Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Conceptie despre lume- reprezint viziunea, prerea unui om sau grup de oameni despre lumea n care triete. O concepie despre lume i via arat ce crede un om sau un grup de oameni legat de elemente precum: originea vieii, scopul vieii, ce este bine i ce este ru, semnificaia istoriei omenirii, cum cunoatem realitatea din urul nostru, ce se nt!mpl cu omul c!nd moare, ce este omul, care este finalitatea universului n care trim, de e": #ilosofia, mitul, religia. $ste un ansamblu, manunc%i de reprezentari si de idei despre lumea ce ne incon oara, care tinde sa imbratiseze toate elementele acesteia, natura, societatea,gindirea,omul si locul lui in univers etc, intr-o interpretare unica. &. $senta filosofiei ca conceptiei despre lume:-filosofia e definita ca fiind 'conceptie general despre lume , rod al unui efort spre sinteza totala, doctrina care pretinde sa ne dea o imagine de ansamblu a e"istentei considerata in totalitatea ei. #ilosofia cauta sa e"plice esenta lumii, esenta omului , caracterul raportului dintre om si natura, locul omului in univers, filosofia cauta sa e"plice lumea din ea insasi. . #ilosofia este modul de asimilare a lumii, este instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. $a se ocupa cu asa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea, care-( esenta ei, ce prezinta omul , care-( locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea

2.Care este obiectul de studiu a filosofiei? Conceptia filosofica are obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul e"istentei omului in lume. Obiectul filosofiei contine acele cunostinte care omul le foloseste pentru a construi tabloul universal al lumii sub ung%iul de vedere al )devarului, #rumusetii, *inelui si $c%itatii. (n obiectul filosofiei intra nu tot generalul din e"istenta materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea.#ilosofia ncearc s e"plice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. +n acelai timp filosofia se preocup de locul i rolul omului in lume.$a l a ut s se cunoasc pe sine s-i formeze o cunotin de sine .#ilosofia doreste sa modeleze societatea omeneasca in conformitate cu valorile perene ale umanitatii si anume cu valorile de adevar, bine, frumos, dreptate si libertate. #ilosofia e preocupata de sesizarea acelor elemente ale economicului, socialului si politicului, care se opun manifestarii libertatii de afirmare prin actiune si creatie a omului ca fiinta rationala, superioara, capabila sa se perfectioneze pe sine si intreaga realitate e"istentiala in care vietuieste. 3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
#ilosofia s-a format n antic%itate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunotine din toate domeniile treptat s-a produs o departa are ntre discursul filosofic i cel tiinific. ,ot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditaiei filosofice: -. ontologia . teoria general a e"istenei, a luat natere la grecii antici/ cerceteaz trsturile i principiile comune oricrei e"istene/ studiaz lumea sub aspectul obiectivitii, micrii, transformrii fenomenelor 0i a cauzelor acestora1, oferind o imagine unic asupra lumii/&.gnoseologia . teoria cunoaterii, se refer la problemele cunoaterii lumii, modul n care se dob!ndete informaia i cunoaterea despre lume/ studiaz formele i metodele cunoaterii tiinifice,/2.logica . cerceteaz regulile i legile g!ndirii corecte/ etc/3.metodologia .studiaz cile eficientizrii cunoaterii i evoluiei societii umane, metode utilizate n tiina modern, se spri in pe logic i gnoseologie/ trateaz cile de cunoatere i aciune/4.a"iologia .teoria general a valorilor, studiaz geneza, structura, interaciunea i funciile valorilor n viaa social, dinamica sistemelor de valori/5.pra"iologia .teoria aciunii eficiente/ cerceteaz structura general a aciunilor, condiiile organizrii i diri rii lor pt a-i atinge scopurile/6.filosofia istorei 0fil. social1 .studiaza raportul dintre natur i societate, structura i determinismul vieii sociale, formele de guvernm!nt, drepturile i obligaiunile/7.etica . teoria despre moral, e"amineaz probleme teoretice i practice ale moralei, originea, geneza i esena moralei, legile ei de dezvoltare,/8.estetica . teoria gustului artistic/ studiaz categoriile de: frumos, sublim, comic, tragic etc/-9.epistemologia . teoria cunoaterii tiinifice/ este o ramur specific a gnoseologiei, care analizeaz valoarea cunoaterii tiinifice, a obiectivitii, a adevrului rezultatelor tiinei, forme, metode n cercetarea tiinific

4.Caracterizati succint esenta conceptuala a reli iei. Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitive formulind o teorie integral despre toata realitatea. $a reesa din impartirea lumii in : cea naturala si supranaturala. :pecific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea e"istentei unei forte supranaturale,

dar si atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este supranaturala este adevarata lume, ca este primordial si determina lumea naturala si sociala. ;umea supranaturala, ori divina, diri eazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. ,oate fenomele si procesele realitatii erau e"plicate de pe pozitiile acestei conceptii. :e caracterizeaza prin 2 particularitati: -credinta in <-zeu ca forta supranaturala, atotcreatoare -rugaciunile ca forma de comunicare a omului cu <-zeu si ca elemnt intermediar dintre om si <-zeu -e"istenta dogmaticii

4. !n ce consta problema fundamentala a filosofiei? ? Filosofia a aprut ca rspuns la ntrebrile oamenilor, ntrebri cum ar fi :Ce este existena ?Care este raportul dintre existena subiectiv i obiectiv ?Cum se constituie valoarea de adevr bine, frumos, dreptate ?Care sunt cauzele nefericirii omului pe pmnt ?Ce este fericirea ? n urul acestor probleme s!a constituit filosofia ncercnd s dea rspunsuri nct filosofia vizeaz raportul omului cu lumea cu existena" Filosofia ncearc s explice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita" #roblema fundamentala a filosofiei! determina raportul dintre $indire, constiinta , spirit, ideie pe de o parte si materie, natura, univers, existenta pe de alta parte" %eterminarea raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala au & laturi: '( latura existentiala )ontolo$ica(! ce exista )primordial(: constiinta, lumea ideala sau lumea materiala" *e impart in doua cate$orii +aterialistii si ,dealistii" &( latura co$noscibilitatii! daca e posibila sau nu cunoasterea lumii, cunoasterea esentei lucrurilor ce ne incon oara" *e impart in - cate$orii: !optimistii!cunostintele noastre corespund realitatii. !a$nosticii!,ei spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste doar aparenta, exteriorul. !scepticii! pun la indoiala, nu stiu si nu pot fi si$uri nicicind, ca ceea ce eu stiu este asa cum eu stiu"#roblemele teoretice ale filosofiei sunt n le$tur n principal cu raportul dintre existena obiectiv i existena subiectiv"/cest raport a fost numit ca fiind problema fundamental a filosofiei""

".Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei. <eoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea, ea indeplineste mai multe functii: #-tia teoretica-prin aceasta functie,filosofia argumenteaza raspunsurile la intrebarile ce tin de esenta lucrurilor, fenomenelor si proceselor realitatii F#tia ontolo ica-studiaza principalele probleme, in urul carora se a"eaza f-le filosofiei F#ti nosiolo ica-prin aceasta f-tie,filosofia abordeaza diferite probleme ale cunoasterii lumii F#tia# axiolo ica-prin aceasta f-tie,scopurile si cunostintele,actiunele si interesele individului sunt raportate la scopurile moralei si ratiunii umane F#tia praxiolo ica-prin aceasta,filosofia studiaza posibilitatile omului de a transforma lumea F#tia $ermeneutica-reflectia filosof. )supra simbol.religioase,motivurilor si a oricarei e"presii umane F#tia metodolo ica-permite sistematizarea cunostintelor filosofice F#tia umanista-aproprie filosofia de problemele cotidiene ale individului F#tia conceptuala-prin ea,filos.se adreseaza atit omului,precum si lumii F#tia critica-formuleaza si corecteaza propriile conceptii despre lume F#tia constructi%a-afirma ideile noi ce tin de mutatiile din natura si din practica sociala F#tia sintetica-generalizeaza info.si cunos.acumulate de toate formele cunoasterii lumii si din practica cotidiana ,oate aceste functii pot fi reduse la 2 momente:

:inteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de dezvoltare a stiintei, culturii si e"perientei istorice. #undamentarea, ustificarea si analiza conceptiei despre lume. #ormularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea incon uratoare.

#ilosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinte umane si formeaza un tablou stiintific al lumii unic. (n acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiintei stiintelor, de a nu include in sine toate cunostintele. #ilosofia generalizaza generalizarile stiintelor concrete. $a insa nu trebuie sa rezolve problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra lor prin conceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere. &.Caracterizati succinct specificul indirii filosofice orientale antice. (n orientul )ntic filosofia apare in sec. 5 a.C%, in acelasi timp in care ea apare in $uropa, la greci. =odul de viata oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei asupra constiintei sociale, modul de raspuns au influientat in modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice. <e aceea, intre gindirea filosofica oriental antica si gindirea filosofica europeana0a >reciei )ntice1 e"ista anumite deosebiri. (n Orient, filosofia apare ca o continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a cunoasterii religioase. )ceasta e"ista separat de stiinta, spre deosebire de filosofia >reciei antice. ,otodata, cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un caracter practice, fiind folosite in diferite domenii de activitate: cunostintele matematice si astronomice in navigatie. #ilosofia avea aplicatie practica : cunostintele ei erau folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire si conduita sociala caracteristice diferitor grupuri sociale ce formau societatea antica oriental. ;a baza culturii (ndiei stau 'vedele . sistem de cunostinte sacre, care desriu norme morale, traditii, obiceiuri, idealuri caracteristice diferitor grupuri sociale antice . caste, precum si o multime de mituri consecrate zeilor. )stfel, in perioada specificata, in (ndia este indeosebi pronuntata gindirea religioasa. :pre deosebire de (ndia, in C%ina filosofia poarta amprenta sociala. ?rimele idei filosofice sunt e"puse inca in mitologia c%ineza, unde sint inaintate primele idei cosmologice. ,oate lucrurile in univers sunt compuse din ()@ si (@. ()@-soare, lumina, adevarul si inceputul masculin/ (n . pamintul, intuneriAul, raul si inceputul feminine. <ar fiecare lucru reprezinta unitatea acestor & particule ce determina caracteristica fenomenelor din univers. '.(ati o caracteristica succinta a )*edelor+ . Numiti cartile principale ale )*edelor+ $senta culturii antice se contine in asa numitele vede-scrieri sfinte cu idei cu caracter filosofic.Bede in traducere inseamna cunoastere suprema ,stiinta la nivelul cel mai inalt.Bedele se refera la scrierile sfinte fiind considerate emanate din divinitatea cosmica suprema-*ra%man si memorate de inteleptii inspirati. Bedele povestesc originile lumii, viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile.$le cuprind 3 carti principale :-1Cig veda cuprinde imnuri pronuntate in mod traditional de preoti/ &1(a ur veda-include rugaciunile rostite de catre asistentii preotilor si contin cunostinte despre modalitatile sacrificiului/21:ama veda-grupeaza melodiile liturgice-libret muzical/ 31)t%ar va vedacontine descintece si formule magice, informatii valoroase de medicina indiana.$le constituiau cartea de capatii a aristrocratiei.Bedele ca continut erau dificil de inteles si erau necesare comentarii ale acestora ,primele dintre ele fiind .bra%manele.?aralel cu reprezentarile religioase antice vedele cuprind si capitole cu caracter teoretic ,in care se ridica problemele privind cauzele si scopurile e"istentei lumi si ale faptelor omului.

,.Numiti directiile si scolile filosofice din india antica. (escrieti succint esenta budismului.
#ilozofia n (ndia antic apare n primul mileniu .e.n. :ocietatea indian foarte timpuriu se difereniaz n caste i grupuri sociale: bra%mani, catrii, vaii i udri.primele idei filozofice gsim n literatura religioas . Bede 0cunotine sacre1. Bedele au aprut n sec.DB .e.n. (nsusiri specifice filosofiei indiene: -.$"primarea slaba a principiului individual creator &.(deile filos se afirma independent de argumentatia stiintifica 2.e greu de deosebit religia de fil 3. $ sesizabil protestul social impotriva bra%manelor<eosebim <eosebim dou grupe de coli: ortodo"ale 0care recunosc autoritatea Bedelor1 i neortodo"ale 0ce nu recunosc autoritatea Bedelor1. =a oritatea din ele sunt ortodo"ale i religioase 0colile vedanta, mimansa, Eoga, vaieica, nEaEa, samA%Ea1. =ai progresive snt colile neortodo"ale . ainism, budd%ism, loAaEata 0carvaAa1. -ainismul a aprut n sec. B( .e.n. ca concepie etic care indica calea salvrii sufletului de supunerea ei pasiunilor. :copul filozofiei ainiste . sacralitatea, modul de comportare specific ce duce la realizarea salvrii. .udd$ismul apare n sec. B( .B .e.n. i era orientat contra bra%manismului, sacerdoilor. (deile principale snt sistematizate n ',ripitaca 0trei corzine1. *udd%ismul este rspndit n (ndia, C%ina, *irma, CeElon, ,ibet, Faponia. *udd%ismul este religia supueniei. Coninutul ei snt patru adevruri sfinte. $"istena omului este legat de suferine.

Cauza suferinelor este c omul are prea multe dorine. ;ic%idarea suferinelor trebuie s fie n lic%idarea dorinelor. Calea spre lic%idarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile . ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt i meditaia dreapt. Biaa dreapt cost n respectarea moralitii, a nu duna fiinelor vii, a se reine de la contactele se"uale interzise, a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. :copul cunoaterii . de a elibera omul de suferine nu n viaa de apoi, ci viaa actual. +ntreruperea i lic%idarea suferinelor se numete nirvana . o linite netulburat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. @irvana pune capt lanului de venice rencarnri, guvernate de sansara i Aarma. /orala budd$ist0 predic compasiunea i asceza, pasivitatea i nempotrivirea la ru. $"ist dou ramuri ale budd%ismului . %inaEana i ma%aEana.

11. (escrieti succint esenta confucianismului si a le ismul.

,n C0ina antic se evideniaz coala lui Confucius )Cun$ Fu!dzi , 11' 2 345(, creatorul unui sistem ori$inal filozofic, etic i social!politic" 6l afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor depinde de soart, iar bo$ia i nobilitatea depind de cer" ,n centru filozofiei lui Confucius st problema educaiei" 6l afirm c oamenii snt apropriai i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup educaie" 6ducaia omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim i respect fa de mediu i societate" ,n alt loc Confucius afirm, c pentru a cunoate noul e necesar de a cunoate vec0iul" ,nvtura fr $ndire este inutil, iar $ndirea fr invtur este oarb" 6tica lui Confucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenit a acestei funcii" 7elaiile sociale trebuie s se formeze dup analo$ie cu relaiile familiale 2 crmuitor i supus, sudaltern i ef, aa ca i relaiile dintre fecior i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare" #entru respectarea subordonrii i ordinii Confucius formuleaz principiul ec0itii, punctualitii i contiinciozitii" 8mul trebuie s procedeza aa cum cere ordinea i situaia" Comportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii i umanitii"

;egismul promoveaza: omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poate fi educat, nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe legi uridice stricte ce ar permite folosirea celor mai aspre pedepse pentru cea mai mica abatere de la lege. :pre deosebire de confucianistice considerau ca puterea in stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau ca imparatul trebuie ales in dependenta de calitatile morale si spirituale.

11. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.

Daosismul (taoismul) apare n sec" 9, "e"n", fondatorul ei este :ao!dzi" n centrul acestei concepii se $sete natura, cosmosul, omul" :umea material se $sete ntr!o micare natural le$ic" ;otul se supune %/8 )cale, le$e( i %ao este izvorul tuturor" 8mul trebuie s se contopiasc cu natura, s triasc n conformitate cu le$ile ei" 7ul i nefericirea n viaa oamenilor apare de aceea, c oamenii se implic n mersul natural al lucrurilor i ncalc le$ea %/8"%aoismul nu a fost niciodat o reli$ie unificat i tot timpul s!a bazat pe multe nvturi diferite" %in acest motiv anumite ramuri ale daoismului pot avea concepte foarte diferite, ns, exist anumite principii acceptate de toate coli ce aparin acestei reli$ii"#rincipalele scopuri ale unui daoist sunt:! curenia )purificarea( 2 accentul se pune n special pe eliberarea de rutatea e$oismului.! pierderea sinelui prin unirea cu %ao.! obinerea nemuririi prin inte$rarea n %ao i deprtarea de tot ce nseamn lume material"8mul trebuie s renune, n opinia lui :ao <i, la or$olii, la strn$erea de bo$ii, la a$resiuni i trebuie s se retra$ n meditaie pentru a!l putea cunoate pe %ao i pentru a se putea identifica cu acesta"+orala susinut de concepia lui :ao <i se bazeaz pe dra$oste: =,nima neleptului nu este niciodat a lui" Cu cei buni este bun, iar cu cei ri, de asemenea este bun>" =Cele trei comori> sunt virtui de baz n daoism:! dra$ostea )compasiunea( 2 s iubeti lumea aa cum te iubeti pe tine nsui.! moderaia )simplitatea( 2 simplitatea i eficiena dorinelor. ! umilina )modestia( "

12. Numiti perioadele dez%oltarii filosofiei in 2recia 3ntica. (ntervalul de timp in care putem vb de filosofia greaca e sec.B( i.e.n. si pina in sec Be.n.. ?remisele aparitiei filosofiei antice grecesti au fost urmatoarele : dezvoltarea comertului si mestesugaritului, intensificarea relatiilor cu alte state, influenta culturii orientale, dezvoltarea stiintelor naturii. ?entru prima data, filos. apare in orasul =ilet. (n dezvoltarea filosofiei antice grecesti pot fi evidentiate trei perioade: -1perioada cosmologica0sec.B( i.e.n. .sec.(B i.e.n.1 &1perioada antropologica0intre sec.B-(Bi.e.n1/ 21perioada romano-elenista0din sec. ((( .e.n. pn n sec.B.B( e.n.1.?entru perioada cosmolo ica este caracteristica studierea cosmosului0universului1. Ceprezentanti:,%ales, )na"imene, )na"imandru, Geraclid, ?itagora,Denofan,?armenide, Henon, $mpedocle, )na"agora, <emocrit. ?entru filosofii din aceasta perioada este primordiala problema temeiului ultim. $i cauta raspunsul la intrebarile : ce este universulI, din ce este constituitI, de unde a aparut Is.a. (n centrul filosofiei perioadei antropolo ice sta problema valorii spirituale a omului. Ceprezentanti::ocrate, ?laton, )ristotel. ?e filosofi ii intereseaza indeosebi originea si caracterul cunostintelor, criteriul determinarii adevarului etc. )cesta perioada este numita uneori si sistematica deoarece in acest rastimp au aparut doua mari sisteme filosofice, create de ?laton si )ristotel. #ilosofia perioadei romano#eleniste se caracterizeaza prin e"istenta mai multor scoli si directii filosofice0epicureism, stoicism,scepticism, neoplatonism1, care dezvoltau unele idei promovate de filosofia anterioara. Ceprezentanti : $picur, Henon din Cition, ?ir%on.

13. Ce este temeiul ultim in filosofia reaca antica? Caracterizati temeiul ultim in filosofia pita oreica. 4rin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din /ilet si la 5eraclit. ?roblema care i frmnt pe primii filozofi este problema temeiului ultim.?rin noiunea de temei ultim se are n vedere cutarea acelui nceput material unic comun tuturor lucrurilor, fenomenelor,obiectelor din univers de unde pornesc toate aceste lucruri i care se conine n oricare lucru din universI ?entru filosofii din >recia )ntica era primordiala problema temeiului ultim,adica care sunt premizele e"istentei unor fenomene. $i cauta raspuns la intrebarile: ce este universulI <in ce este constituitI <e unde a aparutI :coala din =iletJ Pythagora- temei ultim numerele-sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor, este o intruc%ipare a finitului si infinitului. Thales este acel care promoveaza problema temeiului ultim, a substantei primordiale, ce sta la baza universului.$l considera ca la baza universului se afla apa, tot ce e"ista contine in sine apa, nimic nu poate e"ista fara apa 0 spune asa, %rana tuturor vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apa- conditionata de mitologia egipteana.)lt reprezentant al scolii din =ilet . Anaximandru- temei ultim 0principiu1- apeironulnotiune ce defineste o materie nelimitata,nedeterminata,lipsita de insusiri,in vesnica miscare si toate lucrurile au luat nastere prin separarea din apeiron a contrariilor0caldul si recele,umedul si uscatul1 si prin lupta dintre ele.Ceprezinta cauza oricarei nasteri si pierii, totul se naste si piere in el. )peironul este vesnic, infinit.)l treilea reprezentant al sc. din =ilet. Anaximene- temei ultim aerulK cu apeironul aerul este principiul de baza, inceputul intregii e"istente.#ocul , norii, apa, pamint, pietrele- sunt in sine diverse stari ale aerului. )erdivinitate. Heraclit- temei ultim- focul. ,ot ce e"ista este un foc , totul se naste din foc si se transforma in foc. ;umea este un foc vesnic.
14. In ce consta dialectica lui Heraclit?

Geraclit este unul din dialecticianul filosofiei antice. <ialecticienii din acea perioad nu puteau s se bazeze pe datele tiinelor naturale i nu puteau e"plica legitile lumii obiective. Geraclit sa dedicat meditatiei filosofice, pe care a inaltat-o pana la una dintre cele mai fascinante e"presii. $l recunotea sc%imbarea i dezvoltarea lumii. @atura o priveste ca un tot ntreg, cone"iunea universal nu se demonstra, era rezultatul contemplrii nemi locite. $l a subliniat cu multa tarie caracterul nestatornic a tot ce e"ista , intelege realitatea ca proces ,a clarificat rolul pe care-l oaca in acest proces trecerea oricarei insusiri in contrariul ei. Geraclit considera c focul este elementul primordial al e"istenei. ;umea, cosmosul sunt fr nceput i sfrit,nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost, este i va fi foc venic permanent aprinznduse i stngnduse. @ucleul filozofiei %eraclitiene este principiul 'totul curge0panta rei1. =ersul permanent al dezvoltrii el l compara cu curgerea unui ru n care nu se poate ntra de dou ori. ,otul este diri at de soart ori necesitate. <e ultima este legat noiunea lege, legitate, logos. ;ogosul este tot aa de venic ca i lumea necreabil i indestructibil. Geraclit face deosebire ntre nelepciune i cunotine, cunotinele nc nu-l fac pe om nelept. +nelepciunea const n a cunoate natura i proceda conform legitilor ei. 16. Cum ar umenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii7 8ni%ersului? cit si a caracterului multiplu al

Henon din $lea este un filosof din >recia )ntica ,cunoscut prin parado"urile sale ,care intr-o forma negativa au ridicat importante probleme referitoare la natura dialectica a miscarii.?entru Henon e"istenta e necontradictorie,de aceea e"istenta contradictorie este o e"istenta imaginara ,aparenta. ;a baza aporiilor sale st absurditatea, adic imposibilitatea de solutionare.O trstur specific a aporiilor const n aceea c udectiile logice i datele empirice se contrazic reciproc.$l pornea de la aceea c unicul izvor al cunotinelor este doar raiunea ,iar simurile nu ne furnizea dect cunotine superficiale i nseltoare . )poriile lui Henon se mpart n & categorii.: 1. aporii ce au ca scop de a nega posibilitatea e"istenei spaiului gol, a diversitii i multiplicitii lucrurilor/ 2. aporii ce urmresc scopul de a nega posibilitatea e"istenei micrii. . Henon ncearc s demonstreze c pluralitate este strin fiinei, folosindu-se de metoda terului e"clus. L<ac am admite pluralitatea , de vreme ce o puralitate este alctuit din mai multe uniti,urmeaz n c%ip necesar c trebuie s e"iste mai multe uniti din care s-a ivit pluralitatea. $ cu neputin s e"iste mai multe uniti, deci e cu neputin s e"iste pluralitate.Cele mai cunoscute sunt parado"urile lui impotriva posibilitatii miscarii:)%ile si broasca testoasa ,:ageata etc. )poria L<ic%otomia ori mprirea n & pri este mpotriva micrii conform careia pentru ca un corp s a ung la int el trebuie mai nt!i s a ung la umtatea drumului. <ar pentru aceasta trebuie s parcurg umtatea primei umti, i aa mai departe pn la infinit . nseamn c mobilul st pe loc. <easemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al universului.)stfel conform ideilor lui Denofan e"istena care este divinitate este venic i ea este un M@M.,rasaturile M@M: $ste sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.

 @u-i nici mrginit nici nemrginit.@emrginit este nefiina caci ea nu are nici inceput nici sfrit.M@M nu este identic nici cu nefiina i nici cu o pluralitate de fiine. @ici nu se mic nici nu-i nemicat.@emicata e nefiina,caci nici spre ea nu vine nimic i nici ea nu trecec spre ceva. $ste etern , venic,e"tratemporal. 1". Care este temeiul ultim in %iziunea lui (emocrit? 4rin ce se caracterizeaza el? <emocrit este intemeietorul materialismului atomist. (nceputurile e"istentei sunt atomii si vidul. )tomii sunt invizibili fiindca sunt foarte mici. $i sunt invariabili, indestructibili, intern acalitativi. )tomii sunt infinit de multi, ei se deosebesc intre ei prin forma, ordine, orientare. )tomii se misca in vid, care este tot infinit. )paritia lucrurilor are loc datorita unirii atomilor, distrugerea lor . despartirii atomilor. )tomii se unesc dupa principiul asemanator cu asemanator. :ufletul dupa <emocrit este deasemenea compus din totalitatea de atom. <eci, sufletul este corporal si muritor, fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii lui. <emocrat introduce notiunea 'microcosm pentru om ca analog a 'macrocosm a universului. (n teoria cunoasterii <emocrit deosebea & feluri de cunoastere : adevarata si intunecata. Cunoasterea adevarata este cunoasterea rationala, iar cunoasterea intunecata este cunoasterea senzoriala. <emocrit afirma, ca intelepciunea adduce trei roade: nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine si deasemenea a proceda bine. #ericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, care depinde de cumpatare in totul. 1&. Cui apartine expresia : 9:mul este masura tuturor lucrurilor+ ? in ce consta subiecti%ismul si relati%ismul filosofiei sofiste? $"presia 'Omul este masura tutor lucrurilor apartine lui ?armenide . (nitial prin cuvintul sofist se intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti nu acei care se staruiau sa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee falsul drept adevar si invers, superficialitatea drept competent. )ceasta a devenit posibil deoarece ei au dus pina la e"tremitate idea despre relativitatea oricaror cunostinte. :ofitii au fost o preiad de savani i filozofi care demonstrau c adevrul este ntotdeauna pur subiectiv.)devr obiectiv comun tuturor oamenilor nu e"ist fiindc fiecare om percepe lucrurile n felul su, fiecare se bazeaz pe senzaiile, interesele i scopurile sale.Omul tnr i omul btrn, omul sntos i cel bolnav, puternic i slab percep aceleai lucruri n mod diferit i deci au cunotine, dispun de adevruri diferite.$ste adevrat nu ceea ce este n realitate, este adevrat ceea ce mi convinge i m satisface pe mine.,eza principal a fost e"pus de ctre 4rota ora : NNOmul este msura tuturor lucrurilor, celor de e"ist, dac ele e"ist i celor de nu e"ist, dac ele nu e"istNN.)dic important nu este faptul dac un lucru e"ist sau nu e"ist, dac o aciune, o crim a fost efectuat sau nu, important este dac eu pot s demonstrez, s conving c ea nu a fost atunci cnd a fost sau c ea a fost dac ea nu a fost. 1'. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene. ?rincipiile de baza a lui :ocrate sunt:
?rincipiul autocunoasterii e"pus prin teze 0cunoaste-te pe tine insuti1 ?rincipiul indoielii 0eu stiu A nu stiu nimiA1 ?rincipiul identitatii adevarului binelui si frumosului ?. superioritatii statului ?. maeutic0cunoasterii adevarului1prin inaintarea intrebarilor si inlaturarii raspunsurilor incorecte

Cunoatete pe tine nsui :arcina principala a cunoasterii este cea practica-arta de a trai .) te cunoate pe tine nsui nu inseamn s-i cunoti doar numele, s nelegi ce reprezini tu n raport cu realitatea, nseamn a cunoate adevrul, pentru c adevrul se gsete n fiecare om ?rincipiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindc el nu neag posibilitatea omului de a cunoate lumea i de a se cunoate pe sine ci dinpotriv arat caracterul dialectic al cunoaterii, accentueaz faptul c cu ct mai profund, mai adnc noi cunoatem realitatea cu att mai bine nelegem ct de mult rmn

necunoscute nou i cunotinele pe care le are un individ n comparaie cu lumea e"istent, care se cere a fi cunoscut sunt mult inferioare posibilitii de a cunoate (dentitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga spiritualitate a culturii umane pentru ca in viziunea lui :ocrate, adevarul, binele si frumosul sunt ec%ivalente. ) cunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. <e aici provine superioritatea frumusetii spiritual. Omul ce cunoaste adevarul e bun, si frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa procedeze contrar.raul se ec%ivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. :arcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai profund adevarul. ?rincipiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor, omul e masura tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale si ignoreaza normele societatii. :ocrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit la nedreptate sa raspunzi cu nedreptate. <reptatea iese la suprafata. ?rincipiul maeutic- cautarea adevarului prin inlaturararea raspunsurilor incorecte. :ofistii ziceau ca adevarul are c%aracter subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui individ neadecvat. 1, 4rin ce se deosebeste filosofia lui ;ocrate de filosofia sofista? (n timp sofistii,patrunsi de un scepticim ucigator relativizau si problematizau orice cunoastere si orice moralitate.socrate traieste din convingerea estramutata ca trebuie sa e"iste un adevar absolut ce este independent atit de parerile insilor cit si de parerile maselor de oameni. :ocrate crede in valabilitatea adevarului si dreptul critic al acestuia....:ocrate asemenea sofistilor, sustinea ca 'virtutea este stiinta, deci poate fi invatata de oameni/ in sc%imb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. ?e de alta parte, :ocrate practica si el metoda dialectica, dar nu e"ercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii a ungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mi%ilismului etic. <impotriva, pentru :ocrate e"ista valori umane certe . dar carora el nu le gasea un fundament rational, sustinand ca o 'voce interioara il impiedica de la actiuni rele. <e aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii/ caci, in opozitie cu pretentiile enciclopediste ale sofistilor, :ocrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca nu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera inconsistenta. (n locul acumularii de cunostinte si a enuntarii sententioase a unor norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri, etc., metoda sa de a-( invata pe oameni, era dialogul. :ofitii promovau idea c adevrul poart caracter pur subiectiv.:ocrate spune c adevrul tiinific este unul obiectiv i nu depinde de poziia, de interesul i de scopul unui individ luat aparte.)devrul poart caracter general i el se conine n spiritul, n contiina omului.

21Existenta la 4laton se di%izeaza in: $"ist & lumi, spune ?laton, una care n totdeauna este i nici cnd nu apare i alta care n totdeauna apare, devine i nici cnd nu este.?rima este lumea ideilor, a ((-a este lumea lucrurilor senzoriale.;umea ideilor este o lume constant, venic, obiectiv, perfect, ideal, absolut, iar lumea lucrurilor senzoriale este o lume temporar, relativ, imperfect, n venic sc%imbare i transformare.;umea ideilor reprezint lumea cunotinelor.(deile ca cunotine, ca noiune, ca idealul i ca esene a tuturor lucrurilor din univers.#iind venice ele e"ist naintea e"istenei lucrurilor senzoriale.;ucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice care sunt cunoscute de noi, de om prin senzaii, prin organele de sim, deaceea i se numesc astfel, senzoriale.<ar fiecare lucru senzorial este secundar n comparaie cu idea fiindc oricare lucru senzorial, fizic e"ist numai deatta i ntr-atta fiindc i nct e"ist idea sa care l anticipeaz.;ucruri snt attea ct sunt idei i nu e"ist lucruri care n-ar fi determinate de idei. 21.;ufletul in opinia lui 4laton este compus din:
(n O?%aidrosO ?laton compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Mnul dintre cai este de origine <ivina si de aceea el urmeaza bucuros indemnurile vizitiului spre lumea (deilor. )l doilea cal este, dimpotriva, de origine vulgara/ el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Bizitiul este @usul, ratiunea. )stfel, sufletul se compune din: Catiune, vointa, sentimente.

)cestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale:intelepciunea,vite ia si cumpatarea.)stfel sufletul are trei facultati: -1 de a gindi 0ratiunea, ce se afla in cap1/ &1 facultatea afectelor si a sentimentelor, care se gasec in piept si 21 facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care domina in ei.

22.2noseolo ia din perspectia%a lui 4laton include:

a1anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte Ceamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut ntr-o e"istenta anterioar.(n opinia lui ?laton sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara. b1erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.)dica cunoasterea adevarata poate fi realizata doar prin intermediu lumii ideilor. c1dialectica- se definete ca art de a discuta,este o metod a ntrebrilor i rspunsurilor, este i o art a limba ului.=etoda dialectic are ca instrument limba ul, prin care se atinge esena fiecrui lucru.

23Existenta in %iziunea lui 3ristotel o constituie: a<materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.=ateria in opinia lui este posibilitatea e"istentei.=ateris
este un inceput pasiv. b1forma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.#iecare lucru este ceea ce este el numai datorita formei ei.#orma este realitatea e"istentei.

24.Ce este forma in opinia lui 3ristotel?Cum determina 3ristotel forma formelor? #orma . cea care d configuraie, este elementul activ dttor de structur care face ca lucrurile s fie ceea ce sunt,dar forma nu poate e"ista ca principiu independent fata de materie. #orma devine realitate numai acion!nd asupra materiei, dup cum materia devine realitate primind form. 0$". de =etafizic : statuia lui Germes este fcut din piatr, piatra nsi este o materie dar i o form, form pentru c se individualizeaz cu celelalte forme dar n raport cu statuia este materia iar statuia este forma pietrei1.)ritotel considera ca sursa finala a oricarei miscari este divinitatea0<-zeu1-Lprimul motor imobil si Lforma formelor.;ogica formala a lui )ristotel e strins legata de teoria e"istentei,de teoria adevarului deoarece el considera ca formele logice sunt totodata forme ale e"istentei.. 26.Ce este materia in %iziunea lui 3ristotel? )ristotel consider c obiectiv e"ist lumea material, iar ideile sunt esena lumii, reflectarea ei. ;umea material este primar, ns asta nu-i identica cu materia. =ateria este materialul din care se formeaz lucrurile. Obiectele concrete sunt combinaia materiei i formei. =ateria-i pasiv, forma . activ. #orma preced materia n timp. )pariia lucrurilor este o formare a materiei n procesul crei particip patru cauze: material, formal, efectiv i final. <eci materia e principiul pasiv care d consisten i care este modelat de form. 2".Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medie%ale?
+n linii mai #ilozofia medieval ncepe cu sec ( de la naterea lui Gristos.Cu toate c n perioada primelor 4 secole . nceputul sec B( de la naterea lui Gristos noi tim a continuat filozofia antic greac.<ar totui filozofia ncepe n secolul ( i ine pn n sec D(B. Pi aceast perioad de timp se mparte n 2 etape : - $tapa apologetic 0sec ( . :ec (B1 - $tala patristic 0sec (B - B(((1 - $tapa colastic 0B(((-D(B1 ?rima perioad apologetic 0apologie K aprare1 se numete astfel din cauz c n primele 2 secole de la apariia religiei cretine, cretinismul ca religie, nvtur nc nu era constituit n baza sa dogmatic, teoretic . +nvtura cretin deseori era supus diferitor interpretri neadecvate esenei ele.Pi aici, n acest timp, pe arena filozofico-teologic apare o pleiad de gnditori, de teoreticieni care caut s apere bazele, ideile principale ale cretinismului i s lupte mpotriva interpretrilor greite, neadecvate.)ceasta nu nseamn c aceti apologei, aprtori ei nsui nu comiteau careva interpretri neadecvate interpretrilor bisericii cretine. ?rintre apologei s-a evideniat ,ertulian, care este cunoscut prin fraza sa Cred fiindc0 este absurd. @oua religie cretin odat aprut coninea n sine mai multe cri evang%elice care nc nu erau decise, selectate de biseric pentru a fi canonizate, considerate ca adevruri <umnezeeti. ?erioada ((-a se numete patristic 0de la latinescul pater K printe1. +n dezvoltarea i e"tinderea religiei cretine a e"istat o perioad deosebit numit patristica fiindc anume n aceast perioad s-au manifestat mai muli gnditori, aprtori, promotori, teoreticieni ai religiei cretine care prin modul lor de via, prin suferinele suportate, prin neligiuirurile fa de ei, prin scrierile lor au promovat, au cultivat i au aprat prioritile religiei cretine, deseori cu preul vieii pentru care fapt ei au fost canonizai sau declarai sfini, prini ai bisericii cretine i ei sunt sfini pentru toate direciile i curentele religiei cretine : i pentru ortodoci, i pentru catolici i pentru protestanti.+n aspect filozofic printre sfinii prini ai bisericii 0i :f. >rigore i :f Basile1 s-a evideniat )ugustin numit preafericitul 0sec (B umatea (( . prima umate sec B1 care a unit n creaia sa scris filozifia lui ?laton, nvtura lui ?laton despre lumea ideilor, cu nvtura cretin i a creat o concepie care a fost autoritar i a dominat pn n secolul D((( .

D(B.)ugustin nu accept poziia lui ,ertulian 0cred fiindc este absurd1.$l promoveaz idea c omul poate s neleag esena cunotinelor cretine i el cere s se deosebeasc cunotinele laice de cunotinele religioase.<eosebirea dintre aceste & tipuri de cunoatere const n faptul c cunoaterea laic, tiinific este caracteristic doar unui cerc restrns de oameni . savanilor.:uperioar este cunoaterea religioas bazat pe credina nestrmutat n puterea lui <umnezeu. ) (((-a epoc se numete scolastica 0scola K coal1$ste legat cu apariia scolilor pe lng biserici i mnstiri i n aceste coli studiile se fceau dup un sistem strict,riguros i numai n baza bibliei i a crilor sfinilor prini.@ici o carte laic nu se admitea.Cunotinele se nsueau prin nvarea pederost necritic ca adevrul n ultim instan a celor e"puse n biblie i n crile sfinilor prini.:colastica a creat o modalitate de gndire caracteristic epocii respective cu un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist i antropocentrist se e"cludea.)dic n scolastic, n colile bisericeti, totul era privit i e"plicat prin prisma credinei n <umnezeu i recunoaterii caracterului absolut a lui <umnezeu i a adevrurilor <umnezeeti e"puse n biblie.)spectul antropo-centrist, uman era e"clus fiindc omul este considerat drept o fiin mult inferioar lui <umnezeu : corpul izvorul rului, sufletul trebuie s fie consacrat doar nsuirii valorilor pur religioase i asceptice, corpul omenesc este diminuat la ma"imum,femeia izvorul rului i numai credina pur l poate salva pe om.

2&.Ce este scolastica?(e ce filosofia medie%ala este numita astfel? ;colastica .de la ':coala ce inseamna scoala- trebuie sa faca dogmele bisericesti accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta cu falsificarea religiei crestine.:copul scolasticii consta nu n cercetarea i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin. #ilozofiei i se atribuia rolul de slu anc a religiei. $a nu trebuia s caute adevrul, el era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s e"pun i demonstreze acest adevr cu a utorul raiunii i limba ul accesibil a ei. Ceprezentanii scolasticii au fost ?. )belard, ,oma dQ)Ruino,(oan <uns :cot, )lbertus =agnus, S.Occam .a. ,oi ei argumantau unitatea credinei i raiunii, filozofiei i teologiei, c natura este creat de <umnezeu, c el este esena suprem, nceputul i scopul tuturor lucrurilor, c <umnezeu este nceputul, centrul i sfritul cosmosului. $riugena considera, c adevrul este ascuns n crile sfinte sub acoperiul imaginilor care trebuie interpretate de raiune. +n tlmcirea crilor sfinte raiunea trebuie s se conduc de prerile i concepiile autoritilor bisericeti. 2'.Explicati de ce filosofia medie%ala poate =sau nu poate fi considerata antropocentrista.
)ntropocentrism, orientarea spre om. <ac filozofia medieval era teocentrist, mai nti se vorbea despre <umnezeu i peurm despre om. (n evul mediu (nstitutia bisericeasca avea controlul asupra intregii vieti sociale,economice,politice,spirituale e"ercitindu-si puterea cu mi loace in cadrul carora violenta ocupa unul din primele locuri <eci,filosofia medievalanu poate fi considerata antropocentrista=odaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist si antropocentrist se e"cludea.)dica totul era privit si e"plicat prin prisma credintei in <umnezeu si recunoasterii caracterului absolut a lui <umnezeu si a adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era e"clus fiindca omul este considerat drept o fiinta mult inferioara lui <umnezeu:corpul-izvorul raului,sufletul trebuie consacrat doar insusirii valorilor pur religioase,femeia izvor al raului si numai credinta il poate salva pe om.

2,Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.

?Antropocentrism, orientarea spre om" n centrul cercetrilor filozofice se $sete omul"" *e preuiete omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor, apare necesitatea n munca intelectual" ?Concepia despre lume din acea perioad avea un caracter umanist, omul se nele$ea ca fiin liber, creatorul de sine nsi i a lumii ncon urtoare" Umanism 2 este concepia coform crei omul este valoarea suprem i trebuie de creat condiii umane pentru dezvoltarea multilateral i armonioas a fiecrei personaliti" %ac n epoca medieval omul se asemna cu %umnezeu, era creat de el dup c0ipul i nfiarea lui, atunci in filozofia 7enaterei omul este zeificat, maximal se apropie de %umnezeu dup activitatea sa creatoare" %umnezeu i!a dat omului libertatea voinei iar mai departe el sin$ur i rezolv soarta sa" 8mul este nu numai ofiin natural, ci i creatorul de sine nsi i stpn asupra ntre$ii naturi" panteismul concepie care consider c %umnezeu i natura sunt identice, c %umnezeu este peste tot locul" %umnezeul cretin nu se nea$, ns el ii pierde caracterul su supranatural" %umnezeu este cobort din cer i dizolvat n natur, el se contopete cu natura, iar natura se zeific" %umnezeu i natura coincid" Calitile care se atribuiau lui %umnezeu acum se refer la natur )puterea, creaia "a"(" secularizarea 2 eliberarea treptat a vieii spirituale i societii de sub tutela i dominaia reli$iei i bisericii, trecerea la o via mai laic" ? Filozofia 7enaterei se dezvolt mpreun cu arta, se renate cultul frumuseii",n $ndirea 7enaterei are loc reabilitarea trupului uman" ;rupul nu!i pctos, viaa trupeasc este o valoare n sine" /rta din acea perioad )@otticelli, :eonardo da 9inci, 7afael( zu$rveau c0ipul i corpul uman, proslveau frumuseea omului

31.Care sunt principalele curente noseolo ice din epoca moderna? ?rincipalele curente gnoseologice din epoca moderna,care are ca sop de a determina izvorul cunoasterii stiintei adevarate,obiective,ori descoperirea adevaratei surse a cunoasterii stiintei.au fost:. Empirism 0gr.empeiria e"perien1 - doctrin n filosofie cu referire la domeniul cunoaterii ce afirm c e"periena senzorial este unica sau principala surs a cunoaterii. ,oate cunotinele se bazeaz pe e"perien sau se dobndesc prin intermediul e"perienei. Coninutul cunotinelor se reduc direct la e"perien ori este o descriere a acestei e"periene. +n dependen de faptul ce coninut se ntroduce n noiunea de e"perien se distinge empirism

materialist i idealist. $mpirismul materialist reprezentant de #.*acon, ,%.Gobbes, (.;ocAe, materialismul francez din sec.-7 consider c sursa e"perienei senzoriale este lumea e"terioar, care e"ist obiectiv. $mpirismul idealist n persoana lui >.*erAeleE, <.Gume, reduce e"periena la totalitatea senzaiilor sau reprezentrilor negnd faptul c la baza e"perienei se afl lumea obiectiv.=etoda absolutizata de empiristi este inductia ce consta in trecerea de la singular la general . >a?ionalism0reprezentanii C.<escartes, >.S.;eibnitz, *. :pinoza, (.Tant, ;.>.#ic%te, #.S.:c%elling, >.S.#r.Gegel1 - curent filosofic cu referin la problema cunoaterii care recunoate contiina drept baz a cunoaterii i comportrii umane, adevrul, deci, se afl numai prin raiune. #ondatorul acestui curent este Cene <escartes.=omentul iniial al cunoaterii este, dup C.<escartes, intuiia i gndirea. ,oate ideile el le considera aprute din senzaii i nnscute 0ideea despre <umnezeu, a"iomele matematice .a.1. numai ultimile el le socotea adevrate. Mnica metod veridic de cunoatere este ndoiala . '= ndoiesc, deci cuget/ cuget, deci e"ist,iar indoiala se depaseste in mod deductiv si nu inductiv-de la general la particular. [Sensualismul - doctrina filosofica,fondatorul este J.Locke. ce presupune faptul ca creierul omului la nastere nu este nimic mai mult decit Ta!ula rasa" #foaie curate$ pe care poate fi scris orice.%l spunea ca in ratiune nu exita nimic ce n-ar fi existat anterior in simturi.& 31.!n aspect ontolo ic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente?
#ilozifia modern a ncercat s rspund la ntrebarea (in ce este=Care este=Ce st0 la baza lumii @i temeiului ultim.+n ontologia modern se disting 2 curente principale : =onismul <ualismul ?luralismul ?rimul curent care apare n aceast perioad este (ualismul.#ondatorul fiind Cene <escartes 0-485 . -5491.Conform lui <escartes la baza lumii stau dou substane : una material i alta ideal, spiritual, avnd urmtoarele caliti : Cea material sau fizic este corporal i are ntindere n spaiu Cea ideal are, ca atribut principal, gndirea #ilozoful consider c aceste dou substane sunt unite de ctre <umnezeu i doar el este n stare s in mpreun aceste & nceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta. /onismul este un curent filozific n care se ncearc depirea problemelor pe care le ntlnete dualismul.#ondatorul i principalul reprezentant este filozoful olandez *enedict :pinoza.+n viziunea lui :pinoza n univers e"ist o singur substan, care este <umnezeu.)ceast substan este universal avnd aa dou atribute principale ca : ndinderea i gndirea. 4luralismul este ntemeiat de ctre Sorttfried ;eibniz 0-535 - -6-51. ;eibniz considera c toate lucrurile i fenomenele i au inceputul de /onade.=onadele sunt nite particule spirituale din care sunt alctuite toate lucrurile : att cele materiale ct i cele spirituale.=onada este un element iniial al lucrurilor.

32.Numiti si caracterizati 77idolii+ in filosofia lui F..acon

<ac analizm caracterul cunotinelor noastre, spune *acon, atunci depistm n raiunea noastr, un ir de factori care ne influieneaz negativ caracterul cunotinelor dar care fapt noi nu contientizm. <e aceea n realitate deseori cunotinele noastre sunt nepline, sunt incomplete.)ceti factori se numesc idoli. $"ist 3 tipuri de idoli : - (dolul forului 0mulime, adunare1 - (dolul peterii - (dolul pieii - (dolul teatrului sau autoritii !dolul forului const n faptul c oamenilor, savanilor le este caracteristic n procesul cunoaterii de a udeca despre lucrurile din natur de pe poziiile lor subiective, le este caracteristic de a atribui lucrurilor din natur caliti umane, omeneti.Pi atunci despre lucrurile naturale se udec ca despre lucruri nsufleite, ceea ce nu este corect. !dolul pe@terii const n faptul c savanilor le este caracteristic de a generaliza cunotinele particulare, singulare, le este caracteristic de a udeca despre univers doar n baza unor cunotine restrnse, limitate.Pi atunci savantul se aseamn cu omul care se gsete ntr-o peter, vede lumea e"terioar numai att ct i permite ieirea din peter, dar n baza acestui segment ngust el udec despre ntreaga natur. !dolul pie?ii const n utilizarea incorect, neadecvat a noiunilor, a termenilor n caracteristica cunotinelor noi descoperite fapt care produce erori la cititor. !dolul teatrului const nfaptul c savanii pentru a-i argumenta, demonstra noile lor descoperiri apeleaz nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica real, ci apeleaz la scrierile unor savani cu autoritate baznduse pe unele citate, e"presii gsite n aceste scriei care c%ipirule ar ustifica noile descoperiri. <ar aceasta este o greeal deoarece aceste opere ale vestiilor savani au fost actuale cndva, cu mii de ani n urm, acum ns ele sunt depite i unica confirmare a noilor realizri poate fi doar practica empiric.

33.Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui (escartes 77Co ito7er o sum+.!n ce consta esenta acestuia?

<escartes consider c la baza ndoielii trebuie s stea deducia.$sena ndoielii carteziene este descris prin formula Co ito7 er o7 sum 0cuget deci e"ist1. ,oate cunotinele de care dispunem noi se cer a fi puse la ndoial.$"ist un singur adevr cert, clar, incontestabil : faptul c eu e"ist, dar c acest adevr este anume aa ne demonstreaz faptul c eu gndesc.<ac eu gndesc nseamn c eu e"ist cci ar fi absurd, alogic de afirmat c eu gndesc dar nu e"ist.@imeni nu poate pune la ndoial acest adevr, n rest toate cunotinele se cer a fi puse la ndoiala. +ndoindu-se de tot i de toate, <escartes observ faptul c el, cel care cuget c se ndoiete,
trebuie s e"iste. 'u!ito, ergo cogito( cogito, ergo sum. )ceasta constituie punctul terminus al ndoielii metodice. <ecartes insist asupra caracterului intuitiv al acestei cunotine. )cel Lergo dintre Lcogito i Lsum nu semnific aici o deducie. )cest lucru ar nsemna o nclcare flagrant a propriilor principii de ndoial metodic. Cile cunoaterii la <escartes sunt intuiia i deducia.

34Cui ii apartine expresia 77Tabula rasa+.!n ce consta esenta ei?

Tabula rasa 0lat.1 - Ta!l) *tears) . $"presia a fost pus n circulaie de filosoful Fo%n ;ocAe, care considera c mintea noului-nscut este ta!ula rasa - o foaie alb pe care se imprim cunotinele prin educaie i contact cu semenii. +n locul ideilor nnscute ;ocAe spune NN+n raiune nu e"ist nimic ce anterior n-ar fi e"istat n simuri.,oat cunoaterea noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.

36.Ce este substanta la ;pinoza? ?rin substanta el intelege ceea ce este conceput prin sine,adica acel lucru care nu are nevoie de conceptul altui lucru in care ar trebui sa fie format.?entru el,substanta este de fapt identica cu <umnezeu.(ndentificindu-l pe <umnezeu cu substanta,aceasta conceptie capata un caracter panteist.<upa continut ea este materialista,iar dupa forma panteista.(n conceptia lui :pinoza,substanta este cauza sa proprie,adica ea nu are nevoie de a fi produsa de cineva,nu poate avea o cauza e"terioara,ci este propria sa cauza.)ceasta substanta are & atribute:intinderea si gindirea,determinind faptul ca orice substanta,corp material gindeste.)firmatia lui :pinoza ca toata substanta gindeste se numeste %ilozoizm. 3".;tatul in %iziunea lui 5obbes este rezultatul...Acontinuati indul<. 5obbes este rezultatulB.Ucontractului social,rezultatul conventiei benevole dintre oameni. :tatul este un simplu instrument pe care oamenii si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale ale fiecaruia dintre membrii comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa inc%eie Ocontractul socialO.)paritia statului porneste de la Lstarea naturala.?remisa de la care Gobbes porneste este ca toti oamenii sunt egali de la natura dupa capacitatile fizice si intelectuale. ?rin opera sa principal, O;eviat%anO 0-54-1, Gobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne si divizeaza istoria societatii in & etape:prestatala si statala.Gobbes porneste de la premisa c egoismul domin natura uman 0omul pentru om este lup1. <e aici rezult necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificial. #ilozofia politic a lui Gobbes se mai ocup si de raportul stat 0suveran1 - individ 0cettean1, de notiunea si rolul dreptului natural n societate si de distinctia dintre drept si lege "
. 3&.!n ce consta in%atatura lui Ceibniz despre 77monade+?

;eibnitz afirma ca la baza Mniversului stau o multime de substante ideale-monade.=onadele nu au intindere si nu se afla in spatiu,deoarece acestea sunt infinit divizibile.$le prezinta prin sine centrul imaterial al fortei active,ele sunt vesnice si indestructibile,ele nu apar si nu mor pe cale naturala,nu pot fi sc%imbate sub actiunea e"terna.<upa ;eibnitz,monadele reprezinta niste lumi inc%ise,la e"terior foarte simple insa in interior atit de complicate incit fiecare reprezinta un Mnivers aparte. (n functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, ;eibniz a ierar%izat monadele intr-un sistem monadologic al naturii,ierar%ia inc%eindu-se cu <umnezeu,acesta devenind ratiunea suprema care doreste sa uneasca aceste monade astfel incit sa formeze o lume perfecta.(nvatatura lui ;eibnitz despre unirea armonioasa a monadelor se numeste armonie prestabilita divina 3'<Numiti principalii reprezentanti ai iluminismului.8nde apare si prin ce se caracterizeaza?(luminismul este un curent spiritual care apare mai intii in )nglia in sec -7 si fondator este considerat englezul Fo%n ,olland.(n continuare,iluminismul se dezvolta in #ranta si cei mai cunoscuti iluministi francezi sunt:=ontesRuieu,Boltaire,Cusseau,<iderot,Golbac%,Gelvetius si ;a =etrie.(luminismul este un curent spiritual caracteristic doar secolului -70secolul luminilor1 ce include in sine savanti,filosofi,oameni din domeniul culturii,literaturii care promovau idea ca cel mai reusit mi loc de promovare a societatii,de asigurare a progresului social este raspindirea cunostintelor stiintifice despre natura,om si societate.(dealismul apare ca o ideologie indreptata contra feudalismului moralei,obiceiurilor si traditiilor feudale care catre sec -7 de a stopau dezvoltarea progresiva a societatii.(luminismul purta un caracter anticlerical,antibisericesc uneori antireligios.$i optau pt venirea la putere a unui imparat,rege iluminat,adica care ar intelege,ar constientiza valoarea cunostintelor stiintifice si filosofice,laice pentru lume,ar constientiza ca doar raspindirea in masa a acestora,asimilarea lor de catre masele largi ale populatiei poate asigura trecerea societatii de la feudalismul dV W invec%it la o noua societate,la cea burg%eza.

3,<Numiti reprezentantii filosofiei clasice ermane.Ceprezentantii filosofiei clasice germane au determinat prin creatia lor destinul filosofiei secolului -8-&9,atit in mod direct cit si indirect,adica atit prin faptul ca ideile lor au fost sustinute si dezvoltate,cit si prin faptul ca ideile lor au conditionat aparitia mai multor scoli si directii filosofice cu caracter opus lor.-<!mmanuel DantA1&24#1'141-intemeietorul filosofiei clasice germane.O contributie considerabila a lui Tant este cea cu privire la problema ce vizeaza omul,intuind in el o parte a naturii,o fiinta inzestrata cu calitati materiale si spirituale.$l a reusit sa imbine rationalismul si senzualismul,in urma careia a propus o metoda de cunoastere -apriorism-concept care cauta sa recunoascca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica.#ilosofia lui Tant este numita apriorica si agnostica0invatatura care neaga posibilitatea cunoasterii esentei lumii.2<!.2.Fic$te0-65&--7-31-a dezvoltat in continuare idealismul clasic german,dupa Tant.?otrivit filosofiei lui #ic%te,constiinta si e"istenta sunt identice prin esenta lor.$l considera drept obiect al filosofiei sale studierea constiintei de sine a subiectului ca factor prim in raport cu lumea.2<F.*.!.;$ellin 0-664--7591-a fost un filosof remarcabil care a elaborate unele aspecte ale dialecticii.?otrivit conceptiei lui :%elling,intreaga lume este spirituala iar diversitatea formelor ei se prezinta ca o manifestare a $ului,a spiritului absolut,al ratiunii absolute.#ilosofia lui :%elling a e"ercitat o colosala influenta asupra gindirii europene din secolul -8-&9.4<5e elA1&&1--72-1- este fondatorul cel mai mare al sistemului idelist din filosofie.(dealismul lui se numeste absolut sau palangist,deoarece la baza se afla ideea absoluta-o ratiune cosmica,vesnica care determina aparitia lucrurilor din Mnivers.$l este renumit prin faptul ca a creat 'enciclopedia dialecticii in care e"ista 2 legi si un sEstem de categorii:-legea unitatii si luptei contrariilor/-legea transformarii calitative si cantitative reciproce/-legea negarii negatiei.Categoriile sunt:cauza si efectul,forma si continutul,esenta si fenomenul,posibilitatea si realitatea etc.6<C.Feuerbac$A-796--76&1- a abordat problema reformei radicale a filosofiei.$l considera ca filosofia noua trebuie sa aiba un caracter antropologic,cauza ei primordiala sa fie omul,care nu se va afla in opozitie cu natura.$l considera ca natura se conditioneaza pe sine,ea este propria sa cauza,este materiala,este corporala si senzitiva. 41.3priorismul lui Dant consta inUfaptul ca cunostintele stiintifice nu reies si nu decurg din cunostintele empirice,practice,nu sunt forma teoretica,nu este o generalizare a cunostintelor e"perimentale empirice,ci e"ista de la sine in mintea noastra in mod obiectiv.)priorismul este o conceptie care cauta sa recunoasca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica. 41.Explicati notiunile de 9fenomen+si 9lucru in sine+la Dant. Ceiesind din interpretarea raportului rolului simturilor si a ratiunii in procesul cunoasterii,Tant divizeaza lumea in & parti:lumea fenomenelor si lumea lucrurilor in sine.Lumea fenomenelor--- reprezinta lumea cunostintelor senzoriale,subiective,vizibila simturilor noastre.Lumea lucrurilor in sine---reprezinta lumea esentelor lucrurilor.$le totdeauna s-au aflat si se vor afla dincolo de cunoasterea noastra.<upa parerea lui Tant,lucrurile in sine sunt transcendente,cu alte cuvinte,ele se afla dincolo de limitele cunoasterii,ele e"ista in afara timpului. 42.Ce este 9imperati%ul cate oric+ in opinia lui Dant? (mperativul categoric reprezinta un scop n sine si are un caracter absolut, neconditionat, n opozitie cu imperativele numite de Tant ipotetice, care reprezinta conditia sau mi loacele realizarii unui scop. (ndependenta de orice interese ale omului, imperativul categoric este o lege morala inerenta ratiunii umane si are, prin urmare, un caracter aprioric. ?rima formula a acestui imperativ categoric suna astfel: actioneaza n asa fel nc!t ma"ima actiunii tale sa poata deveni lege universala. =a"ima actiunii este, practic, e"presia verbala a respectivei actiuni. o a doua varianta a imperativului categoric poate fi considerata cea care ne cere sa actionam ntotdeauna n asa fel nc!t omul sa fie n actiunile noastre n primul r!nd scop si nu mi loc sau, n cel mai rau caz, n mod egal mi loc si scop. +n aceasta varianta, imperativul categoric are o conotatie morala umanista, ndepartata de rigorismul formalist al moralei Aantiene. O alta varianta ar putea fi cea care ne cere sa actionam astfel nc!t libertatea noastra sa nu st!n eneasca limitele libertatii altuia. )ici imperativul categoric at!t de logic n formularea sa ia forma unei moralitati a libertatii 43.!dealismul lui 5e el este un idealism absolut.Cum intele eti aceasta afirmatie? (dealismul este o alt orientare filosofic fundamental. (dealismul pune la ndoial sau neag posibilitatea cunoaterii lumii obiective sau respinge interpretarea cunoaterii ca reflectare a realitii materiale.Conform concepiei lui Gegel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dup natura sa e contradictoriu i de aceea se afl ntr-o permanent automicare, autodezvoltare. (deea absolut, potrivit lui Gegel , nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeaz esena i baza primordial a tuturor lucrurilor, ea e"ist venic i conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale i spirituale. 44.Ce este dialectica $e eliana si care sunt le itatile dialecticii lui 5e el?Gegel este renumit prin invatatura despre dialectica.$l demonstreaza ca contradictia in procesul cunoasterii este un lucru natural si ca toate cunostintele apar doar in urma luptei partilor contrare.#iecare cunostinta,teorie este contradictorie in esenta ei,deoarece ea reprezinta inceputul,sfirsitul,aparitia,disparitia e"istentei sale.$a apare ca element nou in lupta cu cunostintele vec%i,in cele din urma fiind depasita de o noua teorie mai progresiva.(n afara contradictiilor,dezvoltare si progres nu e"ista.(n dialectica e"ista 2 legi si un sistem de categorii:-;egea unitatii

si luptei contrariilor/-;egea transformarii calitatative si cantitative reciproce/-;egea negarii negatieiCatogoriile sunt:-singularul si continutul/ -cauza si efectul/ -forma si continutul/ -esenta si fenomenul / -posibilitatea si realitatea:pecificul gindirii dialectice consta in faptul ca categoriile e"ista mereu impreuna, si separat ele nu pot e"ista.Cauza nu este efect,efectul nu este cauza. 46.Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane7#ilosofia contemporan: perioada, ulterioar neo%egelianismului si postAantianismului, care marc%eaz aparitia unor noi premise filosofice: pozitivismul, e"istentialismul ,materialismul senzualist, realismul idealist si filozofia vietii , circumscris foarte larg ncep!nd cu secolul D(D p!n nzilele noastre.-pragmatismul -pozitivismul 0)uguste Comte1/ -filozofia analitic 0;udXig Sittgenstein1/ -fenomenologia. / -e"istentialismul / -%ermeneutica / -filozofia politic / -teoria critic / -structuralismul si post-structuralismul / -deconstructivismul 0FacRues <errida1 4".Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti (rationalismul este un curent n filozofie care neag posibilitatea de a cunoate realitatea pe cale raional, postul!nd primatul intuiiei, instinctului, credinei.?rincipalii reprezentanti sunt: ).:c%open%auer, :.TierAegaard, #.@ietzsc%e .:c%opengouer .filosof german,irationalist,initiatorul antropologiei filosofice si fondatorul pesimismului in filosofia contemporana.:arcina filosofiei in viziunea sa consta in a e"plica individului care e adevaratul mers al lucrurilor si in corespundere cu acest adevar a indica noile orientari in viata .(n viziunea lui lumea pe care o cunoastem e un produs al spiritului uman.;umea e vazuta prin prisma structurii noastre senzoriale si intelectuale.=ultiplicitatea obiectelor individuale e"ista doar in e"perienta mea,sunt reprezentare mea,modalitati de apritie ce depind de activitatea mintala,incetind de a e"ista atunci cind spiritul nu le percepe.:c%open%ouer sustine e"istenta unei tendinte impulsive adica a unei vointe pe care o numeste orarba sau absoluta ,ce nu poate fi sesizata decit pe calea intuitiei directe.Boinata absoluta e esenta cea mai intima ,nucelul intregii e"istenta.cel mai real ucru in viziunea lui :c%open%ouer e vointa de a trai.)ceasta se poate vedea prin tot ce fac oamenii pt asi conserva viata ,se vede in spaima pe care o traiesc cind vointa lor in pericol sau in groaza de care sunt cuprinsi atunci cind lise apropie sfirsitul.(n viziunea sa oamenii vor sa traiasca pt ca vor sa fie fericiti,isi imagineaza ca vor fi fericiti pt ca un impuls interior ii face sa traiasca.(n viziunea lui :c%open%ouer viata nu e placere ,ci o suferinta.)ceasta decuge din insasi natura vointei ,caci cine spune vointa pune efort iar efortul este suferinta. 4&.!n ce consta esenta *ointei /ondiale in opinia lui 3.;c$open$auer?<upa el, intelectul este ceva accidental pentru om, iar vointa, 'constituie natura interna, adevarata si indistructibila a omului.(ntelectul si constiinta sunt asadar subordonatei vointei, sunt 'slu itoarele vointei.Bointa este eternul, ea nu are nici scop, nici limite. )cesta e propriu vointei.(n legatura cu primatul vointei se poate sesiza si 'simpatia vointelor.?entru ca e oarba, vointa e si absurda. $a e absurdul insusi, un %azard care insa nu va inceta sa fie necesar. @iciodata vointa nu va fi inteleasa si nici e"plicata prin altceva. $a e motivul ine"plicabil al oricarui lucru, nu purcede din nimic si totul purcede din ea. #iind 'lucru in sine, vointa se afla cu totul in afara ratiunii. (ntelectul e condamnat la o functie subalterna. 4'.Ce este )%ointa spre putere+ in opinia lui Nietzc$e?Conceptul de Ovoin de putereO oac un rol central n g!ndirea lui @ietzsc%e, n msura n care este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii: Oesena cea mai intim a e"istenei este voina de putereO. ?roiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cretinismului. Boina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pat%os fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. )ceast concepie permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec%ilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. 4,.Cum este conceput omul in filosofia existentialista?#ilosofia e"istentialista plaseaza prim omul,e"istenta sa viata,emotiile,sentimentele,aspiratiile activitatea sa. )ceasta situeaza omul sub semnul posibilului, al creatiei de sine, concepand libertatea ca dimensiunea definitorie prin care omul, operand alegeri succesive, isi modeleaza propria esenta. Omul conform acestei tendinte e"ista ca subiect ce poseda o lume a sa interioara ce se raporteaza la celalalt.Caportarea la celalt pune in evidenta latura comunicativa a omului. 61.Caracterizati succinct poziti%ismul si formele principale ale acestuia. ?ozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoastere autentic este cea stiitifica , iar aceasta nu poate veni dec!t de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei stiintifice.Conceptul a fost conceput de )uguste Comte.:e disting dou forme principale ale pozitivismului, i anume:- pozitivismul social cu un caracter predominant practic/ - pozitivismul evolutiv, cu un caracter teoretic. )mbele forme urmresc ideea de progres, unde pozitivismul social deduce progresul consider!nd societatea i istoria, iar pozitivismul evolutiv se bazeaz pe domeniile tiinelor e"acte, fizica si biologia.