Sunteți pe pagina 1din 2

, O inflor;rea ~;

De~i sistemulfolosit de creier decaderea constituie


pentru a interpreta informa- un bun exemplu al
unei ilustra,ii
tiile primite de la ochi este ambigue, care poate
fi perceputa fie ca un
foarte complex, perceptia craniu de om, fie ca
noastrtl asupra lumii poate fi doi oameni in fa,a
unei deschizaturi de
uneori fn~eliitoare. forma arcuita.
Ambele interpretari
~ mina care ajunge la ochi ~i este apoi
sunt logice ~i sunt
transmisa sub forma de semnale codifi-
greu de observat
ate la creier este insuficienta. Nici un fel simultan.
de informatie nu ajunge la creier fara sa treaca
mai lntai "prin recepto.rii senzoriali. Avem O O alta imagine
nevoie de acest sistem de interpretare a sem- ambigua celebra.
Acesta poate
nalelor, pentru a reactiona corespun-zator )a
acestea. Procedeul prin care facem acest luciu reprezenta un pahar .
-obtinem cuno~tinte asupra lumii lncon- sau doua profiluri.
juratoare din informatia colectata prin inter- Cele doua figuri
mediul ochilor -este cunoscut sub numele de alterneaza in per-
cep,ia noastra. chiar
perceptie. daca informa,ia
Creierul uman recunoa~te imediat orice
obiect familiar, din orice unghi ~i de la orice ~ introdusa prin inter-
distanta. De exemplu, o carte arata ca o carte ~ mediul ochilor nu
fie ca o vedem a~ezata In pozitie orizontala, ~ variaza.
verticala sau pe o margine. Totu~i, forma ~i
marimea imaginii pe care cartea o provoaca ce ~tie ca seafla acolo. O carte, indiferent din
asupra retinei ochiului variaza foarte mult. De ce unghi este priviti1, va fi desenatasub forma
exemplu, daca tinem o carte lnchisa aproape de dreptunghi. Pentru a percepe obiectele in
de ochi, imaginea pe care o produce se intregime, indiferent de modul in care sunt
reduce treptat, fund mult mai lngusta In spate prezentate pe retina, este nevoie de antrena-
decat In fata. insa, li putem observa forma ment. Pentru a dobandi aceasta constanta in
dreptunghiulara, deoarece creierul se adap- perceptia obiectelor tridimensionale, creierul
teaza automat variatelor imagini pe care necesita inforrnatii referitoare la distanta fata
cartea le poate produce. Acest fenomen de obiecte. Aceste inforrnatii sunt dobandite
poarta denumirea de constanta perceptiva. prin rnijloace variate, numite indicatori vizuali.
Modul prin care creierul dobande~te aceasta Unul dintre cei rnai importanti indicatori
constanta perceptiva nu este lnteles pe este inegalitatea binocular:l -diferenta dintre
deplin, lnsa procesul recunoa~terii obiectelor vederea celor doi ochi. Paralaxa de mi~care
QUnoscute are loc probabilln partea inferioara este un alt indicator de profunzime. Daca ca,.
a lobului temporal Cportiunea creierului care pul este mi~cat dintr-o parte in alta, obiectele
poate fi stimulata la oameni con~tienti pentru din apropiere se mi~ca la o distanta rnai mare
a produce halucinatii). in fata imaginii din retina, decat cele

Indicatori vizuali
Ceea ce cunoa~temeste faptul ca percepem In
mod automat adevarata forma ~i marime a
obiectelor. Acest lucru reiese din desenele
~,
copiilor mici, care sunt lipsite de perspectiva; Perceptia este o
un copil nu deseneaza ceea ce vede, ci ceea 10;;?\
forma de rezolvare a
~ problemelor. insa
... ,
O Contextul este foarte important pentru , uneori, ca $i in cazul
percep,ie. Formele identice sunt percepute ca
../ acestui obiect
literele H ~i A. Creierul selecteaza combina'ia
"imposibil",
cea mai probabila ~i le respinge pe altele, problema nu are
cum ar fi TAE CHT. solutie. Diferite parti
ale obiectului pot fi
interpretate, insa
dupa cum sunt
dispuse liniile
desenului. ipotezele
noastre perceptive se
dovedesc a fi
incompatibile.

197

~
PERCEPTIA ~I ILUZIA

Indep(lrtate. Un alt factor puternic este inter-


pozitionarea. Dac(l un obiect umbre~te partial
pe altul, vom ~ti c(l este mai aproape de noi.
Alte informatii importante provin din indi-
catiile de perspeciiv(l. Perspectiva functionea-
z(l In mediul nostru natural. Majoritatea
suprafetelor naturale -paji~~i, plaje cu nisip,
trunchiuri de copaci -sunt texturate. Dispozi-
tiile texturii, cum ar fi mic~orarea treptat(1 a
nisipurilor pe m~surn ce se Indep(lrteaz(l, asi-
gur(l un "cadru de referint(l" prin care putem
percepe distanta oric(lrui obiect aflat In cadru.
In mediile construite de oameni, convergenta
liniilor paralele, pe m(lsurn ce acestea se Inde-
p(lrteaz(l (de exemplu, liniile de cale ferat(l),
este cea care ne d(l impresia de adancime.
Indicatorii perceptivi sunt In mod normal "
eficienti, chiar ~i atunci cand sunt In esent~ ~
ambigui. Dac(l liniile de cale ferat(1 formeaz~ a ~
convergent(l pe imaginea retinei, le "interpre- :
!i1m" ca pe ni~te linii paralele "convergente". i
Ins(l, interpret(1m destul de diferit aceea~i imag- ~
ine a retinei, cand este produs~ de drepte con-
vergente v(lzute de jos In sus -conturul turnu- ale surprinz~toare. Camera lui Ames este una
lui unei biserici de exemplu. Rar suntem con~- deformat~, care pare normal~ dintr-un anumit
tienti de asemenea interpret(lri alternative. punct, Ins~ In interiorul acesteia m~rimea
Mecanismele de perceptie ale creierului preiau obiectelor ~i oamenilo( apare deformat~.
indicatia de la ochi ~i a interpreteaz(l adecvat. In unele cazuri mai speciale, putem
Interpret(lrile alese adeseori de mecanis- deduce dou~ lucruri, aparent la fel de valide,
mele de perceptie ale creierului, sunt cele din acela~imodel senzorial. Un binecunoscut
care prezint(1 unghiuri drepte ~i linii drepte. exemplu este figura reprezentand o cup~,
La acest nivel se pot crea iluziile. Prin crearea care poate fi de asemenea v~zut~ ca dou~
catorva modele desemnate s(l dea aceea~i chipuri umane. Cele dou~ imagini djferite par
imagine a retinei ca obiecte familiare, de~i de s~ alterneze In perceptia noastr~, Intr-un fel
forme foarte diferite, Adelbert Ames, un psi- asupra c~ruia nu putem exercita nici un con-
hologamerican, a creat cateva rezultate vizu- trol con~tient, chiar dac~ informatia "intro-
dus~" prin intermediul ochilor nu variaz~.
O Forma unghiu- O dat~ ce creierul ~i-a format o inter-
lara bizara a camerei pretare preliminar~ a informatiei pe care
lui Ames produce simturile i-o ofer~, acestfapt determin~ modul
aceea~i perspectiva In care va fi interpretat Intregul model senzo-
ca ~i cea a unei rial. O dat~ ce camera lui Ames este per-
incaperi dreptunghi- ceput~ ca fiind dreptunghiular~, cele dou~
ulare norma le. in colturi ale peretelui din spate trebuie s~ apara
consecin\a, femeile la aceea~i distan~ de cel care prive~te, jar
din imagine sunt iluzia este astfel reu~it~. Acest lucru se
percepute in mod Intampl~ deoarece nu interpret~m un object
gre~it, ca situandu- doar din informatia furnizat~ de propriul s~u
se la aceea~i distan\a model senzorial, dar ~i din ceea ce 111ncon-
fa\a de privitor . joara. Ceea ce vom percepe este obiectul a~a
Creierul nu cum 11cunoa~temdin experient~.
detecteaza marimea Percep~ia ~i experien~a .
feme ii din stanga,
aceasta parand astfel Modul In care reu~im s~ interpret~m infor-
mai mica. matia senzorial~Intr-un mod atat de efjcient a
constituit subiectul multor discutii Intre filo-
zofj ~i psihologi. Nativi~tii considera c~ abili-
tatea de a percepe este Inn~scu~. Empiri~tii
sunt de p~rere c~ toate cuno~tintele omului se
dobandesc cu ajutorul simturilor.
Unele cerce~ri sprijin~ abordareaempiric~.
O Creierele noastre S-ademonstratc~ Inv~tareaperceptiv~estepo-
interpreteaza obiec- sibil~ ~i c~ experienta 1ndelunga~1n realizarea
tul alb, rotund, de unor distinctii perceptive subtile li permite
pe cer, ca fiind luna. unui expert s~aib~ un disce~mant corect. De
insa, dupa cum arata exemplu, un naturalist experimentat poate s~
acest desen, per- identjfjce o specie de p~s~ri doar aruncand o
cep'ia omului (~i a privire rapida asupra acesteia,1n timp ce un
girafei) poate fi une- 1ncep~tornu poate s~ o recunoasc~deloc.
ori in~elatoare. Arta lnc~ din copil~rie, oamenii Inva~ .s~ inter-
reprezenta,ionala preteze diferitele sernnale pe care ochii le
poate crea impresia transmit creierului. In perceperea obiectelor,
de obiecte reale, clasjfic~m imaginile de pe retin~ sub fo~ de
folosind modele farfurii, ce~ti, mese sau c~rti, jar apoi
foarte simple. action~m In functie de aceast~clasjfjcare.

_Corpul Omenes~ 8- AC11VITATI ALE CREIERULUII