THEORY OF MIND

Teoria Mintii
STABILIREA REPERTORIILORDE
COMPORTAMENTE A ABILITATILOR ASOCIATE CU
DEZVOLTAREA TEORIEI MINTII

Teoria Mintii a devenit un construct teoretic

important si subiectul unui efort considerabil in
cercetare care evidentiaza faptul ca psihologia de zi
cu zi implica perceptia propriei persoane sau a altei
persoane in termeni de stari mentale (Wellman,
Corss, & Watson, 2001 p.655)
TEORIA MINTII

Abilitatea de a-si atribui siesi sau altora stari

mentale, cum ar fi credinte, intentii, dorinte,
simulare, cunostinte, emotii, etc si intelegerea
faptului ca alte persoane au credinte, dorinte si
intentii care ar putea sa fie diferite de cele
proprii.
TEORIA MINTII

Se considera ca altii au minti prin analogie cu

mintea personala
Aceasta presupunere este bazata pe:

- Natura reciproca a interactiunii sociale (asa

dupa cum se poate observa in atentia impartasita
,joint attention)
- Utilizarea functionala a limbajului
- Intelegerea emotiilor si actiunilor celorlalti
TEORIA MINTII

Se refera la abilitatea de citire a mintii pentru

a putea face deductii referitoare la starile
mentale a propriei persoane si a altora si
afirmarea intentiilor.
Vizeaza realizarea predictiilor comportamentului
propriei persoane sau al altora (Mitchell, 1996).
TEORIA MINTII

Detinerea teoriei mintii ajuta persoanele sa

inteleaga starile mentale care pot fi cauza
comportamentelor altor persoane (si astfel poate
fi utilizata pentru a explica si a prezice
comportamentul).
Mintea este vazuta ca generator de
reprezentari
Deficitele in teoria mintii sunt vazute ca
impiedicand dezvoltarea cognitiva, sociala si
emotionala. (Courtin, 2000; Courtin& Melot,
2005)
CERCETARILE DE BAZA

Premack si Woodruff- au cimpanzeii teoria

mintii?
Cercetarile care nu sunt bazate pe fiintele uname
continua sa fie o parte majora a acestui domeniu,
intrucat lamureste posibilele componente non-
verbale asociate cu teoria mintii.
Ne ajuta sa identificam aspectul specific uman al
cognitiei sociale (Call, & Tomasello, 1998)
Premack, D. G. & Woodruff, G. (1978) Does the
chimpanzee have a theory of mind? Behavioral
and Brain Sciences, 1, 515-526
TEORIA MINTII

Intelegerea starilor mentale presupune ca

persoana sa realizeze ca:
Altii pot sau nu reprezenta realitatea

Reprezentarile sunt interne si mentale- distincte

de lumea reala
Intelegerea unei credinte false de catre un copil
Il ajuta sa distinga intre minte si lume
evidentierea studiilor falselor credinte
TEORIA MINTII

Copiii mai mici de 4 ani esueaza de obicei in

testarea teoriei mintii, deoarece nu inteleg starile
mentale figurative.

O schimbare majora un dezvoltare in jurul

varstei de 4 ani
De la intelegerea comportamentului bazata pe
situatie la intelegerea comportamentului bazata
pe reprezentare (Wellman, Corss, & Watson,
2001)
TEORIA MINTII

Cu toate acestea, avem dovezi mai recente in

care, cu unele facilitari, atat copii de 3 ani cat si
copii cu autism, care esueaza in sarcinile
traditionale din teoria mintii, demonstreaza
abilitatea de a procesa informatia asociata cu
teoria mintii.(Carpendale & Lewis, 2010)
TEORIA MINTII

Copilul incepe sa inteleaga ca actiunile unei

persoane nu sunt conduse doar de dorinta, ci
necesita procesarea cunostintelor, a credintelor, a
intentiilor si a emotiilor. (Wellman et al., 2001)
TEORIA MINTII

Modelul general de intelegere a lumii si natura

cunostinei se schimba din Certitudine in
Relativitate

Facand un angajament cu Relativismul

(Chandler, 1987; Chandler & Birch, 2010)
CITIREA MINTII

Mecanismul cognitiv determinat biologic (Happe,

2003)

Actiunile oamenilor sunt foarte mult influentate

de gandurile, sperantele si dorintele lor.

Intelegerea faslei credinte a devenit un

instrument major in studiile cu persoane cu
intarziere in dezvoltare (de exemplu Baron-
Cohen, 1995)
TEORIA MINTII SI AUTISMUL
Deficitele in teoria mintii nu duc la autism

Diversele deficite asociate cu autism conduc la

dificulti n achiziionarea teoriei minii (Baron-
Cohen, 1987, 1989; Baron-Cohen, Tager-
Flusberg & Cohen, 2000; Charman et al., 1997)

Persoanele cu autism care sunt nalt funionale

prezinta probleme n relationarea sociala in
principal datorita afectarii abilitatii acestora de a
intelege oamenii din perspectiva aspectului
mental intern.(Baron- Cohen, 1995; Wellman,
Corss, & Watson, 2001)
AUTISM: DEFICITE IN TEORIA MINTII

Gandirea oarba: deficitul in abilitatea unei

persoane de a procesa starile mentale proprii sau
ale altora.

Deficite in modul de gandire a altora si in

intelegearea emotiilor

Dificultati in intelegerea deceptiilor

AUTISM: DEFICITE ASOCIATE CU
TEORIA MINTII

Deficite in dezvoltarea timpurie:

Imitatia

Atentia impartasita

Jocul functional si simbolic

Empatia
OBIECTIVE PIVOTAL PENTRU COPII CU
AUTISM

Achizitionarea abilitatilor asociate cu teoria

mintii
Intelegerea si oferirea raspunsurilor adecvate
contextului social
Indeplinirea nevoilor sociale si emotionale
INTREBARI EMPIRICE

Care sunt precursorii achizitionarii teoriei

mintii? Care sunt indicatorii care ne arata ca
acesti copii ar putea avea o abilitate limitata de a
citi procesele cognitive si meta-cognitive?
In ce secventa a dezvoltarii progreseaza
abilitatile teoriei mintii?
INTREBARI EMPIRICE

Ce deficite ar putea contribui la o intarziere in

abilitatea de a citi mintea?

Care este interactiunea dintre dezvoltarea

cognitiva si cea afectiva in autism? Este
achizitionarea abilitatilor in teoria mintii
suficienta pentru avansarea comportamentului
afectiv, sau sunt ambele arii ale dezvoltarii- aria
cognitiva si cea afectiva, afectate in autism?
TEORIA MINTII: ACCENTUL COGNITIV VERSUS
SOCIO-AFECTIV

Dezvoltarea Cognitiei Sociale (intelegerea

noastra a aspectelor sociale ale lumii, ale noastre
si ale altora)

Inteleasa ca proces cognitiv primar- accent pe

componentele cognitive ale invatarii sociale.
Abordarea metateoretica a cognitiei sociale

Individualist versus Relational

Procesarea cognitiva individuala
Procesul social este considerat primar
TEORIA MINTII: ACCENTUL COGNITIV VERSUS
SOCIO-AFECTIV

Schimbarea accentului de la cadrul individual la

cadrul relational

Punctul de plecare pentru relational este

angajamentul sistemul copil- ingrijitor: devine
progresiv diferentiat

Cadrul relational: accent pe rolul relatiilor

fundamentale social- afective.
TEORIA MINTII: ACCENTUL COGNITIV VERSUS
SOCIO-AFECTIV

Trecerea teoretica si empirica de la bazarea

exclusiva pe procesul cognitiv la explicarea
dezvoltarii tipice si atipice a intelegerii sociale.

Avansarea spre o pozitie relationala (relatia

dintre sine si altul)

Nevoia de a identifica elementele de baza,

fundamentale, intepersonale a intelegerii
sociale(Carpendale & Lewis, 2010)
DEZVOLTAREA TEORIEI MINTII

Dezvoltarea teoriei mintii ca abilitate pivot:

Dezvoltarea socio-emotionala

Dezvoltarea cognitiva
PRECURSORII ABILITATILOR TEORIEI MINTII

Sarcina Ce vad eu- ce vezi tu

Sarcina Ce ascult eu- ce asculti tu (Masangkay,

1974)

Sarcina Cu susul in jos versus drept

(Masangkay, 1974)

Sarcina Aparenta- realitate (Flavell, 1986)

SARCINA CE VAD EU CE VEZI TU
(MASANGKAY 1974)
Este prezentat un cartonas cu doua obiecte
diferite pe fiecare parte.
Terapeutul tine cartonasul.

Copilul nu poate vedea obiectul din partea

terapeutului
Intrebarea bazata pe realitate: Ce vezi pe
cartonas?
Intrebearea bazata pe perceptive: Sti ce vad eu?
De ce?
Terapeutul intoarce cartonasul astfel incat
copilul sa vada partea pe care nu a putut-o vedea
& pune aceleasi intrebari
SARCINA CE VAD EU CE VEZI TU
(MASANGKAY 1974)
(2 terapeuti + copilul)
Terapeutul A ii spune copilului un secret + intreaba:
Intrebari bazate pe realitate: Eu imi stiu secretul?
Tu imi sti secretul?
Intrebari de perceptie: Terapeutul B stie secretul?

Terapeutul A ii spoteste copilului o intrebare de cultura

generala (de exemplu e frig iarna?)

Sunt puse aceleasi intrebari

Obiectiv: examinarea capacitatii copilului de a

diferentia intre informatia personala si cea generala si de a
face deductii despre comportamentul unei alte persoane.
SARCINA CU SUSUL IN JOS VERSUS DREPT
(FLAVELL, 1986)
Terapeutul prezinta obiecte care pot fi
amagitoare (de exemplu o lumanare in forma de
ou, care arata ca un ou, dar este de fapt o
lumanare)
Intrebari de perceptie: Cum arata?

Terapeutul il lasa pe copil sa manuiasca obiectul

pentru 5-6 + intreaba:
Intrebare bazata pe realitate: Ce este
de fapt?

Obiectiv: evaluarea abilitatii copilului de a

intelege dubla identitate a unui obiect .
SARCINA CU SUSUL IN JOS VERSUS DREPT
(MASANGKAY, 1974)

Terapeutul aseaza cartonase cu diferite obiecte pe

masa (pe rand, cate unul) in asa fel incat copilul vede
obiectul drept, in pozitie verticala, in timp ce
terapeutul vede obiectul cu susul in jos + intreaba:
Intrebari bazate pe realitate: Cum vezi
tu obiectul, drept sau cu susul in jos?
Intrebari de perceptie: Cum vad eu
obiectul, drept sau cu susul in jos

Terapeutul roteste cartonasul + pune aceleasi

intrebari

Obiectiv: evaluarea abilitatii copilului de a distinge

intre perceptia vizuala proprie si cea a terapeutului.
PUNCTE DE REFERINTA (MILESTONES) IN
DEZVOLTAREA COGNITIVA ASOCIATE CU TEORIA
MINTII

Perspectiva vizuala abilitati de adoptare

(sarcina: Ce vad eu- Ce vezi tu)

Primul nivel (2 ani): Abilitatea de a identifica ce

este in campul vizual al altei persoane
de exemplu: Poate ascunde si gasi obiecte la cerere

3 ani: Poate identifica ce este in campul vizual al

altor persoane in desene
DEZVOLTAREA COGNITIVA

Al doilea nivel (3-4 ani): Abilitatea de a trage

concluzii despre cum alti oameni vad obiectele
din campul lor vizual (Sarcina: Cu susul in jos
versus drept)

de exemplu: daca vad un obiect drept sau cu susul

in jos.

Inteleg regula: pentru ca cineva sa stie ceva,

trebuie sa fi colectat informatiile necesare
DORINTA SI AFECT

2 ani: copilul incepe sa experimenteze frustrarea

in urma realizarii faptului ca dorintele lui/ ei pot
fi diferite de cele ale parintilor lui/ei

De exemplu: Vreau sa mananc bomboane, dar

mama nu ma lasa

3 ani: copilul incepe sa asocieze afectul cu

evenimentele sociale. Incepe sa prevada emotiile
provocate de diferite evenimente.

De exemplu: Daca sparg vaza, mami va fi

suparata.
DORINTA SI AFECT

4 ani: copilul incepe sa aprecieze cum el/ea sau

alte persoane vor reactiona bazat pe dorintele si
credintele lor.
De exemplu: John experimenteaza dezamagirea
inainte sa isi deschida cadoul, deoarece
presupune ca este o carte si nu o jucarie.

Copilul se comporta nu doar in concordanta cu

dorintele lui/ei, ci ia in considerare si credintele
lui/ei, cunostintele si dorintele.
PRERECHIZITELE DE BAZA PENTRU
DEZVOLTAREA TEORIEI MINTII

Abilitatea de a:
citi mintile altor persoane

Identifica falsele credinte

Intelege reguli, cum ar fi pentru ca o persoana

sa stie ceva, el/ea trebuie sa fi vazut sau sa fi
auzit despre lucrul respectiv

Discrimina intre perceptiile corecte si cele

incorecte
PRERECHIZITELE DE BAZA PENTRU
DEZVOLTAREA TEORIEI MINTII

Discrimina intre realitate si procesele mentale

(Wellman, Cross, & Watson, 2001)
Pleoapele mele, perdele translucide

Cand sunt deschise, vad in fata mea orice poate fi

Cand sunt inchise, vad ce imi doresc cel mai

mult

Empirikos The birds of Purt

DOBANDIREA TEORIEI MINTII

Conduce la :
Intelegerea glumelor si detinerea simtului
umorului

Empatie

Intelegerea prefacatoriilor
PROGRESUL DEZVOLTARII TEORIEI MINTII

Pentru a evalua abilitatea copilului de a

discrimina intre reprezentarile proprii si cele ale
altor persoane, trebuie sa utilizam:

sarcini de prim ordin a credintelor false

sarcini de ordinul al doilea a credintelor false

SARCINI DE PRIM ORDIN A CREDINTELOR FALSE
(4-5 ANI)

Evaluarea abilitatii copilului de a reprezenta

credintele altor persoane pentru fapte sau
evenimente

De exemplu: testele Sally-Ann sau Smarties:

abilitatea copilului de a verifica daca credintele
unei persoane sunt bazate pe ceea ce ei stiu deja
dar nu sunt neaparat correlate cu realitatea
TESTUL SALLY-ANN: O SARCINA PENTRU FALSE
CREDINTE

O papusa (Sally) pune o margica intr-un cos si

apoi acopera cosul.

Dupa ce pleaca, o alta papusa (Ann) muta

margica din cos intr-o cutie, pe care de asemenea
o acopera.

Cand Sally se intoarce, intrucat ea nu poate

vedea unde este acum margica, ea are falsa
credinta ca margica este inca in cos.
INTREBARILE PUSE

Proba de numire: este o intrebare de control

pentru a reaminti numele papusilor

Intrebari despre falsele credinte de prim ordin:

Unde va cauta Sally margica

Intrebari de memorie:
Unde a fost margica intai?
Unde este acum margica?
OBIECTIVE

Pentru a evalua:

Daca copilul poate adopta perspectiva lui Sally

care difera de perspectiva proprie

Daca copilul realizeaza ca, credinta lui Sally nu

corespunde cu realitatea, intelegand falsa
credinta.
TESTUL SMARTIES: O SARCINA A
CONTINUTURILOR AMAGITOARE

Este prezentat un tub de Smarties.

Continutul a fost schimbat (de exemplu in creioane)

Copilul este intrebat ce crede el/ea ca se afla in tub.

Deschidem capacul tubului sii ii aratam ca acesta

contine creioane si nu bomboane Smarties

Copilul este apoi intrebat ce contine de fapt tubul si

ce ar crede altcineva ca este in tub, fara sa ii vada de
fapt continutul.
INTREBARI PUSE

Intrebari de intelegere:
Ce crezi ca este in tub?

Intrebari de memorie:
Ce a fost in tub?

Intrebari despre falsa credinta de prim ordin:

Daca arat acest tub persoanei X, ce va crede
el/ea ca este in tub?
OBIECTIVE

Pentru a evalua daca:

Copilul poate adopta perspectiva persoanei X

care difera de propria perspectiva

Copilul realizeaza ca, credinta persoanei X nu

corespunde cu realitatea, intelegand falsa
credinta.
SARCINI PENTRU FALSE CREDINTE DE ORDINUL
AL DOILEA (6+ ANI)

Evalueaza:

Abilitatea copilului de a reprezenta falsa credinta a

cuiva pentru ceva ce o a treia persoana crede

De exemplu intelegerea ironiei

INTELEGEREA IRONIEI

Mama gateste mancarea preferata a Anei

Ana desconsidera efortul mamei

Mama spune atunci O, asta e bine!

Intrebari puse:
Vorbeste serios mama Anei?
Ce vrea mama Anei sa spuna?
CAMIONUL DE INGHETATA
(PERNER & WIMMER, 1985)

John si Mary se joaca in parc. In timp ce se joaca, ei

vad un camion de inghetata. Mary vrea sa-si cumpere
o inghetata, dar nu are bani. Astfel, ea se simte
groaznic.
Totusi, vanzatorul ii spune fetei ca poate merge acasa
dupa bani si apoi sa se intoarca, pentru ca el va fi
acolo toata ziua. Mary pleaca acasa, in timp ce John
ramane acolo. Insa, vanzatorul se razgandeste si ii
spune lui John ca va merge la biserica sa vanda
inghetata acolo. John merge acasa sa ia pranzul, iar
vanzatorul merge la biserica.
In drum spre biserica el se intalneste cu Mary. Mary
il intreaba unde merge si se hotaraste sa il urmeze
pentru a-si cumpara inghetata. Insa John nu stie ca
Mary s-a intalnit cu vanzatorul de inghetata.
INTREBARI PUSE

Stie John ca Mary s-a intalnit cu vanzatorul de

inghetata? De ce?

Apoi, terapeutul arata ca John merge la casa lui

Mary pentru a se juca. Mama lui Mary ii spune ca
Mary a mers sa isi cumpere inghetata.

Unde crede John ca va merge Mary sa isi

cumpere inghetata?

De ce crede John asta?

OBIECTIVE

A evalua daca:

Copilul poata adopta perspectiva lui John care

difera de perspective lui Mary.

Copilul realizeaza ca credinta lui John nu

corespunde cu realitatea, intelegand o credinta
falsa de ordinul al doilea.
SARCINA DIN POVESTEA BATONULUI DE
CIOCOLATA (HOGREFE & WIMMER, 1986)

Mary si John sunt in bucatarie, cand mama

lor se intoarce acasa cu un baton de ciocolata pe
care l-a cumparat.
Mama ii da batonul lui John si pleaca din
bucatarie. John pune ciocolata pe masa si iese
din bucatarie.
Mary ascunde ciocolata in frigider. John o
vede din intamplare pe Mary punand ciocolata in
frigider, dar Mary nu il vede pe John.
Cand John se intoarce in bucatarie vrea sa
isi ia ciocolata.
INTREBARI PUSE

Stie Mary ca John a vazut-o ascunzand

ciocolata? De ce?

Unde crede Mary ca va cauta John ciocolata? De

ce crede asta?
TEORIA MINTII SI AFECTUL

Diferitele explicatii oferite despre relatia dintre

teoria mintii si afect.

Accentuarea bazei sociale a dificultatilor

associate cu autismul. Cele mai timpurii
experiente in lume au mai degraba o baza sociala
si nu una cognitiva (de exemplu, Jordan, 2003)

Ipoteza teoriei mintii evidentiaza baza cognitiva

(de exemplu, Baron- Cohen, 1991, 2012, Leslie,
1987)
OBIECTIVE

Sa evalueze daca:

Copilul poate intelege perspectiva lui Mary care

difera de cea a lui John

Copilul realizeaza ca credinta lui Mary nu

corespunde cu realitatea, intelegand falsa
credinta.
TEORIA MINTII SI AFECTUL

Dezvoltarea cognitiva si afectiva a fost tratata ca

si cum cele doua pot fi separate in cadrul entitatii
unui organism
TEORIA MINTII SI AFECTUL

Cu toate acestea, daca observam copiii, in

general, sau copiii cu autism in particular, ca
avand proprietatile sistemelor deschise, ne dam
seama ca dezvolatarea sociala si cognitiva sunt
impletite si trebuie explorate impreuna in
procesul dezvoltarii copilului.

Suntem departe de a intelege inter-relatiile

dintre dezvoltarea cognitiva si sociala, si trebuie
sa le exploram ca interactionand dinamic, iar nu
ca fiind legate liniar.
DEZVOLTAREA MINTII:

Ghicitul
sabotarea pentru a stimula rezolvarea de probleme
Joc de rol
Naratiuni, Explicatii, Descrieri, Persuasiune
Jocul de-a
Umor si sarcasm
Glume si ghicitori
Face predictii
Da indicii
Conversatii imbogatite
Face deductii
Discuta emotii & opinii