Curs1 PSIHOLOGIE COGNITIVA

1.Definitia psihologiei cognitive 2. Antecedentele filosofice ale psihologiei : rationalism vs. empirism 3. Antecedentele psihologice ale psihologiei cognitive 4. Emergenta psihologiei cognitive 5. Domenii cheie ale psihologiei cognitive 6. Teme cheie ale psihologiei cognitive

1.Definitia psihologiei cognitive Psihologia cognitiva este ramura psihologiei care studiaza modul in care oamenii percep, invata, gandesc si reactualizeaza informatia. Vorbim de psihologie cognitiva ca ramura in care se studiaza procesarea informatiei. Este o definitie exhaustive a psihologiei cognitive dar in interior exista subdomenii determinate de tipurile de cercetare: psihologia cognitiva a memoriei- procesualitatea si structuralismul. Conectarea psihologiei cognitive cu alte domenii cu care formeaza STIINTELE COGNITIEI care au la baza domeniul neurostiintelor, lingvistica, filosofia stiintei, inteligenta artificiala si psihologia cognitica. Aceasta grupare este numarul 2 mondial ca cercetare dupa genetica. Istoria psihologiei cognitive Este important sa o cunoastem pentru ca sa avem un continuum, pana a ajuns la acest nivel si pentru a intelege greselile care s-au facut ceea ce ne da seansa unor noi greseli. Evolutia psihologiei cognitive a fost dialectica. Presupune 3 elemente: - TEZA care este o conceptie teoretica si ea genereaza o teorie contrara ANTITEZA. Din lupta lor apare o teorie care preia ce este bun din ambele formand o SINTEZA care se dezvolta si devine in sine o teza. 2. Antecedentele filosofice ale psihologiei : rationalism vs. empirism

FILOSOFIA -metoda principala de intelegere a lumii-introspectia( contemplatia)

FIZIOLOGIA - studio stiintific al functiilor de sustinere a vietii; se realizeaza prin metode empirice

Cele doua au ramas in opozitie pana in zilele noastre. Care este cea mai buna pentru intelegerea mintii umane? PLATON (428-348) - postula teoria formelor, dualista: Realitatea nu e numai aceea a obiectelor concrete pe care le percepem prin simturi, ci sic ea a formelor abstracte pe care obiectele concrete le intruchipeaza. -Realitatea nu este inerenta obiectelor particulare, concrete, ci consta si in ideile abstacte despre obiecte, idei ce exista in mintea noastra. ARISTOTEL( 384-322) - considera ca realitatea este formata din lumea concreta de obiecte care ne sunt accesibile prin simturi.

Ambii prefera metode diferite de cercetare. Observatia este imperfecta pentru ca ne poate distrage de la aflarea adevarului ( reprezinta baza ab. ratiunii de mai tarziu). Adevarul este obtinut prin analiza logica.

Observatia este singura metoda de aflare a adevarului( baza empisismului).

La baza oricarei observatii empirice trebuie sa stea o teorie stiintifica, dar observatiile empirice pot revizuii teoria respective. DESCARTES, RENE - rol important in dezvoltarea filosofiei mintii - Teza: Ideile sunt innascute. LOCK, JOHN -tabula rasa- se refera la mintea care se umple cu informatii prin experienta acumulata de-a lungul vietii.

KANT, EMMANUEL Incearca o sinteza valorizand si componenta innascuta si dobandita sustinand ca ambele teorii isi au importanta lor. CONCLUZIE: Toate aceste aspecte au avut un rol foarte important in aparitia psihologiei in secolul al XIX si in aparitia psihologiei cognitive in anii 50, 60

3. Antecedentele psihologice ale psihologiei cognitive O alta problema importanta care s-a ridicat in studiul mintii umane era: Cunoasterea mintii umane va fi mai buna daca studiem structurile ei sau eopotriva va fi mai usor daca studiem functiile ei . A generat 2 curente. STRUCTURALISMUL FUNCTIONALISMUL Scop: intelegerea structurii sau configuratiei - alternative la structuralism de elemente a mintii umane. Cel mai - Sugereaza ca psihologii ar trebui mai curand important promoter a fost Wundt care sa se centreze pe procese si mai putin pe ASOCIATIONISMUL- orientare integrate a lor considera ca cea mai buna metoda de studio continut sau structura. Principala lor problema - constituie o scoala psihologica mai putin rigida. Maniera principala era examinarea modului a structurii mintii umane este introspectia este relatia functionala dintre stimul si raspuns in care se asocieaza ideile intre ele pentru a rezulta o forma de invatare. ( analiza elementelor informationale care sau reactia la stimul. - Reguli de asociere: - contiguitatea ajung la nivelul constiintei). - promova foarte multe metode care erau BEHAVIORISMUL similaritatea facute in asa fel sa isi atinga scopul: -Se centreaza pe asocierea dintre mediu si un comportament observabil - contrastul observatia, experimental, intervievarea. Orice referire importanti: - Reprezentanti la ganduri sau orice elemente associate ganndirii sunt pure speculatii sin u-si - larghetea a capatat numele de pragmatism. au locul in psihologie. -Ebhinghaus- introspectia experimentala trebuie facuta doar daca imi - Reprezentanti importanti: - Watson-asociatiile - O cercetare si a transformat totul in miscare -Thorndike- Formuleaza idea ca a concediat gandirea au la baza satisfactia adica relatia stimultrebuie cu adevarat. musculara raspuns se mentine atata timp cat raspunsul este satisfacator sau premiat. - deriat - conditionare operanta- intarirea sau slabirea - A dus la aparitia unui curentSchinner-BEHAVIORISMUL- ca versiune extrema a comportamentelor asociationismului. in functie de premiere sau pedeapsa 3 - Tollman- scop, comportament teleologic- orice PAVLOV- studiaza esperimental relatiastimul reactie pe animale- invatarea conditionata comportament e directionat catre un scop. clasica

GESTALTISM Considera ca intelegerea fenomenelor psihologice este mai buna atunci cand sunt vazute ca intreguri organizate si structurate sin u ca fenomene formate din parti mai mici Apare ca reactie la behaviorismul lui Watson (timpuriu) Aplicabilitatea practica este legata de studiul perceptiilor insight in rezolvarea de probleme

4. Emergenta psihologiei cognitive Toate aspectele au condos la aparitia abordarii cognitive. Adica tipul de gandire care spune ca putem intelege mintea umana daca intelegem cum gandesc oamenii sii odata cu intelegerea mintii umane in mod natural decurge intelegerea comportamentului uman. Domenii care au contribuit la aparitie: - psihobiologia

lingvistica antropologia ingineria si sistemele de comunicare

PSIHOBIOLOGIA Carl Spener LASHLEY este un important promoter al studiului creierului. In 1948 isi exprima interesul fata de neuroautonomie vazuta ca studiul structurilor cerebrale si a relatiilor dintre ele si activitatea umana. Spre deosebire de behavioristi, Lashley considera creierul ca un organism activ, dinamic, organizator perfect al comportamentului si activitatii umane. De aceea activitatea lui nu putea fi explicata prin prisma conditionarii simple de tip stimul- raspuns. Donald HEBB, in 1949, elabora o teorie cognitive cu privire la modul in care creierul realizeaza procese cognitive. Teoria lui a influentat abordarile contemporane. Era interesat de modul in care se modifica sinapsele intre neuroni ca urmare a invatarii. A propus conceptual de adunari de celule( cells assembly) pe care le vedea ca fiind structuri neuronale coordinate aparute ca urmare a stimularii frecvente, ele fiind o baza a invatarii cerebrale. Se dezvolta in timp, pe masura ce creste capacitatea unui neuron de a stimula rata, frecventa descarcarii impulsurilor catre un alt neuron cu care e conectat. In acest context, orice reprezentare mintala a unui eveniment extern ar putea fi realizata de o structura ierarhica formata din mai multe adunari de celule. INGINERIA SI DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR A fost al factor important care a influentat major evolutia psihologiei si viziunea ei asupra mintii umane. Cum a marcat evolutia psihologiei? prin termini ca procesare a informatiei paralela/ secventiala. Se vorbeste de limitarea capacitatii de procesare a informatiei si de coduri si codificarea proceselor imformatiilor. Prin anii 60 prin germeni ai inteligentei artificiale care s-au dezvoltat ca urmare a dezvoltarii tehnologiei si a interesului prin intelegerea inteligentei umane. 5. Domenii cheie ale psihologiei cognitive a) b) c) d) e) f) Inca se pune problema innascut- dobandit Rationalism vs. empirism Structuri vs. procese Validitatea inferentei cauzale vs. validitatea ecologica Cercetare fundamentala vs. cercetare practica Raport intre metode biologice vs. metode comportamentale

6. Teme cheie ale psihologiei cognitive a) Datele din psihologia cognitive pot fi intelese pe deplin numai in contextual unuei teorii stiintifice , dar teoriile sunt goale , fara continut.

b) c) d) e)

Cognitia este adaptativa in general, darn u in toate situatiile concrete. Procesele cognitive interactioneaza intre ele , dar si cu alte tipuri de procese noncognitive. Cunoasterea necesita studiere prontr-o varietate de metode stiintifice. Toata cercetarea fundamentala in psihologia cognitica poate conduce la aplicatii dupa cum si toata cercetarea aplicativa poate duce la intelegerea fundamentala.

Curs 2 : Metodologia n psihologia cognitiv

Metodele vor fi analizate dup urmtorii factori: 1. descrierea metodei 2. validitatea inferenelor cauzale: constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: controlul variabilelor experimentale 4. mrimea eantionului 5. reprezentativitatea eantionului 6. validitatea ecologic 7. informaii despre diferenele individuale dintre subieci 8. puncte tari 9. puncte slabe

Experimentul de laborator
Criteriu 1. descrierea metodei 2. validitatea inferenelor cauzale: constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: controlul variabilelor experimentale 4. mrimea eantionului 5. reprezentativitatea eantionului 6. validitate ecologic Analiz Se obin informaii(rezultate i rspunsuri) de la subieci, ntr-un anumit loc i ntr-un anumit interval de timp Trebuie sa ndeplineasc o serie de criterii, criterii care sunt date, sunt incluse Exist un control, care este o premis a experimentului de laborator Poate fi orict de mare (30) Se urmrete reprezentativitatea maxim, care se atinge cnd se investigheaz toi subiecii din populaia cercetat Utilitate practic foarte mic, depinde de tipul de sarcin

7. informaii despre diferenele individuale dintre subieci

Diferenele individuale sunt tratate din punct de vedere statistic * Uurina n administrare, scorare, analiz statistic; * Se pot aplica uor diverse proceduri pe diferite eantioane reprezentative statistic * Pot fi uor replicate * Exist un mare control al variabilelor * Exist o mare probabilitate de obinere a unor inferene cauzale valabile * Validitatea ecologic * Ignorarea diferenelor individuale * Nu ntotdeauna se pot generaliza rezultatele

8. puncte tari

9. puncte slabe

Cercetri psihobiologice
neuroimaging computer tomograf(CT) PET tomograf cu emisie de pozitroni rezonan magnetic nuclear(RMN) angiografia se evideniaz vasele de snge sparte post mortem Criteriu Analiz 1. descrierea metodei Studiaz creierul uman i animal prin cercetare post mortem sau prin metode de imagistic 2. validitatea inferenelor cauzale: Echilibru ntre subiecii normali i cei cu patologie constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: Nu prea putem avea control asupra variabilelor, acestea diferind n controlul variabilelor funcie de problema abordat experimentale 4. mrimea Mic(chiar i 1) eantionului 5. reprezentativitatea Foarte mic eantionului 6. validitate Improbabil n anumite situaii ecologic 7. informaii despre diferenele Exist informaii individuale dintre subieci

8. puncte tari

9. puncte slabe

* Obinem informaii extrem de credibile despre baza fizic a funciilor cognitive * Obinem o perspectiv alternativ asupra proceselor cognitive * Furnizeaz posibilitatea unui diagnostic precis i administrrii unei medicaii adecvate * Ansamblu de metode foarte scump * Necesit subieci potrivii * Eantioanele sunt mici * Studiile se bazeaz de cele mai multe ori pe creiere patologice, de aceea generalizarea poate ridica probleme

Instrumente autoadministrate chestionare, protocoale, jurnale

Criteriu 1. descrierea metodei 2. validitatea inferenelor cauzale: constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: controlul variabilelor experimentale 4. mrimea eantionului 5. reprezentativitatea eantionului 6. validitate ecologic 7. informaii despre diferenele individuale dintre subieci 8. puncte tari Analiz Se obin rspunsuri de la subieci cu privire la cunoaterea lor prezent sau reamintit De obicei, mult mai relevant este studiul individual

Nu exist control Foarte mic n principiu, sczut, dar poate s creasc n anumite condiii Mare Multe * Studiul contiinei * Permite accesul la insight-urile subiecilor ntr-o manier ce nu poate fi replicat prin intermediul altor teste * Nu obinem nici un fel de informaii cu privire la procesele din afara contiinei * Uneori autoadministrarea poate influena procesul cognitiv despre care vorbim * Pot aprea discrepane ntre relatrile subiecilor i realitate

9. puncte slabe

Studiul de caz
Criteriu 1. descrierea metodei Analiz Vizeaz studiul intensiv al individului trgnd concluzii cu privire la comportamentul general

2. validitatea inferenelor cauzale: Individual constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: Nu exist control controlul variabilelor experimentale 4. mrimea Foarte mic eantionului 5. reprezentativitatea Foarte mic eantionului 6. validitate nalt pentru cazurile individuale, ea scade cnd facem generalizri ecologic 7. informaii despre diferenele Foarte multe informaii individuale dintre subieci 8. puncte tari * Se realizeaz lund n calcul i informaiile generale despre subiect pe care le culegem prin alte metode 9. puncte slabe * Aplicabilitate limitat

Observaia naturalist
Criteriu 1. descrierea metodei 2. validitatea inferenelor cauzale: constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: controlul variabilelor experimentale 4. mrimea eantionului 5. reprezentativitatea Analiz Observarea unor situaii din viaa real(clas, munc, acas) Nu se aplic

Nu se aplic Mic De cele mai multe ori mic, n rest relativ

eantionului 6. validitate ecologic 7. informaii despre diferenele individuale dintre subieci 8. puncte tari 9. puncte slabe

Foarte mare Accentul cade pe media statistic a comportamentelor sale, este o observaie cantitativ * Accesul la foarte multe informaii contextuale * Lipsa controlului experimental * Alterarea posibil a comportamentului observat din cauza prezenei observatorului

Simularea pe calculator i inteligena artificial(AI)

Criteriu 1. descrierea metodei Analiz Simulrile ncearc s replice pe calculator performanele cognitive umane n variate sarcini(exist, de exemplu, modele ale depresiei) AI prin intermediul ei se creeaz modele concepute pentru a demonstra, cu ajutorul calculatorului, existena performanelor cognitive inteligente, indiferent dac ele seamn sau nu cu cogniia uman Nu se aplic

2. validitatea inferenelor cauzale: constituirea lotului de subieci 3. validitatea inferenelor cauzale: controlul variabilelor experimentale 4. mrimea eantionului 5. reprezentativitatea eantionului 6. validitate ecologic 7. informaii despre diferenele individuale dintre subieci 8. puncte tari

Total Nu se aplic Nu se aplic Nu se aplic Nu se aplic * Permite explorarea unei game largi de procese psihice cognitive * Permite testarea clar a ipotezelor iniiale * Poate conduce la numeroase aplicaii practice 10

9. puncte slabe

* Una este softul, alta este hardul apar anumite limitri ale hardului(memorie, etc.) * Simulrile comportamentelor umane sunt ntotdeauna modaliti imperfecte de nfiare a modului n care funcioneaz creierul

Curs 3 : Domeniul psihologiei cognitive

Sistemul cognitiv este acel sistem cu rol de prelucrare a informaiilor. n acest sens, psihologia cognitiv este studiul sistemelor care proceseaz informaiile ntre inputul senzorial i outputul motor sau comportamental. Psihologia cognitiv este un domeniu distinct, cu caracteristici tiinifice bine conturate, adic are limbaj propriu, metodologie specific i obiective conturate. Un al doilea sens de conturare a domeniului psihologiei cognitive este un mod de abordare a fenomenelor psihice din perspectiva mecanismelor de prelucrare a informaiilor care stau la baza lor(teoriile cognitive ale personalitii). Obiectul psihologiei este dat de studierea mecanismelor informaionale a schimburilor noastre cu mediul(informaional -energetice). Se spune despre psihologia cognitiv ca este un domeniu integraionist. Este acel domeniu care a aezat ntr-o form tiinific descoperirile mai multor coli psihologice, instalnd astfel un mediu riguros tiinific. CRITICI REFERITOARE LA PSIHOLOGIA COGNITIV acest domeniu este o mod s-a considerat c modelele cognitive care au fost elaborate nu au validitate ecologic (plauzibilitate neuronal nu se regsesc n funciile creierului) CONTRAARGUMENTE psihologia cognitiv nu este o mod pentru c se bazeaz pe date tiinifice psihologia cognitiv ia n calcul descoperirile care se fac n neurobiologie. n acest sens, psihologia cognitiv poate fi considerat att o ramur n sine a psihologiei ct i o direcie de dezvoltare a ramurilor psihologice Ca domeniu al tiinelor cogniiei psihologia cognitiv se evideniaz prin: 1. nivel de analiz a fenomenelor studiate 2. aparatul conceptual utilizat 3. instrumentarul metodologic 1. Nivelul de analiz n psihologia cognitiv este unul foarte detaliat. Tot ceea ce se ntmpl n psihologia cognitiv este aspru verificat de ctre neurobiologie i exist o presiune i din partea I.A.(pentru a se realiza un model pe calculator). 11

2. Psihologia cognitiv propune un aparat conceptual nou, care a produs o adevrat mutaie n ceea ce privete terminologia tiinific sistem mnezic, procesarea informaiei, etc. 3. Instrumentarul metodologic este foarte riguros, deoarece provine nu numai din experimente, ci i din modelarea pe calculator care presupune o foarte mare rigurozitate. Ca parte a psihologiei putem considera urmtorul lucru: ntreaga personalitate prelucreaz informaiile. Cercetrile clinice efectuate n aceast paradigm a procesrii informaiilor au reuit s explice mult mai uor tulburrile personalitii. Psihologia cognitiv dorete s satisfac un dublu standard: s construiasc modele formalizate i s construiasc modele valide i relevante pentru comportamentul uman. n acest sens vorbim de psihologia cognitiv ca avnd un caracter bicefal. Sistemul cognitiv este un sistem fizic care dispune de doua proprieti: 1. proprietatea de reprezentare 2. proprietatea de calcul 1. Proprietatea de reprezentare este o reflectare ntr-un mediu intern a realitii exterioare sau este o relaie sistematic ntre domeniul reprezentat(realitatea extern) i mediul intern n care acesta este reprezentat. Exist 2 tipuri de reprezentri: simbolice(a) i subsimbolice(b). (a) reprezentri sub form de imagine i care au coninut semantic (b) sunt patternuri de activare a reelelor neuronale 2. Calcul reprezint manipularea reprezentrilor pe baza unor reguli. n cazul reprezentrilor simbolice aceast manipulare este fcut prin reguli simbolice(operaii logice i matematice), iar n cazul reprezentrilor subsimbolice se realizeaz prin modificare valorilor de activare ale nodurilor(neuronilor artificiali). ntr-un sistem cognitiv ceea ce conteaz este capacitatea de reprezentarea mediului i de a efectua calcule(a prelucra) aceast reprezentare. Aceste dou trsturi de reprezentare i de calcul reprezint trsturile necesare i suficiente pentru ca un sistem s posede inteligen.

Nivelele de analiz(4)
1. nivelul cunotinelor 12

2. nivelul computaional 3. nivelul reprezentaional-algoritmic 4. nivelul implementaional 1. Nivelul cunotinelor vom ntlni 2 mari tipuri de cunotine: a) cognitiv-penetrabile sunt acele cunotine care sunt modificabile n raport cu contextul. b) cognitiv-impenetrabile tipuri de informaii ce sunt date filogenetic(ex. capacitatea de discriminare a culorilor). Conceptul asociat acestor cunotine impenetrabile este termenul de modul. 2. Nivelul computaional este acel nivel n care se stabilesc procesrile pe care trebuie s le suporte informaia pentru a parcurge distana ntre input i output. Se refer la funciile matematice care transform stimulul din input n output. 3. Nivelul reprezentaional-algoritmic modul specific, algoritmul prin care se pune n practic funcia input-output precum i modalitile specifice de reprezentare a acestei funcii. Reprezentrile pot fi: semantice, imagistice, seriale(pas cu pas), ca valori de activare(la reelele neuronale artificiale). 4. Nivelul biologic rolul structurilor biologice n procesarea informatiei.

Curs 4 1. Paradigma clasic-simbolic 2. Paradigma neoconexionist La acestea se adaug o abordare ecologic(3.) 1. Paradigma clasic-simbolic
Metafora creierul sau activitatea cerebral poate fi modelat aidoma calculatorului (procesarea informaiei) I. IDEI GENERALE * simbol ca i concept reprezint orice pattern care reprezint sau nlocuiete ceva, ceea ce nseamn c n locul manipulrii fizice a unui obiect manipulm simbolul, reprezentarea. FREGE

13

ALLAN NEWELL * asumpiile de baz ale paradigmei clasic-simbolice sunt: 1. abordarea simbolic este o abordare a sistemului fizico-simbolic pentru c fiinele umane sunt exemple fizice, biologice de sisteme fizico-simbolice. Sistem simbolic pentru c este un sistem care proceseaz simbolul i sistemul fizic pentru c exist ntro lume fizic. Din acest punct de vedere procesele cognitive pot fi considerate ca manipulatoare formale de simboluri(analogia cu calculatorul). Formal = orice manipulare bazat pe reguli sintactice, clare, precise. 2. adugarea de neles simbolurilor(adic interpretarea simbolurilor i a manipulrilor acestora) confer explicaie i sens comportamentului. 3. procesele cognitive pot fi studiate independent de studiere creierului. II. Reprezentarea informaiei ntr-o paradigm de tip simbolic Termeni importani 1. propoziie un enun cu valoarea de adevr A/F. n sistemul cognitiv fiecare propoziie care exist acolo se numete credin(belief). Fiecare credin care este susinut de argumente se numete ipotez. Ansamblul ipotezelor adevrate formeaz cunoaterea(informaia). 2. cunoaterea un model al lumii reale stocat n memoria sistemelor, utilizat de sistem n determinarea componentelor sale(baza comportamental a sistemelor) putnd fi manipulat, schimbat, dezvoltat de ctre sistem. trebuie reprezentat cu ajutorul unui limbaj, care este esenial are nevoie de operaii pentru a extrage informaia din sistem

14

sistemul dispune de modaliti de schimbare sau extindere a modelului; acest sistem poate fi analizat n termenii structurilor de informaii i ai operaiilor Exist cel puin 2 modele de abordare a cunoaterii: A) Abordarea logic - const doar din propoziii, adic suntem interesai doar de valoarea lor de adevr. Suntem interesai de manipularea sau extinderea modelului, singura modalitate fiind raionamentul deductiv => sistemul deductiv. Un astfel de sistem const din: alfabet, un set de reguli sintactice(care definesc modul de combinare a elementelor), o serie de axiome(set de propoziii ntotdeauna adevrate) i din reguli de inferen(care sunt sintactice). Interpretarea informaiei este un proces de punere fa n fa ntre un enun de tip p implic q, un enun corect formulat gramatical i o propoziie despre lume. n acest sens modelul cunoaterii este o interpretare adevrat a realitii(fapt care se ntlnete cnd toate propoziiile sunt adevrate). Consisten(completitudine) o teorie este complet atunci cnd toate propoziiile care o compun au valoarea A de adevr i pot fi obinute din teorie prin reguli de deducie. Inconsisten o teorie este consistent atunci cnd nu putem deduce propoziiile contradictorii din ea. Criteriul de consisten este urmtorul: dac exist cel puin 1 model al unei teorii atunci teoria este consistent. B) Abordarea informaiei - const nu numai din propoziii ci i din alte tipuri de informaie. Include metode nedeductive. Aici suntem interesai nu numai de valoarea de adevr a propoziiei ci i de accesabilitatea informaiei. Aici extinderea i manipularea obiectelor se face prin percepie i prin nvare. Schema reprezentrii informaiei n acest sens sistemul informaional este format din clase de structuri de informaii i procese de manipulare a acestor informaii care permit utilizarea informaiilor. n acest tip de abordare teoriile sunt de tip semantic. Exist 2 tipuri de teorii semantice: 1. teorii semantice declarative exprim corespondena dintre structurile de informaii i proprietile i relaionrile lor din diferite domenii 2. teorii semantice procedurale exprim corespondena dintre structurile de informaii i comportamentul specific al sistemului. Concepte asociate gsirea informaiei ine de organizarea informaiei(modul specific de aranjare, dispunere a informaiei n memoria sistemului care determin modul n care aceasta este reactualizat); reactualizarea informaiei se face prin legare(linking) care presupune asocieri de tipul este un fel de. Este o asociere care reprezint asocierea de mas. gruparea(chunking) are 2 forme: agregarea(exprim relaii de tip parte-ntreg) i contextul(care spune c o anumit grupare de propoziii este valabil doar n anumite situaii) III. Modelele simbolice

15

Au fost elaborate foarte multe modele simbolice. S-au meninut pentru c au fost aplicate la procesele cognitive centrale. Modelele sunt necesare pentru c reprezint cele mai clare moduri de punere n practic a teoriilor tiinifice.

2. Paradigma neuromimetic(neoconexionist) a reelelor mintale

- aprut de foarte mult timp(40) - 1946 Rosenblatt a elaborat un aparat matematic care ncearc s simuleze funciile celulei vizuale perceptron - McClelland & Rumelhart au organizat o echip de cercetare PDP(Parallel Distributed Processing) Research Group. Au publicat n 1981 un articol n care vorbeau de modelul activrii interactive(IAM), iar n 1986 cartea Parallel Distributed Processing - activitatea cognitiv poate fi cunoscut i explicat prin intermediul unor modele de inspiraie neuronal. Procesarea informaiei se face la nivel reprezentaional-algoritmic prin reele neuromimetice. Informaia este reprezentat de sistemul cognitiv uman prin valori i patternuri de activare ale unor uniti simple denumite neuromimi.

Reelele neuromimetice reprezint un mimetism funcional. Ele nu sunt reele formal-logice ci constau n ajustarea reciproc a patternurilor de activare dintre unitile reelei. Elementele modelului conexionist sunt: 1. unitile 2. starea de activare 3. regula de activare 4. funcia output(ieire)

16

5. pattern de conexiuni ntre uniti 6. reguli de nvare 7. mediul, ambiana reelei 1. unitile neuromimi/uniti cognitive/noduri Reprezint partea funcional a neuronilor reali ceea ce nseamn c au capacitatea de a descrca, de a activa sau inhiba impulsuri i de a realiza sinapse. Caracteristic pentru ele este ca au valoare de activare ntre [-1,1]. Avem uniti vizibile(care se gsesc n extremitile sistemului), input i output i uniti ascunse(hidden). Aceste uniti sunt semantic opace, la nivelul fiecrui nod se gsete o prticic din ntreaga informaie. ntlnim 2 tipuri de reele neuromimetice: de tip distributiv i de tip localizaionist (reele combinate). 2. starea de activare Cuprinse ntre [-1,1]. Pot s creasc sau s scad n timp n funcie de stimularea primit. Rata degradrii(decay rate) scdere a patternului de activare, similar cu mecanismul uitrii. 3. regula de activare Este o funcie care modific valoarea de activare a unitilor ntr-o reea i const n calculul netinput-ului unde Wij tria(ponderea) relaiei Ua importana fiecrui nod Ra rezidual(ce exista nainte) 4. funcia output(ieire) Stabilete relaia dintre valoarea de activare a unitii i output-ul pe care ea l transmite celorlalte uniti. n cazul reelelor poate exista o valoare prag. Ceea ce este sub nivelul pragului nu are nici o influen, neuronul nu este activ. Dac trece peste nivelul pragului se declaneaz o funcie output. 5. pattern de conexiuni ntre uniti Exprim legturile dintre neuroni cu termenul de pondere(Wij intensitatea n nodul i atunci cnd acioneaz j). Reeaua poate s fie unidirecional(impulsurile circul de la input la output) sau bidirecional(interactiv). Legturile sunt simultane sau excitatoare atunci cnd sunt incluse n intervalul(0,1] sau inhibitoare [-1,0). n cadrul reelei neuronale legturile pot exista numai ntre neuroni aflai la nivele diferite.Totui la nivelul reelelor neuronale a fost identificat un fenomen, cel de nvare competitiv (inhibiie lateral). 6. reguli de nvare Algoritmi sau ecuaii care guverneaz schimbarea ponderilor conexiunilor ntr-o reea Regula lui Hebb ponderea conexiunii dintre nodul i i nodul j se modific n funcie de produsul valorilor lor de activare. Tria sinapsei dintre 2 neuroni crete dac n momentul stimulrii ei se afl n aceeai stare de activare, fie pozitiv, fie negativ, i scade dac ei se afl n stri diametral opuse. Wij=Lr*Ai*Aj unde Lr rata de nvare Ai starea de activare a nodului i Aj starea de activare a nodului j

17

Regula Widrow-Hoff modificarea ponderii sau legturii dintre 2 neuroni este strict dependent de rata de nvare*(nivelul de activare dezirabil-nivelul de activare actual)*Ri(nivelul de modificabilitate) Wij= Lr(Du-Da)*Ri 7. mediul, ambiana reelei Poate fi excitator sau inhibitor pentru reea.

Curs 5 :

PERCEPIA

Principala provocare pe care o ridic studierea percepiei este nelegerea modului prin care un stimul tridimensional se proiecteaz bidimensional pe retin i genereaz finalmente o imagine cu caracteristic de tridimensionalitate la nivel cortical. Faptul c este finalmente contientizat nu ne ajut foarte mult, nu este suficient pentru nelegerea fenomenului. De asemenea, tim c stimulul pe care l percepem nu surprinde toat realitatea exterioar cu doar aspecte ale acesteia. De aceea, pentru nelegerea mai bun a realitii sunt necesare cteva asumpii suplimentare(constrngeri sau adaptri - constraint) cu privire la lume pentru ca experiena perceptiv s fie clar i fr ambiguiti. Ex.: obiectele care ne nconjoar sunt solide. Percepia este un proces activ care se desfoar n mai multe etape n care informaia curge n ambele sensuri i n care diferitele niveluri de analiz interacioneaz ntre ele pentru a determina ceea ce percepem i ceea ce nelegem. n ceea ce privete constrngerile, ele sunt prezente n orice sistem cognitiv, fie natural sau artificial, tocmai pentru a ajunge la acel rezultat dorit percepia.

1. Prelucrarea primar a informaiei

* explic cel mai bine percepia A) Cmpul perceptor la nivelul lui(retina) exist 2 tipuri de celule, diferite din punct de vedere funcional celule de tip ON-OFF i celule de tip OFF-ON. Celulele de tip ON-OFF sunt cele care atunci cnd sunt excitate genereaz n jurul lor inhibiie. Celulele OFF-ON dac sunt inactive din punct de vedere funcional acest lucru genereaz n jurul lor o stare de excitare. Celulele ON-OFF i OFF-ON se gsesc n retin, ganglionii vizuali i n structuri reticulare de tipul corpilor geniculai laterali. Hubel i Wiesel au identificat la un moment dat 3 tipuri de celule la nivel vizual 1. celule simple au fost identificate n cazul pisicilor(n cortexul somato-striat). Ele rspund de identificarea contururilor, fantelor luminoase i liniilor. 2. celule complexe rspund de orice localizare de stimuli n cmpul vizual, precum i de stimulii aflai n micare(au un cmp receptor mai amplu dect celulele simple). Au fost identificate n cortexul striat i parastriat 3. celule hipercomplexe prelucrarea stimulilor compozii(de exemplu forma stimulului) indiferent de mrimea lor, precum i aspecte de tip fa sau alte elemente ale corpului uman. Funcioneaz n baza unui pattern configurat. Cu ct forma respectiv este mai aproape de patternul pe care l presupune acel grup de celule atunci descrierea va fi mai bogat. 18

CONCLUZII Cortexul vizual conine celule care detecteaz stimuli cu complexitate mai ridicat, celulele de la acelai nivel numindu-se detector de trsturi. Aceti detectori de trsturi - au o reactivitate maxim la un anumit tip de stimul, dar rspund n mic msur i la ali stimuli. - obosesc relativ uor - formeaz reele specializate ntre care funcioneaz mecanismele inhibiiei laterale Au fost identificate ci neuronale separate n cortex pentru procesarea unor aspecte diferite legate de acelai stimul. Aceste ci se numesc ce(a)i unde(b). (a) dinspre cortexul vizual primar vine n lobii occipitali prin intermediul lobului temporal. Aceasta cale rspunde de procesarea culorii, formei i identitii stimulilor vizuali (b) urc dinspre locul occipital spre lobul temporal i parietal i este responsabil pentru procesarea informaiilor despre locaia i micarea stimulilor D.Marr Vision(1982) propune un model care presupune o serie de faze stimulii luminoi sunt supui unor prelucrri iniiale care se soldeaz cu o schi primar a obiectului aceast schi primar este supus unor prelucrri de stabilire a unor parametri de tipul adncime n spaiu, culoare, etc., mecanismele implicate fiind modulare rezultatul acestor prelucrri este o reprezentare intermediar(2/2D)(care nu este nici bidimensional nici tridimensional) care este supus la rndul ei unor procese suplimentare rezultnd reprezentarea tridimensional ASUMPII ia n considerare bogia informaiilor senzoriale fr a ignora valoarea informaional anterioar i experiena perceptiv; ia n calcul complexitatea proceselor cognitive necesare realizrii unei reprezentri mintale a mediului n funcie de datele senzoriale; n plus, nglobeaz cteva date din teoria gestaltist(principii de baz, constante perceptive,etc.) Datele de la retin pot fi organizate folosind 3 tipuri de trsturi: margini, contururi, regiuni de similaritate.

19

MODULE structuri nchise, impenetrabile cognitiv, nu sunt modificate indiferent de natura stimulilor, nu evolueaz A) SCHIA PRIMAR Permite extragerea contururilor(surprind caracteristicile invariante ale stimulului i permit o procesare economic a acestora pentru c reduc diversitatea la esenial). Contururile se extrag prin variaia semnificativ a intensitii stimulilor luminoi, adic zona de contact ntre mai multe culori. La nivelul cortexului vizual exist o tendin de exagerare a contururilor pentru punerea mai bine n eviden a obiectelor ca integritate. B) ORGANIZAREA MODULAR Exist 5 module care funcioneaz n paralel, sunt independente de natura stimulului. La nivelul lor presupunem existena unor asumpii sau constrngeri statistice despre mediul n care trim. Ex.: rigiditatea obiectelor 1) procesarea adncimii prin disparitate retinal stereopsis(capacitate de recepie e stimulilor vizuali din 2 unghiuri de recepie diferit. Mecanism important n realizarea calculului adncimii n spaiu, dar nu este singurul).Procesarea texturii este micorare sistematic a dimensiunii elementelor ntr-o textura i a distanelor dintre aceste elemente. 2) procesarea micrii considerat ca fiind un alt mecanism avansat de prelucrare a stimulului vizual. Exist studii care arat c ar fi un modul oarecum independent de celelalte. Se presupune c ar conine celule specifice care detecteaz anumite micri n diverse orientri. Acioneaz din primele sptmni de via. Celulele obosesc foarte uor. 3) extragerea formelor din procesarea umbrei zonele de umbr ofer informaii despre poziia i forma umbrelor ntr-un anumit context. Nu exist modele matematice care s-l explice. Se presupune c foarte important pentru nvarea lui este nvarea implicit. 4) procesarea texturii texton(cea mai mic unitate a unei texturi). Aceti textoni sunt caracterizai prin: locaie, frecven(densitate ntr-o suprafa), lungime i orientare. 5) procesarea culorii teorii tricromatice i teorii tetracromatice(recepia culorii n celulele cu conuri) C) SCHIA INTERMEDIAR 2 D Apare prin convertirea la nivel cortical a schemei primare pe care o mbogete prin luarea n consideraie(sub unghiul de vedere al subiectului) a elementelor privind orientarea suprafeelor precum i elementelor de calcul a adncimii(umbra, gradienii de textur, micarea, indicii binoculari). D) REPREZENTAREA 3D Este o elaborare suplimentara a schiei intermediare 2 D i reprezint modelul 3D al obiectelor i al relaiilor spaiale dintre obiecte. Este inclus relaia subiectului cu obiectul, dar este oarecum independent de unghiul de vedere al subiectul, n sensul c imaginea este perceput ca fiind 3D chiar dac obiectul este parial ascuns.

GNDIREA N PSIHOLOGIA COGNITIV

* 2 zone mari una teoretic, intens studiat, cu un maxim n anii 70-80 zona aplicativ, mai activ acum 20

NELEGEREA Nu este vzut nici la nivel colar, nici la nivel general, ci din 2 perspective: 1. nelegerea discursului 2. nelegerea imaginilor

1. Presupune punerea fa n fa a informaiilor cu sens venite pe cale senzorial(fie n momentul prezent, fie n trecut) cu informaiile anterioare acestora. n acest sens nelegerea este o funcie att a input-ului senzorial ct i a cunoaterii anterioare activate. 2. nelegerea nu apare prin asimilarea pasiv a nelesului propoziiilor sau imaginilor pentru c nelesul acestora exista deja parial n subiect. De aceea nelegerea este un proces activ prin aceea c subiectul construiete activ nelesul din input i din cunoaterea activat. 3. Noi nelegem informaia fie ea verbal sau imagistic atunci cnd suntem capabili s dm un sens de ansamblu acesteia. Din acest punct de vedere nelegerea const n elaborarea unei reprezentri integrate. Procesul nelegerii trebuie s fie capabil sa utilizeze cunoaterea la nivel mai general, dar i informaiile din realitate care de cele mai multe ori sunt incomplete de aceea necesitnd prelucrri i inferene secundare, cu rol de reducere a ambiguitii(procese la nivel incontient). VAN DIJK & KINTSCH(1983) au propus un model nelegerea pornete de la cuvinte, propoziii, paragrafe i pasaje mai mari. Aceste 4 niveluri implic, n vederea nelegerii, construirea a 4 tipuri de reprezentri: 1. microstructur nelegerea literal a textului, de suprafa 2. macrostructur deriv din microstructur i exprim esena textului 3. superstructura dat de modul de formulare a textului(retoric) sau stilul textului 4. reprezentarea de tip model situaional set de structuri de cunoatere cu privire la sensul real al textului

Curs 6

Gandirea ca rezolvare de probleme

Simon(1978,1979)- unul dintre primii cercetatori in acest doemniu, sugera ca orice discutie pe tema rezolvarii de probleme trebuie sa aiba trei mari componete: Arezolvatorul de probleme- pe care il numeste sistemul de procesare a informatiei 21

BC-

problema numita mediul sarcinii/obiectivul reprezentarea problemei numita spatiul problemei. Rezolvarea problemei apare atunci cand un rezolvator traduce o problema intr-o reprezentare

interna a acesteia si apoi cauta un drum/o cale prin spatiul problema de la datele furnizate initial pana la starea finala. Cele mai multe din ideile de mai jos sunt concepte-cheie lansate de Simon. Aici am putea intra intr-o discutie intreaga cu privire la rezolvatorul de probleme, care este umanin psihologia cognitive sau artificial in inteligenta artificiala. A. Rezolvatorul de probleme Lindsay si Norman(1972) au distins intre mai multe tipuri de cunosinte utilizate in reprezentarea problemei, existe in memoria acestuia: fapte propozitii/enunturi imediat accesibile subiectului algoritmi seturi de reguli care automat genereaza raspunsuri euristici reguli conducatoare sau planuri generale de actiuni sau strategii Algoritmi garanteaza ajungerea la raspuns, prin aplicarea unui set verificat de reguli la o situatie noua. Algoritmul/setul de reglui se stocheaza in memorie sub forma unei subroutine(siruri de operatii inalt automatizate). Euristica nu genereaza intotdeauna o sultie la o problema. Un exemplu de euristica este analiza mijloace-scopuri. Mai recent, Anderson(1983, 1994), a aratat ca simularile pe calculator pot opera utilizand doua tipuri de cunostinte: de operatii Ernst &Newell(1969) au furnizat o versiune simplificata a modului in care rezolvatorul de probleme este implicat in procesul de rezolvare de probleme. cunostinte declarative (teoria)- faptele exprimate in enunturi) cunostinte procedurale (algoritmi si euristici prezentate ca proceduri/moduri de lucru/siruri

22

Imput (descrierea problemei)

Translator

Reprezentarea interna a problemei

Technici de rezolvare a problemei

Reprezentarea solutiei

Imputul(descrierea problemei) este pusa in functie de catre translator care o converteste intr-o reprezentare interba(incluzand starea initiala,starea tinta precum si mijlocele prin care sa fie sesizata apropierea de scop), care este pusa in functie de catre technicile de raspuns care genereaza solutia. Procesul de translatie(echivalent constituirii reprezentarii) este putin studiat. Reprezentarea interna a problemei poate avea multe forme, incluzand reprezentarea spatiului problema.Technicile de rezolvare a problemei pot fi reprezentare prin operatii, fapte, subrutine si euristica.

23

B. Problema C. Spatiul problemei: se refera la reprezentarea interna a : starii initiale- sunt reprezentate conditiile initiale de inceput starii finale este reprezentata starea finala starile intermediare constand din starile care sunt generate prin aplicarea unei operatii unei starii operatii miscarile ce asigura trecerea de la o stare la alta. Ex: turnul din Hanoi Rezolvarea problemei= poate fi vazuta ca fiind identificarea caii sau rutei corecte prin spatiul problema. Cautarea in spatiul problema technici/ strategii de gasire a unei reprezentari concrete a ceea ce inseamna sa ,, intelegi problema: incercare si eroare(aleatorie) ,, urcarea dealului( bill climbing) analiza ,, mijloace- scopuri( rezolvatorul isi fixeaza doar un scop o data- rezolvarea consta dintr-un sir de sub-scopuri care duc finalmente la scopul final) Sisteme de productie vor fi discutate la ahitecturile cognitive: ACT ACT steluta sus ACT-R

24