Curs 02_CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ.

PSIHOLOGIA ca ȘTIINȚĂ.

Róbert Balázsi
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
 Cuprins

I. Natura realității (cum percepem și cum ne

reprezentăm realitatea?)

II. Trăsăturile definitorii ale demersului științific.

III. Este psihologia o știință (sau pseudoștiință)?

IV. Cum să nu facem cercetare în domeniul psihologiei

(sloppy science).
I. Natura realității
Realitatea o percepem ca fiind:

COMPLEXĂ: în cazul psihologiei, definită ca fiind rezultanta a tuturor factorilor,

relațiilor existente între aceștia, care generează/determină/mențin
comportamente umane.

DINAMICĂ: lucrurile sunt într-o mișcare continuă, cresc și descresc, orice

încercare de a descrie ceva generează o descriere a unei realități diferite de cea
actuala

UNICĂ: nicio experiență nu poate fi replicată, ”Nimeni nu poate călca de două ori
în apa aceluiași râu.” (Heraclit, c. 535 – c. 475 BC)

APARENȚĂ OBSCURĂ: este doar parțial accesibilă sensurilor.

(Jaccard & Jacoby, 2010)

Realitatea o reprezentăm ca fiind:
REALISM: realitatea există independent de prezența umană (abordare pozitivistă).

REALISM CRITIC: realitatea există, însă aceasta este/și poate fi descrisă/explicată doar
prin intermediul conceptelor. Realitatea din când în când ”răspunde”. Răspunsurile pot
fi interpretate diferit, însă existența răspunsurilor conferă caracter empiric științei.

REALISM IPOTETIC: nu există nimic în afara subiectului, însă este adaptativ să credem
că există (pragmatism). Realitatea (cu toate legitățile ei) reprezintă doar un instrument
euristic, teoretizarea ei permite organizarea și structurarea gândurilor noastre.

CONSTRUCTIVISM SOCIAL: existența este legată de context (timp, spațiu, etc)

-- nu există realitate, tot ceea ce ne ”înconjoară” este rezultatul unei construcții
interne realizată într-un anumit context spațio-teporal (idealismul subiectiv a lui
Berkeley).
- o formă moderată a acestei abordări afirmă că, există o realitate, însă noi nu putem
cunoaște legile acesteia (nici nu știm dacă există astfel de legi?), interpretăm
experiențele subiective (în diferite feluri).

(Jaccard & Jacoby, 2010)

II. Trăsăturile definitorii ale demersului
științific
Care este rolul cunoașterii științifice? De
ce practicăm știința?
Care este rolul cunoașterii științifice? De ce
practicăm metoda științifică?

- scopul este de a rezolva problemele pe care le întâmpină

omenirea, implicit de a contribui la asigurarea unei ”vieți mai
bune” (în termenii psihologiei evoluționiste – creșterea fintness-
ului)

- Atingem acest obiectiv prin construcția unor teorii

descriptive/explicative. Teoriile științifice nu sunt idei lipsite de
utilitate, în baza acestor structuri teoretice este construită lumea
modernă/postmodernă.
Care este finalitatea demersului de
cercetare?
Ce obținem ca și output al cercetării?
Teorii științifice: oferă un cadru al predicției comportamentului,
descriu mecanismele implicate, identifică cauzele (cadru
explicativ) și ghidează cercetarea.

- Teoria cogniției sociale (Bandura, 1977)

- Teoria auto-determinării (Deci & Ryan, 1985)

- Teoria drive-ului (Zajonc, 1965)

- Teoria comportamentului planificat (Ajzen, 1991)

Ce obținem ca și output al cercetării?

Teoria comportamentului planificat (Ajzen, 1991): oferă înțelegere a

mecanismelor implicate în performanța sportivă (Mummery &
Wankel, 1999), oferă suport pentru intervențiile care vizează
schimbarea comportamentului (Chatzisarantis & Hagger, 2009),
etc
Ce obținem ca și output al cercetării?
Teoria drive-ului (Zajonc, 1965): oferă cadru explicativ pentru două
fenomene, facilitarea și inhibiția socială.

Performanța în context social => Arousal => comportament

dominant

- în cazul sarcinilor automatizate, arousalul va crește probabilitatea

comportamentului dominant
- în sarcini noi, comportamentul dominant devine frecvent
dezadaptativ

(mecanism: arousal, răspuns dominant, relația dintre cele două)

Ce obținem ca și output al cercetării?

Modele științifice: asemenea teoriilor, oferă posibile explicații ale

unui fenomen, modelele fiind contextualizate (mai ”specifice”).
Teoriile au un grad de validitate mai generală față de modele.

- în evoluția cunoașterii modelele pot servi ca elemente structurale

în construcția unei teorii

- modelele pot fi utilizate în testarea teoriei în diferite contexte

Care au fost metodele cunoașterii înaintea
”revoluției” științifice (atunci când știința
ca și mod formal de cunoaștere a realității
nu exista)?
 Metodele cunoașterii atunci când NU
exista știință?
- AUTORITATEA: șamanul, consiliul bătrânilor, biserica, etc

- RAȚIUNEA: dacă A atunci B, A deci B, raționament deductiv, însă dacă

premisele nu sunt adevărate, concluzia va fi coerentă din punct de
vedere logic, dar nu va fi adevărată

1. Oamenii sinceri ajung în rai;

2. Politicienii sunt oameni sinceri;
3. Politicienii ajung în rai.

- EXPERIENȚA: se bazează pe ”un fel” de raționament inductiv

1. ieri am văzut o femei care nu se descurca la volan;

2. azi am văzut o altă femeie care nu se descurca la volan; ...
3. Concluzia: femeile nu știu să conducă! – concluzie distorsionată)
Care sunt premisele cunoașterii științiice?
Premisele cunoașterii științiice sunt:

- Existența unei realități psihologice (diferențe în fundamentarea filosofică a

metodologiei cantitative vs. calitative);

- Cauzalitate: deterministă (orice fenomen poate fi explicat în întregime prin

factorii cauzali relaționați) sau probabilisitic (dincolo de ignoranța noastră
există aleatorul);

- Cognoscibilitate: relațiile care determină apariția fenomenului pot fi

cunoscute.

Dacă aceste prezumpții nu sunt adevărate, atunci însăși cercetarea

cantitativă, ca și metodă de cunoaștere este lipsită de sens!
Care sunt trăsăturile definitorii ale
cunoașterii științiice?
RAȚIUNE: în testarea ipotezelor, în baza cunoștințelor existente (organizate în
modele), formulăm ipoteze de cercetare (demers ipotetico-deductiv)

Ex. DACĂ observăm că MSD la copii este mai redusă decât la adulți. DACĂ
observăm că anumite regiuni ale creierului se maturizează mai lent (lobul
prefrontal aprox. 11 ani). DACĂ observăm că anumite regiuni ale creierului (lobul
prefrontal) involuează timpuriu comparativ cu altele (lobul parietal). DACĂ
observăm că MSD la vârstnici este mai redusă comparativ cu adulții tineri.

Lobul prefrontal determină (în sensul de asociere sau implicare) capacitatea

memorie de scurtă durată.

dacă A (lob prefrontal lezat) atunci B (capacitate redusă)

A (lob prefrontal lezat)
B (capacitate afectată)
Trăsăturile caracteristice ale cunoașterii științiice?

EXPERIENȚA: cercetarea se bazează pe o experiență, definită prin:

- caracterul empiric al experienței (se adresează sensurilor)

- caracterul sistematic al observațiilor (observăm/înregistrăm regulat, pe o

anumită perioadă stabilită în baza unor criterii independente de participant)

OBIECTIVITATE: mai degrabă un efort continuu depus în scopul de a ne debarasa

de subiectivitate (ex. efectul așteptărilor experimentatorului).

CARACTERUL PUBLIC AL CUNOAȘTERII: nu există inițiați, oricine poate contribui la

cunoaștere dacă este interesat să o facă și cunoaște ”cutumele”
Trăsăturile caracteristice ale cunoașterii științiice?
Confruntarea teoriilor/modelelor cu ”REALITATEA”: ideile noastre sunt puse față
în față cu datele empirice, ce reflectă realitatea (testarea/verificarea ipotezelor) -
intervine în cercetare metodologia de analiză a datelor – statistica aplicată!

- marea majoritate a cercetărilor sunt model-driven (confirmator), nu data-

driven (explorator). Pornim de la ceva ce considerăm cunoscut (un model
explicativ), sau afirmații, care în baza cunoștințelor actuale, au o probabilitate
crescută de a fi adevărate și testăm aceste afirmații.

- există cercetări (tot mai frecvente) în care colectăm date și încercăm să

identificăm paternuri sistematice în setul de date, pornind de la aceste
paternuri construim un model descriptiv/explicativ sau redefinim un concept
(big data!).
Trăsăturile caracteristice ale cunoașterii științiice?
Modelele elaborate, nu sunt explicații finale: nu sunt soluții finale pentru
problema investigată (paradoxal ne propunem să căutăm/explicăm realitatea, dar
nu ne este permis să credem că am găsit -o!)

xoxoxo ...

Inducem și testăm un model /regulă care descrie șirul

xoxoxox ...

Ce se întâmplă dacă găsim xoxoxoxO ... ?

xoxoxoxOxoxoxoxO...
xoxoxoxOXOXOXOXO...
Trăsăturile caracteristice ale cunoașterii științiice?

Abordarea unor FENOMENE TESTABILE: poate că exită suflet și ”chakra” sau ”chi”
însă cunoașterea noatră nu ne permite să le abordăm (deocamdată!) – tiranie a
percepțiilor.

FALSIFICABILITATEA IPOTEZELOR ceea ce impune formularea unor

teorii/modele/ipoteze de cercetare care au șansa de a fi INFIRMATE. În urma
verificării lor se pot dovedi a fi false (ex. Nu a fost niciodată să nu fie cumva).
iii. Science vs. Pseudoscience

Este PSIHOLOGIA o ȘTIINȚĂ sau PSEUDOȘTIINȚĂ?

Science vs. Pseudoscience

Imre Lakatos (1922-74), the internationally renowned philosopher of

mathematics and science, lectured at the London School of Economics
(LSE) in its Department of Philosophy, Logic and Scientific Method from
1960 until his untimely death in 1974 at the age of 51. He became its
Professor of Logic in 1969. The Lakatos Award, established in 1986 and
endowed by The Latsis Foundation, is now the most prestigious
international prize for contributions to the philosophy of science. To mark
the 80th anniversary of his birth on 8th November 1922, The Imre Lakatos
Memorial Fund of the LSE is making available the recording of his BBC
Radio talk Science and Pseudoscience along with its text.

Imre Lakatos in 1961 on the occasion of his Cambridge University doctoral

award for his now world renowned PhD thesis Essays in the Logic of
Mathematical Discovery, published in part as Proofs and
Refutations, edited by John Worrall and Elie Zahar, Cambridge University
Press, 1976.
Science vs. Pseudoscience
- științele naturii (ex. biologie, chimie, etc) descoperă realitatea, psihologia
reformulează explicații cu privire la fenomene de mult cunoscute.

Smedslund, J. (2016). Why Psychology Cannot be an Empirical Science. Integr

Psychol Behav Sci.; 50(2):185-95.

- Psihologia este o pseudoștiință, deoarece nu respectă cele cinci principii ale

rigorii științifice: (1) terminologie clar definită, (2) cuantificare, (3) experimente
controlate, (4) repliicabilitate, and (5) predictibilitate și testabilitate.

Berezow A., B. (2012) Keep Psychology Out of the Science Club. RealClear
Science. http://www.realclearscience.com/blog/2012/07/keep-psychology-out-of-
science-club.html
Science vs. Pseudoscience
”But you know what other fields suffer from a lack of accurate definitions? My own fields,
chemistry and drug discovery. For instance there has been a longstanding debate in our field
about how you define a "druglike" molecule, that is, a chemical compound most likely to
function as a drug. The number of definitions of "druglike" that have sprung up over the
years are sufficient to fill a phonebook. There are several concepts in chemistry -
aromaticity, hydrophobic effects, polarizability, chemical diversity - which succumb to
multiple definitions and are not strictly quantifiable.”

”Nobody observed the Higgs boson directly, it was only visible through the agency of
complex tests of statistical significance.”

”The third criterion is actually interesting and important and it's not completely clear how to
get around it. Since human beings are not electrons, it's indeed very hard to do an
experiment with them and get the exact same results every single time. The accusation that
"softer" fields are less rigorous and scientific than your own it's more of an accusation
than, well, a quantifiable truth.”

Ashutosh Jogalekar (2013) Is psychology a “real” science? Does it really matter? Scietific
American. https://blogs.scientificamerican.com/the-curious-wavefunction/is-psychology-a-
e2809creale2809d-science-does-it-really-matter/
Science vs. Pseudoscience
In my own field we routinely predict the activity or lack thereof of novel drug molecules.
Sometimes our predictions are 90% successful, sometimes they are 40% successful.
Even when they are 40% successful we can get useful data out of them, although it's also
clear that they have some way to go before they can be used on a completely quantitative
basis. And all this is still science.

"Physicists are trying to discover 3 laws that will explain 99% of the universe; financial
modelers should be content with discovering 99 laws that explain 3% of the universe". So is
finance a science? The point is that we still know too little about biology and social
systems to achieve the kind of quantitative prediction that sciences like physics do (on
the other hand, physics - depending on what kind of physicist you are talking to - does
not have to deal with emergent phenomena on a routine basis).

Is this science? Well, it's not a science like physics, but why should physics be the yardstick
for measuring the "sciencyness" of various fields?

Ashutosh Jogalekar (2013) Is psychology a “real” science? Does it really matter? Scietific
American. https://blogs.scientificamerican.com/the-curious-wavefunction/is-psychology-a-
e2809creale2809d-science-does-it-really-matter/
Science vs. Pseudoscience
”Is psychology a science? Yes, in the sense that psychology was defined by the application
of scientific method(s) and psychologists conduct valuable research and have developed
some key insights into animal behavior, cognition, consciousness, and the human condition.
But a key feature of real scientific knowledge is that there is a clear, consensual center
that provides a foothold to describe how (portions of) the world actually work. And it is
here that psychology falls down in ways that physics, chemistry and biology do not. And it is
in that sense that psychology is not a real science.”

Henriques, G. (2011). A New Unified Theory of Psychology. New York: Springer. Chicago.

Kukla, A. (2001) Methods of Theoretical Psychology Cambridge, MA: MIT Press.

Science vs. Pseudoscience
Richard Phillips Feynman (May 11, 1918 – February 15, 1988) was an
American theoretical physicist known for his work in the path integral
formulation of quantum mechanics, the theory of quantum electrodynamics, and
the physics of the superfluidity of supercooled liquid helium, as well as in particle
physics for which he proposed the parton model. For his contributions to the
development of quantum electrodynamics, Feynman, jointly with Julian
Schwinger and Shinichirō Tomonaga, received the Nobel Prize in Physics in 1965.
IV. Science vs. Sloppy science

Care sunt problemele majore ale cercetării

PSIHOLOGICE?
Sloppy science

Goana după rezultate pozitive (care susțin ipotezele!)

(în aprox. în 97% dintre studii publicate, datele confirmă

ipoteza)
 Sloppy science

Formularea ipotezelor după analiza datelor!

(studiile explorative permit formularea unor ipoteze

post-hoc, care ipoteze sunt verificate în alte studii
ulterior)
 Sloppy science

Suspendarea colectării în momentul în care datele

existente confirmă ipoteza!

(nu există planificare, studiul depinde de momentul în

care apare rezultatul confirmator)
 Sloppy science

Raportarea selectivă!

(raportăm doar acele rezultate care susțin ipoteza)

 Sloppy science

Utilizarea defectuoasă a metodelor de analiză statistică!

(identificarea și eliminarea unor anomalii, de ex.

problema datelor lipsă)
 Sloppy science

Fabricare de date!

(vezi cazul STAPEL

https://www.apa.org/science/about/psa/2011/12/diede
rik-stapel#)

http://nick.brown.free.fr/stapel/FakingScience-
20161115.pdf
 Sloppy science

Raportarea lacunară a procedurilor cu scopul de a nu

oferi informatii “sensibile”!

(de ex. neraportarea indicilor de fidelitate)

 Sloppy science

Ignorarea variabilelor confundate!

(modelele noastre teoretice sunt subspecificate, jobul

nostru este să integrăm majoritatea variabilelor
relevante)
 Sloppy science

Plagiarism sau autoplagiarism!

(Frecvent, cea din urmă categorie nu este considerată ca

fiind o formă a plagiatului. În esență este!)
 Sloppy science

Gost-writing!

(cercetători care lucrează din umbră pentru alți

cercetători, renunțând la dreptul de autor)
 Sloppy science

Autocitarea excesivă sau citarea ”prietenilor”!

Prezența unor comportamente din categoria SLOPPY Science
Să evităm clișeele!