Rezumat metode de cercetare

I.Chestionarul
1.IPOTEZA=Un enunt de tip probabil despre relatia dintre 2 sau mai multe variabile,exprimat in
forma cauzala de tipul: dacaatunci, cu catcu atat.
Este alcatuita din variabila dependenta (efectul observat) si variabila independenta (cauze ce
ar putea prezice aparitia acestui efect).

Exemple:

1.Daca indivizii sunt fizic atractivi,atunci probabil ei sunt mai persuasivi,cand transmit un
mesaj unei audiente.
Fizic atractivi=variabila independenta,pentru ca asta ar putea fi o cauza a persuasivitatii)
Persuasivi=variabila dependenta,deoarece este un efect observant dup ace s-a vazut ca indivizii
sunt atractivi fizic)

2.Daca oamenii au, in general mai mult timp liber,atunci probabil acestia ar vizita muzee mai
frecvent.
Timpul liber=variabil independent,pentru ca este cauza pentru care ar vizita muzee.
Ar vizita muzee=variabila dependent,deoarece depinde de timpul liber.

3.Cu cat indivizii au un nivel de educatie mai ridicat,cu atat este mai probabil ca ei sa viziteze
mai des muzee.
Nivel de educatie=variabila independenta,deoarece este cauza pentru care ar merge mai des la
muzee.
Vizita la muzee=variabila dependenta,deoarece tine de educatie,este un efect observat .

Ipoteza cu mai multe variabile independente(grad ridicat de determinare)

Daca indivizii au,in general,mai mult timp liber si au nivel de educatie ridicat,atunci probabil
acestia viziteaza muzee mai des.
Lantul cauzal=variabilei dependente ii sunt asocite posibile variabile explicative.
Exemplu: Subiectii care viziteaza frecvent muzee,sunt probabil cei care au timp liber,care au
nivel de educatie ridicat si adera la valori spirituale, in detrimental celor materiale si evealueaza
mai putin favorabil alte oportunitati de petrecere a timpului liber.

Sursa elaborarii ipotezei:

1.ipoteze bazate pe experienta.
2.ipoteze care au la baza o cunoastere a teoriei
3.ipoteze formulate prin analogie( analogia cu alte domenii ale cunoasterii) Cu cat poluarea ar fi
mai redusa,cu atat este mai probabil ca un individ sa gandeasca mai repede. (nu e cel mai bun
exemplu :D )

2.OPERATIONALIZAREA TERMENILOR (PERMITE TRANSFORMAREA

TERMENILOR IN INTREBARI)
Operationalizarea conceptelor serveste esential punerea in actiune a proiectului de cercetare,
furnizand datele de fond pentru selectia metodelor, pentru construirea instrumentelor de
investigatie in intreaga anatomie concreta (de pilda, intr-o ancheta sociologica prin chestionar,
intrebarile acestuia sunt enunturi interogative care convertesc ca atare indicatorii retinuti din
procesul de operationalizare). Intrebarile din cadrul chestionarului au rol de indicatori prelucrati,
tradusi, ajustati astfel incat sa fie valizi si functionali in procesul comunicarii dintre subiect si
cercetator.

DEFINITIE NOMINALA A CONCEPTULUI Evaluarea unor oportunitati concurente de

petrecere a timpului liber=care sunt modalitatile de petrecere a t.l. adoptate de subiect in
general,cu ce frecventa,care este aprecierea subiectului(atractivitate,dezirabilitatee)comparative
pentru fiecare dintre acestea si in ce masura ii sunt accesibile.
Definitie operationala:din definitia nominala decurg 3 dimensiuni:1.modalitatile d epetrecere a
t.l. in general, 2.dorinta si atractivitatea fata de modalitatile de petrecere a tl. Si 3. Accesibilitatea
fata de modalitatile de petrecere a tl,inclusive in termini de costuri.

Operationalizarea:
1.Modalitati de petrecere a tl
-daca subiectul merge la muzeu/cinematograf/teatru/opera in tl.Cu ce frecventa?
-daca iese cu prietenii in tl la restaurant.Cu ce frecventa?
-daca merge la spectacole/concerte.Cu ce frecventa?
2.Dezirabilitatea sociala a modalitatilor de petrecere a tl
-la ce modalitati de petrecere a tl apeleaza cunoscutii/prietenii sai si cu ce frecventa
-ce modalitatee de petrecere a tl crede subiectul ca ar fi utila/relaxanta/apreciata de ceilalti
3.costuri si accesibilitate
-ce modalitati de petrecere considera mai ieftine /scumpe
-care sunt modalitatile de petrecere a tl pe care si le permite/si care nu
-cat de usor considera subiectul ca este accesul catre modalitatile d epetrecere a tl
(timp,distant,mijloace de transport)

SCALE
Scal Caracteristici de baz Exemple Calcule statistice permise

Nominal Numerele identific i Gen, religie, etnie Procent, mod, chi-ptrat

clasific obiecte. Sunt doar
coduri
Ordinal Numerele indic poziia Ordinea ntr-o Corelaie
relativ a obiectelor, dar nu clasificare, scalele de tip (Spearman rho)
i distana dintre ele Likert
Interval Diferena dintre obiecte Temperatura (Celsius), T-test, ANOVA, regresie, anal
poate fi comparat; punctul nivelul de
zero este arbitrar inteligen(IQ)
Raport Exist punct zero Vrsta , venit, costuri, Medie geometric,
cota de pia
Tipuri de chestionare
Din punct de vedere tehnic:
1.chestionare cu operator de teren (fata in fata)
2.chestionare autoadministrate (prin posta,e-mail,autoadministrate multiplu)
3.chestionare aplicate prin telefon

3.Cum construim un chestionar? Tipuri de intrebari

TITLU :CHESTIONAR NR. XYZ cod OPERATOR: GHF
Preambul: Buna ziua,numele meu este X,sunt student la Y si realizez impreuna cu echipa
mea o cercetare privind poluarea.Alegerea dumneavostra s-a realizat aleator dintr-o baza
de date cu numere telefonice.Va asiguram ca datele sunt confidentiale (anonimatul
persoanei daca e cazul).Raspunsuile dvs vor fi prelucrate satistic pentru relizarea unui
articol de ziar.Chestionarul dureaza aporximativ x minute. Va multumim!

Tipuri de intrebari:
1.Intrebari inchise:(precodificate)-permit subiectului sa aleaga un singur raspuns sau mai multe
dupa caz.
Exemplu: Cum apreciati calitatea acestei expozitii?
1.foarte buna 2.buna 3.medie 4.proasta 5.foarte proasta 88.NS/NR
!!!- Variantele de raspuns la intrebari trebuie sa fie:exhaustiviste,in sensul ca indiferent de
raspunsul subiectului acestea pot fi incadrate intr-una din categoriile propuse,2.reciproc
excluzive, in sensul ca raspunsul unui subiect poate fi incadrat intr-o singura categorie si numai
intr-una. 3.echilibrate
2.Intrebari deschise(postcodificate)
Enumerati trei lucruri care v-au placut la acest muzeu:
1__________________ 2_______________ 3_______________
!!! A SE EVITA FORMULARILE DE TIP DC,CA INTREBARI DESCHISE,DEOARECE POT
OBTINE RASPUNSURI ABERANTE. De ce v-a placut acest muzeu? Pentru ca a fost interesant.
3.Intrebari semideschise (variante prestabilite+raspuns propriu)
Ce v-a placut cel mai mult la acest muzeu?
1.expozitia x 2.expozitia z 3.ghidul 4.parcul muzeului
5.magazinul de suveniruri 6.altceva.Ce anume?_________
!!! in paranteza dupa intrebare se poate specifica alege-ti un singur raspuns)

Modul de structurare a chestionarului

1.Intrebari introductive-usoare,generale,clar formulate,care permite respondentilor sa raspunda
fara dificultate.
Exemplu: Credeti ca lucrurile in Romania merg intr-o directive buna sau gresita?
1.Intr-o directive buna 2.intr-o directive gresita
2.intrebari de trecere(tampon)-de obicei nu sunt intrebari ci afirmatii
Exemplu : Si acum sa trecem la cateva intrebari despre televiziune.
 Va rugam sa precizati 3 posturi de tv pe care le-ati urmarit cel mai des in
ultima saptamana.
1__________ ;2____________ ; 3___________;
3.Intrebari filtru- intrebari pentru persoane care detin un anumit atribut
Exemplu: 11.Ati fost la noaptea devoratorilor de publicitate?
1.da 2.nu(daca nu a fost se trece la 13)
12.Cat de mult v-a placut acest spectacol?
1.foarte mult 2. Mult 3.putin 4.foarte putin
4.Intrebari bifurcate- separa subiecti care dau anumite raspunsuri fata de ceilalti,urmand sa
raspunda la intrebari diferite.
Exemplul 1: intrebarea 1?
Raspuns : foarte des des rar foarte rar nu stiu

Pentru ce care au raspuns la intrebarea 1 des si foarte des.

Intrebarea z
Intrebarea y
5.Intrebari de control(se aplica in special pentru chestionare autoadministrate,pentru a verifica
daca subiectii raspund sincer sau la intamplare. Se reformuleaza o intrebare in alta parte a
chestionarului.
Exemplu: Cat de important este pentru un tanar sa aiba cunostinte despre civilizatie si cultura?

Considerati ca este f important pentru un tanar sa aiba cunostinte despre cultura si civilizatie?
6. Intrebari de identificare: (varsta,sex,stare civila,apartenenta etnica,nivel de
educatie,profesie,localitate de provenienta etc.)
Exemplu: Varsta dvs este
1.sub 25 ani
2 intre 26 si 35
3.intre 36-45
4.intre 46-55
5.peste 55
SEX : M / F

II.Esantionarea
Populatia=prin populatie intelegem o grupare, o colectie bine definite pentru studio.(oamenii
dintr-o localitate,clientii unei banci,tarile francofone,clientii unei companii de telefonie)
Esantionul =selectarea unei parti din populatie. Procesul de selectie se numeste esantionare.
Avantaje:-economic,investigarea populatiei unei tari,cunoaster

Clasificare:
I)Esantionarea neprobabilista :a)de convenient
b)pe cote
c)tip bulgare de zapada
II)Esantionarea probabilista: 1.simpla aleatoare
2.prin stratificare
 3.multistadiala
4.cluster
Esantionarea neprobabilista se manifesta atunci cand unii jurnalisti i-au interviuri unor
persoane care trec pe o anumita strada la o anumita ora,sit rag concluzii generale asupra intregii
populatii,cu privire la raspunsurile celor cativa respondent.
Esantionarea de convenienta-persoane care sunt dispuse sa participle la cerctare.Prezinta
avantajul accesului usor si cu costuri reduse la respondentii pe care se realizeaza investigatia,dar
concluziile analizei nu pot fi inferente la nivelul populatiei.
Esantionarea pe cote-se imparte populatia in subcategori(femei barbate, rural urban
etc).implicarea subiectivitatii in alegerea respondentilor face ca acest tip de esantion sa nu
reproduca si caracteristicile populatiei la nivelul opiniilor,atitudinilor sau
comportamentelor.avantajul economic este contrabalansat de minusurile in planul cunoasterii.
Esantionarea tip bulgare de zapada-se incepe esantionarea de la un cunoscut,apoi ti se
face cunostinta cu altcineva si tot asa. Exemplu:cunosti un schior,acesta iti face cunostinta cu
altul,celalt cu altul si tot asa.

Esantionarea probabilista
Simpla aleatoare-toti membri au sanse egale de participare la cercetare.metodat folosita
este cea a extragerii bilei dintr o urna si introducerea ei la loc.
Prin stratificare in functie de criteria de selectie ex: sex si asezare:urbana/rurala
Barbati din mediu rural,barbate din mediu urban,femei din mediul rural.
Multistadiala se bazeaza pe ideea ca populatia umana poate fi privita ca fiind formata din
indivizii ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc; la randul lor aceste grupuri sunt
formate din altele mai mici, care si ele sunt formate din altele si mai mici, si asa mai departe se
ajunge la nivelul individului. Astfel intr-un prim stadiu se alege un esantion de grupuri de rang
inalt, apoi de rang 2, iar in final se va alege un esantion de indivizi care cuprinde intreg efectivul
ultimului esantion de grupuri. Denumirea de "multistadial" provine din faptul ca exista mai multe
stadii in alegerea esantionului final. Esantionare multistadiala are ca scop reducerea costului si
timpului de culegere a informatiei. "Un esantion multistadial este mai putin reprezentativ, la
volum egal decat unul simplu aleator".
Cluster grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt
testati (ex: testam comportamentul liceenilor, bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele
si rezulta un ciorchine)

III)Focus grupul
http://www.icvl.eu/2012/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaE/sectiuneaE_lucrarea02.pdf

IV) Observarea
http://10thgradepsychology.blogspot.ro/2010/11/observatia-ca-metoda-
de-cercetare-in.html