Perioada copilariei timpurii din perspective cognitiviste.

Lector univ.dr. Maria Popescu Butucea

Universitatea ,,Hyperion’’ Bucuresti
(in ,,Invatamantul primar’’ nr.1-2/2005)
(conspect)

Publicatiile care cuprind teorii generale, cercetari, constatari informeaza

despre nivelul cunoasterii si dezvoltarii intelectuale la varste timpurii, in
copilarie.O astfel de relatare face Jean Piaget, motivand actiunea individuala
prin interactiuni sociale fundamentale.
Rochel Gelman sustinea ca studiul gandirii copiilor devine relevant doar
in primii ani de scoala.
Cercerarile din ultimul timp, din perspective teoretice diferite,au schimbat
conceptia despre evolutia psihologica a omului.Cercetatori ca Paul Baltes au
sustinut ca invatarea se produce de-a lungul intregii vieti.
Jean Piaget denumeste perioada primei copilarii ,,senzoriomotorie’’ si
,,preoperationala’’, iar notiunea de ,,inteligenta’’ sustine aria capacitatii de
intelegere si adaptare la mediu.
Piaget si Wallon au constatat ca evolutia inteligentei se produce ca o
succesiune de structuri mentale asimilate in functie de varsta si reflecta
permanent interactiunea dintre natura si cultura.
Stadiul inteligentei senzoriomotorii (0-2 ani) se caracterizeaza prin
reflexele de organizare a miscarilor in raport cu mediul.
Stadiul gandirii preoperatorii (2-6 ani) are o functie simbolica si se
organizeaza in achizitii lingvistice, este preconceptuala la nivelul reprezentarilor
perceptuale.Pana la 4 ani judecatile sunt inductive.Treptat se construiesc
rationamente, insa operatiile raman concrete si se aplica situational.
Studiile psihopedagogice din ultimele doua decenii, luand in consideratie
coborarea varstei de scolarizare, determinata de explozia informationala intr-o

1
societate a ,,cunoasterii’’, conduc la intrebari privind competentele innascute si
cele dobandite ale naturii umane.(N.Chomsky)
Alaturi de contributiile constructiviste piagetiene se impun contributiile
psihologiei cognitive, stiintele cognitiei si filosofia mintii.

Atitudini propozitionale
Referitor la mediul social, despre sine si despre semeni, adultul elaboreaza
o ,,teorie a mintii’’ despre mintea semenilor.Daca se presupune ca actiunile si
reactiile inteligente pot fi explicate prin analiza propriei minti, comportamentele
celorlalti se prevad prin analogie cu propriile stari psihice.
Se pot elabora astfel ,,atitudini propozitionale’’ (care pot fi exprimate prin
propozitii).Acestea se intalnesc chiar la copilul de 4-5 ani , care poate gandi
,,cauzalitatea fizica ‘’,despre care studiile arata ca este recunoscuta 80% la 4 ani
si 90% la 5 ani. (B.M.Wellman-2000).

Cognitie sociala
In cazul adultilor, cunoasterea lumii sociale se relizeaza prin judecare-
rationare in functie de ,,credinte’’, ,,dorinte’’.
La copii de 3-4 ani informatiile despre starea fizica a obiectelor si
reproducerea lor mintala se relizeaza distinctiv.Astfel,copilul de 3 ani face
distinctia intre ,,a gandi la un caine,la imaginea lui si cainele real, care poate fi
mangaiat,,.(Wellman-1990)
Totusi,operarea distinctiilor nu e intotdeauna clara,nu se poate sustine ca
la varste mici se opereaza integral cu starile mintale, copiii recunosc aceste stari
ca fiind subiective.

Cunoasterea lumii fizice

In ultimii 10 ani de cercetari,teoria piagetiana a gandirii preoperatorii,
conform careia cunoasterea mediului fizic nu se poate realiza decat manipuland

2
obiecte, experimente cu obiecte miscatoare diferite pun in evidenta retinerea de
catre copii a cate unuia mai socant,decat cele familiare.
Renee Baillargeon (1993) si Liz Spelke, prin studii extinse arata ca de
timpuriu copilul distinge intre existenta si aparenta obiectelor si deplasarea lor.
Pentru copiii de 3-4 ani nu este nici o distinctie intre interiorul si exteriorul
lucrurilor, intelegerea naiva biologica realizandu-se la 5-6 ani.

Despre rationamentul cauzal al evenimentelor fizice

De timpuriu copiii inteleg miscarea obiectelor ca fiind produsa de
actiunea altora,perioada egocentric-cauzala si logic-insensibila(dupa Piaget). Se
impun cercetari mai aprofundate de neurologie pentru a elucida ideea unor
reprezentari innascute.

Despre cunoasterea numerelor si a conceptelor

In studiile realizate se arata ca atentia celor mici se focalizeaza pe
gruparea elementelor de acelasi fel,limbajul fiind instrumentul ajutator.Cuvinte
care exprima numere sunt adesea achizitionate inainte de 2 ani, iar intre 2-3 ani
incepe sa inteleaga ca ultimul numar reprezinta cardinalul intregului
grup(Gellman-1993).Inca de la aceasta varsta copiii fac judecati,prin
corespondenta, realizand ca 4 este mai mare decat 3, sau delimitand 3 papusi cu
palarii.

Gandirea,inteligenta,memoria
La varste mici ramane controversata capacitatea de a gandi si opera logic,
sofisticat.Dupa cum mediul este sursa de invatare pentru copil (Maria
Montessori),copiii au mai multe surse de invatare, mintea se dezvolta
intotdeauna pe continuturi (Mircea Miclea si Petru Cruseu-2003).Dupa
J.P.Guillford-operatiile inteligentei evolueaza simbolic,semantic si
comportamental (Ursula Schiopu).

3
 Gandirea progreseaza si devine treptat logica.Piaget sustine
reversibilitatea gandirii,disonanta cognitiva,gandirea divergenta.
Cercetatorii au constatat ca in perioada copilariei mici si mijlocii se
dezvolta toate formele de memorie.
In perioada 2-4 ani memoria este preponderent reprezentativa, capacitatea
de stocare fiind de 30-40 cuvinte pe saptamana, recunoasterea si redarea de
imagini fiind de 80-100% (Schneider-1998).La 5-6 ani se instaleaza fidelitatea
reproducerii.Testele Q1 aplicate copiilor de 5-6 ani releva cu pregnanta
capacitatea de a opera cu reprezentarea stimulului absent (Bornstein,Sigman –
1986).
Prelucrarea datelor din mediu inseamna rezolvarea de probleme, adaptarea
la lumea fizica si sociala.Perioada 6-10 ani(perioada scolara mica,a treia
copilarie) releva problemele de adaptare si de invatare, se creaza capacitatile si
strategiile ,care contribuie la structurarea identitatii fiecarui individ.

In loc de concluzii
Nu se pledeaza impotriva rolului institutional al scolii, nici pentru
comprimarea copilariei timpurii,dar se consemneaza semnale ca in acest mileniu
scoala poate incepe mai devreme.Scoala insasi trebuie supusa autoreflectiei si
continuu deschisa schimbarilor.