de
„uzina” noastră, la 13.000 de studenţi pot să spun că e
„uzină”, într-un an avem 3000 de studenţi, învăţământul
este ....O să vă spun că noi am simţit acest
consumatorism academic mai mult decât oricine şi
efectul globalizării şi a tendinţei de S.R.L. s-a văzut la
nivelul Universităţii, la nivelul facultăţii noastre e clar.”
Bibliografie
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași:
Editura Polirom.
Bulai, Alfred (2000). Focus-grup. Bucureşti: Editura Paideia
Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării
sociologice. Metode cantitative și calitative. București:
Editura Economică.
Jelen, Alenka. (2011). Expert Interviews for Qualitative
Data Generation. ECPR Summer School in Methods and
Techniques.
Krueger, Richard A., Casey, Mary Anne [2000](2005).
Metoda focus grup. Iaşi: Editura Polirom.
Tehnici de eşantionare
1
Diferenţa dintre populaţie şi eşantion
 N (populaţie) – ansamblul unităţilor
care constituie subiectul investigaţiei
 n(eşantion) – un extract din

universul populaţional, pe baza unor
criterii stabilite
Daţi exemple de populaţii/ eşantioane!
2
Diferenţa dintre populaţie şi
eşantion
 De ce recurgem la eşantionare? Argumentaţi! (Vezi
Rotariu şi Iluţ, 1997/2006).
 Când nu este recomandată eşantionarea?
 Selecţia întâmplătoare a unor subiecţi de pe stradă

pentru a răspunde unei întrebări este un eşantion?
 Ce încredere putem avea în datele obţinute pe baza

unui eşantion?
 Ce înseamnă reprezentativitatea unui eşantion?
3
Eşantionare
 Probabilistă – fiecare individ din
populaţie are şansa de a fi cuprins în
eşantion (o şansă calculabilă)
 Neprobabilistă- există indivizi care

nu au nicio şansă de a face parte din
eşantion
4
Eşantionare probabilistă- tipuri
 Simplă aleatoare – simple random
sampling
 Stratificată – strata sampling
(stratified random sampling)
 Multistadială (multiphase sampling)
 Cluster (grupală)
5
Eşantionare simplă aleatoare
https://www.random.org/integers/
 Toţi membrii populaţiei au aceeaşi

probabilitate de a fi cuprinşi eşantion:
n/N
 De tipul loteriei, a extragerii bilelor
din urnă
 Odată extrasă o bilă din urnă trebuie
sau nu să o reintroducem pentru a
păstra, celelalte bile, aceeaşi şansă
de a fi extrase?
6
Cum putem calcula reprezentativitatea
unui eşantion?
 Nivel de încredere (N.I.) – de obicei

95%, dar poate fi şi 99%
 Marjă de eroare
7
Pentru a înţelege cum se calculează
marja de eroare
 Abatere standard (standard
deviation)–σ (gr. Sigma)
 Eroare standard – ES (eroarea
standard a mediei).
Unde:
ES = σ/√n
8
Inţelegerea conceptului de abatere
standard (σ) este esenţială
 Este o măsură a omogenităţii unui
anumit aspect în populaţie
 Cu cât este mai mare, cu atât acea
caracteristică este mai eterogenă în
populaţie
9
Curba distribuţiei normale (Gauss)
σ=1; μ (media)=0
10
σ - abaterea standard a mediei
X (valori pentru μ(media) x- μ
fiecare
subiect)
6 7 -1
8 7 1
7 7 0
9 7 2
9 7 2
6 7 -1
5 7 -2
5 7 -2
9 7 2
6 7 -1
12
13
Clcularea marjei de eroare (margin of
error)
1) Calculăm eroare standard
ES = σ/√n
2) Marja de eroare = z X ES
z este o valoare dată pentru intervalul de

încredere considerat. Reprezintă distanţa
în abateri standard faţă de medie (vezi
curba Gauss)
N.I = 95%, atunci z =1,96
N.I = 99%, atunci z =2,58
14
Ce se întâmplă în mod real când calculăm
marja de eroare a unui sondaj?
 Nu cunoaştem valoaare lui σ (abatere

standard)
 O aproximăm la 0,5
Marja de eroare =z X 0,5/√n

Si, de obicei:
=1,96 X 0,5/√n =0,98/√n , pentru un
interval de incredere de 95%
15
Exemplu
 n=1839
 Marja de eroare = 0,98/√1839 =
0,98/42,88 =0,023 = +/- 2,3%
16
Un tabel util pentru relaţia dintre marja de
eroare şi mărimea eşantionului
Volum eşantion Marjă de eroare
400 4,9
600 4
800 3,4
1067 3
1300 2,7
1500 2,5
2000 2,1
2400 2
17
Ex: Cum citim rezultatele unui
sondaj pe baza NI şi marjei de
eroare
 60% dintre subiecţi au răspuns: “Cu
siguranţă voi fi prezent la vot în ziua
alegerilor”
n= 1839
Marja de eroare =+/- 2,3
Există o probabilitate de 95% ca un
procent cuprins între 57,7 şi 62,3 de
persoane vor fi prezente la vot
18
Dar dacă vrem să ştim câţi in tinerii
sub 35 de ani vor fi prezenţi la vot?
 Fie numărul acestora în eşantion egal
cu 839
 n = 839
 Marja de eroare = 0,98 /√839,
pentru un NI = 95%, adică +/-3,3
Există o probabilitate de 95% ca un
procent de tineri (<35) cuprins între
56,7 şi 63,3 de persoane vor fi
prezente la vot
19
Eşantionarea stratificată
 Împărţirea populaţiei în straturi (grupuri)
omogene în interior şi eterogene în exterior
 Straturile se pot delimita după: sex, vârstă,

nivel de educaţie, stare civilă etc.
N1, N2, N3.... Volumul straturilor
n1, n2, n3.... Volumul subeşantioanelor
n/N = n1/N1 =n2/N2 = n3/N3 =…..
20
 Se poate realiza o stratificare
multiplă, după 2 sau mai multe
criterii
 Se procedează ulterior la eşantionare
aleatoare simplă, după modelul arătat
 Eşantionul construit prin stratificare
are, de obicei, o reprezentativitate
superioară celui simplu aleator
21
Exemplu
Etnie Procentul stratului Volum strat
din N
n = 2000 marja
de eroare e în
acest caz
Români (n1) 60% 1200
+/-2,1
Maghiari 30% 600

(n2)
Germani (n3) 5% 100
Rromi (n4) 4% 80
Alta (n5) 1% 20
Total 100% 2000

Exemplu
 Mărim fiecare dintre subeşantioane la
volumul de 600 pentru a asigura
reprezentativitatea lor
n =3000
23
Cum analizăm răspunsurile la o
întrebare specifică?
“Cu siguranţă voi fi prezent la Cei care au răspuns astfel
vot în ziua alegerilor”
români 80%
maghiari 40%
germani 10%
rromi 60%
alta 30%
24
Cum analizăm răspunsurile la o
întrebare specifică?
Media = (80+40+10+60+30)/5?
=44%
Sau media ponderată:
(80X0,6+40x0,3+10X0,05+
60X0,04+30X0,01)= 53,2?
25
Eşantionarea multistadială
 De ce este utilă?
 Pleacă de la ideea unei organizări pe
verticală a populaţiei
 Populaţia se împarte în subgrupuri,
care la rândul lor se împart în alte
subgrupuri...
26
Exemplu
 Se selectează universităţi din întrega
ţară
 În cadrul fiecărei universităţi se
selectează facultatţi
 În cadrul fiecărei facultăţi, ani de
studiu
 Sunt apoi intervievaţi studenţi
27
Ce limite are?
 Dacă la un anumit nivel numărul
grupurilor este mic, riscul de
nereprezentativitate este mare
 De obicei se combină cu cea
stratificată- sunt împărţite grupurile
pe straturi- vezi exemplul următor
28
Eşantionare stratificată
multistadială – Exemplul ataşat
29
Eşantionarea cluster
 Se procedează identic cu
eşantionarea stratificată multistadială
dar la ultimul nivel sunt intervievaţi
toţi subiecţii (întreg cluster-ul)
30
Exemplu: cercetare in liceele
Bucurestene, clasa XII
Numar de clase XII la fiecare profil Total
Clase
XII
Numar Real Uman Tehnic Artistic/
licee sportiv
Licee fara 88 170 129 163 24 486

olimpici
Licee cu 15 72 38 0 0 110
olimpici
31
Cadru de eşantionare folosit
Distributia claselor pe profiluri
Real Uman Tehnic Artistic/sportiv
Licee fara 28,5% 21,6% 27,3% 24%

olimpici
Licee cu 12,0% 6,3% 0% 0%

olimpici
32
Eşantionul dorit: 1500 elevi
 Marimea medie a unei clase- estimat
25 elevi
 În acest caz rezultă că avem nevoie
de 60 de clustere (clase) care vor fi
cuprinse în eşantion
33
Clasele (clusterele) cuprinse în
eşantion
Real Uman Tehnic Artistic/sportiv
Licee fara 17 13 16 22
olimpici
Licee cu 7 4 0 0
olimpici
34
Eşantionare neprobabilistă
 De convenienta (convenience or
availability sample)
 Pe cote (quota sampling)
 Tip bulgăre de zăpadă (snow-ball)
 Most similar/dissimilar cases
 Tipical cases sampling
 Critical cases sampling
35
De convenienta
 de obieci utilizată în cercetări
experimentale sau exploratorii
 Când accesul la grupul studiat e dificil
 Într-o primă etapă a unei cercetări
ulterioare
36
Pe cote
 Similar celei stratificate, dar accesul
la subiecţi este lăsat la libera alegere
a operatorului de teren
37
Exemplu: n =30
Populatia pe gupe Total % Femei % Barbati%
de varsta %
15-29 ani 28% 49% 51%
30-49 ani 34% 50% 50%
50+ ani 38% 56% 44%
38
Ce cote i se oferă operatorului
Populatia pe gupe Total Femei Barbati
de varsta
15-29 ani 8 4 4
30-49 ani 10 5 5
50+ ani 12 7 5
Total 30
39
Bulgare de zapada
 Membrii cunoscuţi ai unor grupuri
recomandă alţi membri
 Există teme de cercetare care
recomandă o astfel de eşantionare
 Daţi exemplu!
40
Most similar/dissimilar cases
 Utilizată în studii comparative
 Folosite în studiile de caz
41
Typical cases (cazurile tipice)
 Când este recomandată o asemenea
tehnică?
 folosite în studiile calitative:
interviurile în profunzime, biografiile
sociale etc.
42
Critical cases sampling
 Selectarea cazului(cazurilor) care fac

diferenţa
 Ex: Cum votează California e esenţial
pentru a prezice cine va câştiga
alegerile
43
Bibliografie
 Rotariu, Traian şi Iluţ, Petru [1997]
(2006). Ancheta si sondajul de opinie.
Iasi: Polirom
 Henry, T. Gary (1990). Practical
Sampling. Londra: Sage Publications.
44
BRAINSTORMING – TEHNICI DE
STIMULARE A CREATIVITĂȚII ÎN GRUP
Brainstorming
 Stimularea creativităţii şi producerea de idei
 Ce este creativitatea?
 De obicei creativitatea este asociată cu efortul voluntar
 Grupurile pot fi de asemenea creative, în special în

societăţi foarte dinamice
 Mai ales că suntem tot mai solicitaţi să lucrăm în echipe

Literatura psihologică
 În general a ignorat potenţialul creativ al grupului

 Studiul individului singur
 Viziunea asupra grupului – factor inhibitor al creativităţii
Fenomene psihologice în grup care au
legătură cu creativitatea grupului
 Social facilitation (N. Triplett, 1898)

 Social loafing (M. Rigelmann, 1913)
 Group thinking (E. Janis, 1972)
Aceste 3 fenomene – grupul este inferior individului din

punct de vedere al creativităţii
S. Moscovici (1974) – influenţa minoritară– rolul
minorităţilor active
Specificul brainstorming-ului
(Alex Osborn, 1963)
 O tehnică (individuală şi de grup) pentru a produce idei
noi
 Pentru schimb de idei, noi interpretări
 Scopul: producerea cât mai multor idei într-o unitate de
timp
 Mediu social confortabil
 Nu se admit critici ale ideilor
 A fost dezvoltată inițial ca o tehnică de creştere a
creativităţii în organizaţii
Principii ale brainstorming-ului
 Criticile preliminarii ale ideilor – blochează creativitatea
 Indivizii pot fi determinaţi să-şi amâne evaluările faţă de

ideile altora
 Formularea unor idei în plus, după ce ai fost expus

ideilor altora
 Combinarea ideilor produse de alţii

Tehnica grupului nominal
(individual brainstorming)
 Individual brainstorming versus group brainstorming
 Individual brainstorming (IBS) sunt mai productive

decât group brainstorming (GBS) = explicaţia –
production loss
O variantă mixtă
 Combinarea IBS cu GBS
 Lucru în echipă, apoi timp pentru reflecţie individuală

team individual team
 Utilizarea GBS complementar
 Utilizarea unui facilitator
 Utilizarea unui grup heterogen

Alte aspecte IBS-GBS
 Utilizarea unor subiecţi care sunt compatibili din punct

de vedere intelectual
 Sesiuni preliminare (rezolvarea unor probleme simple în

grup, citirea unor texte)
Un model al procesării informaţiilor
Group Brainstorming
Production Loss & Production Gains

Rolul motivaţiei - Production
loss/gains
 Compararea socială: interacţiunea cu indivizi mai

productivi
 Mărimea grupului are un efect pozitiv
 Upward comparison versus downward comparison

Cum creşti nivelul de motivare al
GBS?
 Facilitatorul comunică importanţa sarcinii
 Oferă standarde şi repere - ce au făcut cei mai

performanţi indivizi
 Oferă informaţii despre ce au făcut cei mai performanţi

indivizi
Ce alte elemente sunt importante
în intervențiile facilitatorului?
1. Nu povestiți și nu explicați idei!
2. Când nimeni nu mai vine cu o idee, readuceți problema

în discuție și încurajați un membru al grupului să ofere o
soluție
3. Încurajați-i pe cei care răspund mai puțin sau nu produc

idei
Ce instructaj poate da facilitatorul?
4. Puteți sugera participanților să dea răspunsuri dintr-o

anumită categorie (schimbați categoria), dacă nu mai
apar idei noi
5. Puteți da participanților un rol activ în monitorizarea

activităților grupului
Ce rol au liderii în production gains?
 Stilul de leadership e important:

- liderii mai autoritari sunt mai eficienți în a motiva
grupul să găsească idei pentru sarcini simple
- liderii democratici, transformaționali sunt mai eficienți

în motivarea grupului în sarcini complexe, creative și în
creșterea încrederii în propriile abilități/ idei ale
membrilor grupului
- liderii transformaționali sunt mai eficienți în a motiva

grupul să producă idei de calitate, să reflecteze asupra
ideilor produse în grup
Alte aspecte care au efect asupra
production loss/ production gains
 Grupul este util în a facilita asocieri reciproce de idei
 Grupul generează priming effect – face ca unele

categorii/idei să fie mai accesibile decât altele
 Semantic priming – ideile care au legătură unele cu altele

(legătură semantică) apar mai ușor în memorie
 Stil de gândire convergent/ stil de gândire divergent

Cum se pot diminua efectele
negative ale priming effect?
 Expuneți grupul la idei ale participanților care provin

din categorii greu accesibile grupului (categorii cu care
nu sunt obișnuiți)
 Folosiți priming cu stimuli din diverse categorii și nu

doar din una singură
 Secvential priming – priming in cascadă

Influența atenției asupra
production gains/ production loss
 Stimularea participanților pentru a fi atenți la ideile

celorlalți
 Cu cât acordă mai multă atenție ideilor celorlalți, cu

atât production gains crește
 Când numărul membrilor grupului este mai mare,

crește production gains, dar scade atenția participanților
Cum poți crește atenția
participanților?
 Puteți să le transmiteți că la sfârșitul sesiunii de

brainstorming vor trebui să-și aducă aminte o parte
dintre ideile menționate de grup
 Instrucțiuni de a transmite (în scris) ideile de la unii la

alții
 Instrucțiuni de a reține idei vehiculate de grup (însă de

obicei acestea blochează creativitatea)
Rolul pauzelor
 O sesiune de tip GBS are aproximativ 20-25 de minute
 Putem include o pauză de 3-5 minute, pentru a cre ște

numărul de idei propuse
 Ce fel de activități trebuie să realizeze participanții în

timpul acestor pauze?
 Activități care ar putea să schimbe categoria din cadrul

căreia selectează idei
Brainwriting
 Membrii grupului scriu și citesc, mai degrabă decât
vorbesc și ascultă ce vorbesc ceilalți
 În acest caz, pot apărea categoriile de răspuns mai

puțin accesibile participanților
 Brainwriting group este mult mai productiv decât GBS

sau IBS
 Alegerea unor grupuri eterogene este cheie

productivității !
Bibliografie obligatorie
 Paulus, Paul B.& Nijstad, Bernard A. (2003).Group

Creativity: Innovation Through Collaboration. Oxford:
Oxford University Press. (Cap. 6 &Cap.8)
Eșantionarea

Populație, eșantion, eșantionare
• Populaţie – „orice colecţie bine definită de obiecte de studiu”

(Johnson, 1995/2007, 257)
• Eșantion – submulţime din populaţie
• Eșantionare – procesul de selecţie a persoanelor (obiectelor)

care fac parte din eşantion
Când realizăm cercetări pe bază de eşantion
• în viaţa de zi cu zi
• în cercetare – în toate științele
• în științele socioumane pentru a cunoaște valori,

atitudini, opinii sau comportamente plecând de
la premisa că aceste caracteristici ale persoanelor
din eșantion sunt, la modul ideal, identice cu cele
ale populaţiei.
Când nu realizăm cercetări pe bază de eşantion
• populația are dimensiuni mici
• clienţii pot avea rezerve cu privire la

rezultatele cercetării
Avantajele eşantionării
• avantaj economic – legat de multiplicarea instrumentului de

cercetare, transportul, plata şi verificarea operatorilor,
respectiv postcodificarea şi introducerea datelor în calculator.
• timp mai scurt de realizare a cercetării
• avantaj de cunoaştere – eroarea de operatori și diminuarea

numărului de întrebări deschise
Tipuri de eșantionare
Neprobabilistică Probabilistică
de convenienţă simplă aleatorie
pe cote prin stratificare
tip „bulgăre de zăpadă” sistematică
cazuri tipice multistadială
cazuri asemănătoare / diferite cluster
Eşantionare neprobabilistică – există persoane din populaţia pe

care vrem să o cunoaştem care nu au nicio şansă să facă parte
din eşantion
Eşantionare probabilistică – fiecare individ din populaţie are o

şansă calculabilă şi nenulă de a fi ales în eşantion
Eșantion de conveniență
• ansamblul de persoane din populaţia pe care dorim să o

investigăm care este dispus să participe la cercetare, la care
există acces uşor şi cu costuri reduse
• diferenţele mari între caracteristicile socio-demografice ale

eșantionului de conveniență și ale populației se reflectă în
răspunsurile participanților la cercetare

Eşantion reprezentativ la
Eşantion de
nivel naţional
convenienţă
(Barometrul de Gen,
(Studenţi, 2008)
2000)
Dvs. credeţi că...

% femei % bărbaţi % femei % bărbaţi
este mai mult de datoria

bărbaţilor decât a femeilor să 21,6 43,1 69,6 71,2
aducă bani în casă?
este mai mult de datoria

femeilor decât a bărbaţilor să se 19,5 36,8 65,6 61,6
ocupe de casă?
bărbaţii pot creşte copii la fel de 65 53,4 24,8 28,4
bine ca şi femeile?
Eșantion pe cote
• reproduce întocmai caracteristicile populaţiei studiate după o

serie de variabile alese în funcţie de obiectivele cercetării şi
de caracteristicile populaţiei
• selecţia persoanelor din interiorului grupului (cotei) nu se face

aleator, ci prin selecţia subiectivă a operatorului de teren
• nu putem generaliza rezultatele la nivelul populației – trei

firme de sondare a opiniei publice au prezis victoria lui
Thomas Dewey împotriva lui Harry Truman. Însă, la alegeri,
Truman a obţinut 50%, iar Dewey 45%
Eşantionarea tip „bulgăre de zăpadă”
• cercetarea începe cu investigarea indivizilor cunoscuţi, iar

acestora li se cere, dacă este posibil, să dea informaţii cu
privire la alte persoane care îndeplinesc caracteristicile
respondenţilor vizaţi de cercetare
• exemplu – eşantion de persoane care au anumite hobby-uri

sau imigranți ilegali (deci pentru situațiile când nu avem
cunoștințe cu privire la structura sau cantitatea populației
investigate)
Eşantionarea simplă aleatorie
• toţi membrii populaţiei studiate au şanse egale de a face

parte din eşantion
• dacă extragem bilele dintr-o urnă, pentru ca toţi respondenţii

să-şi păstreze şanse egale de a face parte din eşantion, bila
extrasă se reintroduce în urnă
• http://www.random.org/
Reprezentativitatea unui eşantion simplu aleator
Pr (v*-ES<v>v*+ES)=n.i.
• v – valoarea din populaţie pe care nu o cunoaştem, dar vrem să o

estimăm
• v* – valoarea din eşantion
• ES – eroarea de eşantionare
• +/- ES – marja de eroare
• n.i. – nivel de încredere
ES = te
• t – scor standard
• e – eroare standard
• e=σ/
Curba distribuţiei de eşantionare
în funcţie de mărimea eşantionului
Relaţia dintre mărimea eşantionului (orizontală)
şi eroarea de eşantionare (verticală)
Eroarea de eşantionare
în funcţie de mărimea eşantionului
Mărimea Eroarea de
eşantionului eşantionare (%)
400 4,9
600 4
800 3,46
1067 3
1300 2,72
1500 2,53
2000 2,19
2400 2
• eşantionarea presupune un compromis între exactitatea şi

siguranţa estimării
• creşterea volumului eşantionului (n) este principala soluţie
pentru scăderea erorii de eşantionare
• marja de eroare scade uşor atunci când eşantionul depăşeşte
aproximativ 1000 de respondenţi
• trebuie menţionat volumul eșantionului, marja de eroare şi
nivelul de încredere
• dacă facem inferenţe pentru subeşantioane, trebuie să nu
uităm faptul că marja de eroare creşte în funcţie de mărimea
acestor subgrupuri
• un eşantion format din 1067 de respondenţi

are aceeaşi marjă de eroare, +/-3%, dacă este
extras din populaţia oraşului Bucureşti sau din
populaţia României sau Chinei
• totuși, pentru aceeași mărime a eșantionului,

când sunt diferențe mici între mărimea
eșantionului și mărimea populației, marja de
eroare este mai mică
Eroarea de eșantionare pentru populații mici
Mărimea Eroarea de Eroarea de Eroarea de
eşantionului eşantionare eșantionare pentru eșantionare pentru
din populații o populație de o populație de
mari (%) 4000 locuitori 10000 locuitori
400 4,9 4,6 4,8

600 4 3,7 3,9
800 3,5 3,1 3,3
1067 3 2,6 2,8
1300 2,7 2,2 2,5
1500 2,5 2 2,3
2000 2,2 1,5 2
2400 2 1,3 1,7
Eșantionare sistematică
Dacă notăm cu N numărul de persoane de pe lista de votare (sau

orice altă listă) şi cu n mărimea punctului de eşantionare, atunci
mărimea pasului de eşantionare va fi N/n. Alegem apoi un
număr mai mic decât mărimea pasului de eşantionare, iar
persoana care se afla poziţionată la acel număr va fi prima
persoană selectată în eşantion. Următoarea persoană selectată
se va afla la un pas de eşantionare distanţă de prima persoană
ş.a.m.d.
• pleacă de la premisa că populaţia poate fi

împărţită în subgrupe (straturi) omogene în
interior şi eterogene în exterior
• extragerea persoanelor din fiecare strat se
realizează prin eşantionare simplă aleatorie
Exemplu eșantionare stratificată (n=2000)
bărbaţi din mediul rural 19% 380
bărbaţi din oraşe cu populaţia sub 100 000 de locuitori 8% 160
bărbaţi din oraşe cu populaţia de 100 000 de locuitori şi 21% 420

peste 100 000
femei din mediul rural 21% 420
femei din oraşe cu populaţia sub 100 000 de locuitori 9% 180
femei din oraşe cu populaţia de 100 000 de locuitori şi 22% 440

peste 100 000
TOTAL 100% 2000
Eşantionarea multistadială
• este o eșantionare grupală, deoarece persoanele care fac

parte din eşantion nu sunt dispersate pe întreg teritoriul, ci
sunt grupate în anumite zone geografice şi administrative
• grupurile sunt similare, iar selecţia aleatorie pe fiecare stadiu

a unora dintre ele nu duce la diminuarea reprezentativităţii
eşantionului (de exemplu, alegem unul dintre județele
Călărași sau Ialomița / dintre orașele Mărășești sau Panciu)
Atenţie!
• Dacă în eşantionarea stratificată, straturile sunt omogene în
interior şi eterogene între ele, în cazul eşantionării grupale,
grupurile sunt eterogene în interior şi omogene între ele.
Exemplu eşantionarea multistadială
Barometrul de Opinie Publică realizat în mai 2005 de către Fundaţia
pentru o Societate Deschisă - un eşantion probabilist tristadial
1. patru criterii de stratificare: ariile culturale grupate pe provincii
istorice (18), mediul de rezidenţă (urban, rural), mărimea
localităţilor urbane (patru tipuri) şi gradul de dezvoltare al
localităţilor rurale (trei categorii), rezultând 126 de straturi
posibile (18 x 7)
2. au fost extrase aleator localităţile, apoi secţiile de votare
3. au fost extrași respondenții. Mărimea punctului de eşantionare

reprezintă numărul de persoane pe care le selectăm dintr-o
anumită unitate administrativă
Eşantionarea cluster
• eşantionarea aleatorie sau sistematică din ultimul stadiu

poate fi înlocuită cu eşantionarea cluster, prin investigarea
tuturor persoanelor din ultimul grup selectat, care este numit
cluster
• se foloseşte eşantionarea cluster atunci când există o grupare

naturală a respondenţilor: săli de clasă, gospodării, blocuri,
străzi etc.
• clusterele sunt omogene între ele şi eterogene în interior.

Alegeri pentru Președinția României, turul I – noiembrie 2014 (%)
Candidat Rezultate Exit-poll Exit-Poll Exit-Poll Exit-Poll Presedintele

oficiale RTV CSCI Realitatea TV Antena 3 Digi24 IRES internetului.
primul tur ARP Sociopol Ziarul Gandul
(ora 19.30)
Victor Ponta 40.44 40 38.2 40 41.5 3.29
Klaus Iohannis 30.37 31 32.1 31 31.2 49.58
Calin Popescu 5.36 6 6 6 5.3 1.80
Tariceanu
Monica Macovei 4.44 5 6 4 4.5 35.60

Elena Udrea 5.20 5 6 5 5.1 3.01
Kelemen Hunor 3.37 4 4.3 4 3.5 0.39
Dan Diaconescu 4.03 4 1.9 4 3.3 0.63
Corneliu Vadim 3.68 - 2.2 3 2.9 1.97
Tudor
Teodor Melescanu 1.09 - 1.3 1 1 0.43

Zsolt Szilagyi 0.56 - - - - 0.16
Gheorghe Funar 0.48 - - - - 0.26
William Brinza 0.45 - - - - 0.77
Constantin Rotaru 0.30 - - - - 0.09
Mirel Mircea 0.08 - - - - 0.20
Amaritei
As vota dar n-am cu - - - - - 1.84

cine
Alegeri pentru Președinția României,
turul II – noiembrie 2014 (%)
Candidat Rezultate Realitatea TVR/CURS Antena 3 Digi24 IRES România TV Presedintele

oficiale TV -Avangarde Sociopol Orele Orele internetului.
finale Ora Orele Orele 21/19 21/19 Ziarul Gandul
21 21/19 21/19 (N=42463)

Victor Ponta 45.56 50 52.16 / 50.5 / 48.4 / 49.1 45.61 / 3.58
51.5 50.9 50.72
Klaus 54.43 50 47.84 / 49.5 / 51.6 / 50.9 54.39 / 96.42
Iohannis
48.5 49.1 49.28
Bibliografie
• Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice.

Metode cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.
• Chelcea, Septimiu. (2006). Influenţa socială: normalizare,
conformare, obedienţă şi manipulare. În S. Chelcea (coord.),
Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii (133-146). Bucureşti:
Editura Economică.
• Henry T. Gary. (1990). Practical Sampling. Londra: Sage
Publications Lmt.
• Johnson, Allan G. [1995](2007). Dicţionarul Blackwell de
sociologie. Bucurşti: Editura Humanitas.
• Rotariu Traian, Iluţ Petru. [1997](2006). Ancheta sociologică şi
sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi: Editura Polirom.

Pdf24 Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdf24 Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de bază în conducerea şi realizarea unei

cercetări: formularea întrebărilor de cercetare şi

 Pot fi exploratorii (explorează un fenomen

 Relaţii cauzale dintre un set de

 Dacă indivizii sunt fizic atractivi, atunci

 Dacă indivizii au, în general, mai mult timp

 Dacă indivizii au nivel de educaţie ridicat,

 Le deduc din experienţă

Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber

Cunoaşterea comună şi cunoaşterea

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

• Cunoaşterea comună sau la nivelul bunului simţ

• Simţul comun de mâna a doua

- lumea înconjurătoare există independent de observaţia

- relaţiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în

- lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observaţii

- legile producerii fenomenelor naturale au în esenţă un caracter

- cauzalitatea are un caracter probabilist

- certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei totale a măsurilor, este

- ştiinţele ca terminologie, obiect şi metodă se caracterizează prin

Thomas S. Kuhn (1962/1999). Structura revoluţiilor

- cercetarea normală (rezolvare problemelor de tip puzzle)

Este posibilă cunoaşterea ştiinţifică liberă de

- Afirmarea deschisă a valorilor

Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

1. Problema sensului cauzării (ex. relaţia dintre satisfacţia

2. Problema duratei şi a distanţei

3. Problema cauzelor aparente (ex. trăsături de

Dificultățile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

4. Riscul de a fi corect din raţiuni false

6. Problema interdependenţei (ex. industrializarea)

7. Problema interacţiunii (dintre variabile)

8. Variaţia contextuală a cauzalităţii (copii și stilul de

9. Problema empiricităţii cauzelor şi a efectelor (presupozitie

• experimentale, cvasiexperimentale, de observaţie

“O ipoteză este un enunţ conjectural despre relaţia

• Dacă ...., atunci ...

• Cu cât un profesor este mai apreciat de studenţi, cu atât

• Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât creşte venitul

• Dacă oamenii au venituri scăzute, atunci au tendinţa de a

• Dacă ierarhia organizaţională este înaltă, atunci satisfacţia

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi au

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci

• Generalitatea (mai generală)

two-tailed test (nondirectional)

one-tailed test (directional)

O întrebare de cercetare poate fi transformată în ipoteze (în

RQ2. Care sunt temele referitoare la UE prezentate la știrile TV în

RQ3. Care sunt obstacolele în comunicarea dintre profesori și părinții

Venit Calitatea Mediu de

Cunoașterea Eficiența Încrederea

Consumul de știri TV și Dependența de media sunt variabile exogene.

Family life Friends Income

0.32* 0.27* 0.33*

Materialism -0.06* Overall life satisfaction

Sig. Exp(B) Sig. Exp(B)

Încurajarea părinților .006 .647 .072 .742

Venitul familiei .000 .451 .000 .436

Timpul necesar deplasării .000 1.013 .005 1.010

Valorile materialiste .000 1.515 .015 1.266

Media generală .000 .455

Constant .000 .073 .318 1.629