Student: Baciu Cătălina Ioana

ANUL I ID
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Perspective şi metode de abordare a psihicului

Sunt multe întrebări la care psihologii trebuie să răspundă. Aceştia sunt preocupaţi în mod
sistematic de explicarea, descoperirea şi înţelegerea modului în care oamenii gândesc, acţionează şi
se comportă într-un anumit fel. Pentru aceasta ei utilizează tehnici şi metode ce îi ajută să culeagă
date şi să obţină explicaţii teoretice.
Lucrarea autorilor Tony Malim, Ann Birch şi Alison Wadeley, ”Perspective în psihologie,,
ne propune un demers de aprofundare a acestora şi nu numai fiind structurată pe şase capitole.
Primul capitol ne face cunoştinţă cu istoria psihologiei, ce este definită ca ”studiul ştiinţific
al experienţei şi al comportamentului,, fiinţei umane. Ca ştiinţă psihologia are puţin mai mult de o
sută de ani, ca parte integrantă a filozofiei ea a existat încă din antichitate, de pe vremea lui Platon şi
Aristotel. Dea lungul timpului pe masură e psihologia s-a dezvoltat au apărut mai mult curete şi
şcoli, ficare cu reprezentanţi ei de marcă şi cu contribuţii valoroase în fundamentarea psihologiei ca
ştiinţă de sine stătătoare. Structuralismul, funcţionalismul, asociaţionismul, behaviorismul,
psihologia gestaltistă, psihanaliza sunt şcolile care au contribuit la înţelegerea omului şi a modului
său de a fi în lume.
Capitolul doi se ocupă de abordările teoretice existente în psihologie, fiecare studiind câte o
dimensiune a fiinţei umane,”pentru a ajunge la o înţelegere completă a funcţionării psihologice” .
În psihologie sunt cinci abordări majore:
1. Abordarea fiziologică, susţine că funcţionarea noastră psihologică se explică şi se descrie
prin intermediul biosului, comportamentul, gândirea, simţirea „sunt presupuse a fi legate de
constituţia noastră fiziologică”.
2. Abordarea psihanalitică, se datorează lui Sigmund Freud(1856-1939), care în baza
obesvaţiilor practice descoperă că personalitatea umană conţine:
• inconştientul, subconştientul şi conştientul,
• omul se naşte cu pulsiuni instinctuale ce motivează şi permit adaptarea
comportamentului, energia psihică fiindu-le sursă, iar cea mai puternică fiind
„libido-ul de natură pur sexuală”
• dezvoltarea emoţională a personalităţii este influenţată major de către experienţele
din copilăria timpurie,
• personalitatea se constitue din id, ego şi superego
În cadrul acestei abordări şi-au adus contribuţii majore C.G. Jung şi Alfred Adler,
completând şi dezvoltând abordarea psihanalitică.
Student: Baciu Cătălina Ioana
ANUL I ID
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
3. Abordarea behavioristă, se orientează asupra mecanismelor învăţării, a influenţei mediului
ignorând mecanismele interne ce acţionează în organism, studiind condiţionarea clasică
(Ivan Pavlov) şi condiţionarea operantă(Edward Thorndike). Au avut o influenţă deosebită
asupra psihologiei mai ales prin ramura ce s-a ocupat de studierea stimul-răspuns.
4. Abordarea cognitivă, consideră că e nevoie să studiem evenimentele interioare ale persoanei,
numite mediatori, percepţia, rezolvarea de probleme, memoria limbajul, „procesele mentale
care ne afectează comportamentul şi ne fac capabili să înţelegem lumea din jurul nostru”.
5. Abordarea umanistă, pune accent pe unicitatea persoanei, pe experienţa conştientă şi
subiectivă, pe libertatea omului de a decide singur pentru sine şi pe potenţialul de creştere şi
dezvoltare al fiecăruia.
Aceste abordări diferite au poziţii diferite legate de probleme filozofice esenţiale. În capitolul
următor se prezintă aceste probleme ce au dus la mari controverse în sânul psihologiei. Dezbaterea
ereditate-mediu, reducţionismul, liberul arbitru şi determinismul, conştiinţa, motivaţia, afectivitatea,
abordarea ideografic-nomotetic, toate de o importanţă majoră în psihologie sunt descrise şi
explicate pe înţelesul tuturor, fiecare având ceva de oferit şi rotunjind totodată întregul.
În capitolul patru autorii se ocupă de metodele de cercetare în psihologie. Observaţia ca
studiul sistematic şi intenţionat al comportamentului în condiţii naturale, în absenţa intervenţiei
observatorului şi în scopul unei descrieri detaliate. Sondajul este altă metodă, ce constă din
formularea unei serii de întrebări este alcătuituiesc un chestionar ce se aplică pe un lot de
participanţi. Studiul de caz constă în investigarea foarte detaliată a unui singur individ sau grup în
scopul de a generaliza rezultatele la întreaga populaţie. Experimentul presupune provocarea unui
fenomen psihic în condiţii bine determinate, cu scopul verificării unei ipoteze, a unei relaţii cauzale.
Psihologul modifică sistematic un factor care acţionează asupra participanţilor la experiment
păstrând constante toate celelalte aspecte ale situaţiei. Chestionarul este metoda prin care un grup
selectat de persoane (eşantion) îşi exprimă opiniile, atitudinile sau părerile despre comportamentele
din anumite circumstanţe. Testul psihologic este o situaţie standardizată în care răspunsurile
subiecţilor sunt măsurate folosind etaloane specifice populaţiei din care fac parte. Diferenţa dintre
teste şi chestionare constă în faptul că testele sunt orientate la nivelul comportamentelor, al reacţiilor
comportamentale, în timp ce chestionarele sunt situate la nivel declarativ, ele nu pun oamenii să
acţioneze. Tot aici se vorbeşte şi despre metoda tehnică a corelaţie, cu toate că nu este o metodă de
studiu propriu-zisă, psihometria ocupă şi ea un spaţiu suficient de mare penru a fi înţeleasă.
Capitolul cinci se ocupă de domeniile profesionale pe care le are în vedere un psiholog, atât
în domeniul cercetării aplicate cât şi în cercetarea fundamentală, în psihologia ocupaţională cât şi în
clinică, în domeniul educaţional cât şi social, în domeniul judiciar cât şi în selecţie şi orientare
profesională.
Student: Baciu Cătălina Ioana
ANUL I ID
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Ultimul capitol se referă la aplicarea metodei ştiinţifice în psihologie, facând o analiză critică
a acesteia, abordând totodată etica şi deontologia profesiei de psiholog.
Lucrarea lecturată mi-a oferit, prin conţinutul ei, orientări de bază în pregătirea mea de
student în psihologie, o importantă sursă de documentare ce răspunde unei viziuni complete asupra
psihologiei ca ştiinţă, de aceea o recomand tuturor celor ce studiază la nivel universitar cât şi celor
ce sunt pasionaţi de domeniul acestei ştiinţe.

Bibliografie
Malim, T., Birch, A., & Wadeley, A. (1999). Perspective în psihologie. Bucureşti: Editura tehnică.