Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mecanismele informaional-energetice(bsa-
Cogito,ergo sumDeoarece, OMUL este I
produsul gndirii/Omul, de vine I I, ce a
gndit/Fiecare om, descoprera Adevarul,
pentru care a fost predatit sa-L, descopere I I I
)(bsa-icosaedru-figurativ sunt
identice la toi
oamenii. Sunt mecanisme care determin
convingerile,( BSA-ad validitatem- gind-
vorba-fapta,public(norma jr-imperativ-Obiectiv-
Delta)] necesitile[bsa-ad probaionem- -
minte-trup-suflet,privat(drept-permisiv-
Subiectiv-Alpha)]
i interesele(bsa-ad solemnitatem-intentie-
imagine-energie-stiinta, mixt)-recomandare
oamenilor. Fiecare individ este condus de
imagini.
Imaginea dominant a societii actuale este
excesul de consum.
De fapt, aceast imagine a i provocat criza
economic, iar msurile
de combatere sunt analizate i discutate nu de
opt, ci de douzeci
de ri - cele mai mari puteri economice ale
lumii.
Tot ce se intampl in lume este determinat de
faptul c omul
.1 construit statul pentru a rezolva problemele
contradictorii, i nu
invers. Din aceast cauz, majoritatea statelor
lumii s-au translormat
azi in montri care triesc pe seama societii
care i-a creat.
In spatele acestor montri se afl intere sele
companiilor
multinaionale, pentru care nu exist hotare de
stat. Acest fenomen
Poart denumirea de glob alizare.
Analiza TEXT
1.
Imagine
Reflectare artistic a
etc., obinut prin desen, pictur, sculptur etc.
sting///abs=theoretic,definiie, energie ~ 2)
A gand i
fr a nelege, inseamn o pierdere de timp .
`
analiza-a avea obligatie/fapta)are aceast informaie?
Informaia structureaz <<energia mental>> care ne ghideaz pe
parcursul intregii viei,[(bsa-cauza(continut rap.jr)-efect(obiect rap.jr.)-
rap.de cauzalitate(subiect, Activ-Pasiv-Reflexiv)] reprezint totalitatea
eforturilor depuse,
motivarea faptelor noastre, criteriul seleciei aciunilor in fiecare'
moment al vieii.
TEXT 8-P 36
Pentru efectuarea cercetrilor in domeniul fenomenelor
evidente i de necrezut, entuziatii s-au reunit sub stindardul
parapsihologiei. Psihologia este definit ca tiina care studiaz
comportamentul uman, inclusiv funciunile psihice i procesele
mentale, ca inteligena, memoria, percepia.( BSA- CITATMAI
PRESUS DE CEI CARE NU TIU SUNT CEI CARE CITESC-CEI C
ARE RETIN/MEMOREAZANELEG) Prefixul para- provine I
din grecescul lang, alturi de . Astfel, parapsihologia este mai
degrab o disciplin, decat o tiin, care se ocup de adunarea,!
sistematizarea i analizarea informaiei despre fenomene biofizice
paradoxale sau existena faptelor PSI, incearc s demonstreze
existena acestor fenomene, s stabileasc mecanismele dei
realizare a facultilor extra-ordinare umane i animale, credina
intr-o via de dup moartea fizic i apeleaz in toate acestei
cercetri, pan la urm, la metodologia tiinific.
Trebuie remarcat c savanii militari evit utilizarea acestui
termen. in momentul de fa se cunosc cateva definiii ale termefi
nului de parapsihologie. Astfel, parapsihologia este definit ca unjj
domeniu de cercetare care studiaz formele de colectare i distrwl
buire a informaiei, fr a folosi ceea ce numim noi simurljj
normale . Ele nu par a fi in mod curent explicate prin legile cunoal
cute ale naturii.
Datorit caracterului neobinuit al parapsihologiei, in m o i
tradiional au inceput s-i fie atribuite toate fenomenele neinelesij
i inexplicabile. Din aceast cauz au aprut o serie de practicanii
amani, oracoli, profei care au contribuit la sporirea confuziei ld
in consecin, parapsihologia ca tiin a fost discreditat. Est*
important de remarcat c parapsihologia, chiar de la apariie, i
36
DEX
BIOFZIC, -, biofizici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. tiin care studiaz
fenomenele i procesele fizice i fizico-chimice care se desfoar n
organismele vii, precum i influena factorilor fizici asupra
acestora. 2. Adj. De biofizic
. Mod (sistematic) de cercetare, de
METD, metode, s. f. 1
. A CERCET ~z tranz. 1) A supune unei analize; a studia; a investiga; a analiza; a considera. ~ locurile. ~
problema. 2) A privi cu atenie; a examina; a studia. 3) jur. A supune unei anchete (pentru a afla ceva); a
ancheta. ~ un martor
A CUNOASTE
CUNOTE, cunsc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunotin de obiectele i de fenomenele nconjurtoare,
reflectate n contiin; a stabili n chip obiectiv natura, proprietile unui lucru, relaiile dintre fenomene, a le da
o interpretare conform cu adevrul. 2. Tranz. A avea sau a dobndi cunotine pe baza studiului, experienei;
a fi luat cunotin de ceva.
A TRANSFORMA
DEVENI
DEX-
deven v. 1. a ncepe a fi, a se face: a deveni ministru; 2. a trece dintro stare ntralta: copilul mic va deveni
mare; 3. a avea cutare sau cutare soart, sfrit: ce vom deveni ?
ADEVAR
DEX-
ADEVR, adevruri, s. n. 1. Concordan ntre cunotinele noastre i realitatea obiectiv; oglindire fidel a
realitii obiective n gndire; ceea ce corespunde realitii, ceea ce exist sau s-a ntmplat n realitate.
Adevr obiectiv = coninutul obiectiv al reprezentrilor omului, care corespunde realitii, lumii obiective,
independent de subiectul cunosctor. Adevr relativ = reflectare just, ns aproximativ, limitat a realitii.
Loc. adv. ntr-adevr sau n adevr = corespunztor realitii, n realitate, de fapt. Contiina absolut a
autenticitii i valabilitii coninutului credinei religioase; realitatea spiritual ca subiect al revelaiei i obiect al
credinei. 2. Justee, exactitate. Lat. ad + de + verum.
(n opoziie cu inexactitate) Justee, exactitate. Fenomenele... s confirmeze adevrul calculelor sale
Simbolul credinei = crez. Figur de stil prin care se exprim o idee abstract cu ajutorul unui obiect, pe baza
unei analogii.
oarecare.
lge f. (lat. lex, lgis, lege, religiune; it. legge, pv. pg. lei, fr. loi, cat. lley, sp. ley).
Actu pin [!] care autoritatea suveran reguleaz, ordon, permite sa apr: legea
PAG-115---117
i <<sub contient>>
(bsa-per a contrario,ansamblul nsusilor fizice/nervoase, care
condiioneaz capacitatea de munca,echilibrul i stapnirera
sinelui propriu/ ntr-o alt expresie a lui MIRCEA
ELIADEOmul este produsul gndului-bsa-devine LIBER-fig
gndit-bsa-devine CONSTIENT,figurativ-
deoarece a trait adevarul tuturor`1~(peste media
generala, din colectivitatea sa) posibilitatilor/
ipotezelor/semnelor pe care le-a primit din subconstientul sau
care,la rndul lui, le-a primit prin rezonanta din banca de date a
universului~noosfer,si care(ipoteze/posibilitati) pot deveni,
REALITATI ;Fiecare om, descoper ADEVARUL, pe care
este pregatit( bsa-d.p.d.v bio-psiho-social/ ) s-L descopere-
profesional. fig 2
fig.1
Materie/Constient-TETRA;informatie-fig.`//-
Constiinta/Subconstient-HEXA;energie-fig.~//MEDIATOR-
INTUITIE/metaCONSTIINTA-octa 8*/dodeca
Juridic:
1Norma
(in drept/in substantiam) 2.tiinta(Juridic, adica Negotium-instrumentum )
3.drept(n fapt/in personam)
Responsabil(Energie) Contient(Imagine) L iber(liber arbitru-Intentie)
METACONTACT pag.111
Gandul, ca substan informaional, are o serie de carao
teristici bine definite, chiar dac acestea au un substrat metafizic,
Gandirea fiecrui individ reprezint o parte constitutiv a spaiului
informaional. Este suficient s ne conectm prin intermediul unii
imagini fixe pe frecvena vibraiilor de gandire ale individului
pentru ca acestea s rezoneze cu interpelarea in regim de dialog
Descrierea prezentat este destul de cunoscut specialitilor, dM
pentru un cititor neavizat, pare mai degrab o aiureal psih*
terapeutic.
Analiza
DECI,
Am murit ,i m-am descoperit pe MINE NSUMI, deci, m-am inter-
conectat la ESENTA MEA, AND-ul meu,la SINELE MEU
UNIVERSAL(micro-cosmos, care este un sub-element/sub-sistem la
MACRO-cosmosului)?MINTEA, care se gndete (mediteaz)pe sine
nsusi
n ultima analiza
A=dfBC/1
CUMULATIV- continu spatio-temporal,substantial,personal (<EXISTA>-
direct si personal/<REAL>-nascut si actual/ <MORAL,individual>-legitim i
<LEGAL,public>spiritual ocrotit)