Module d’enseignement interdisciplinaire.

2014-2015

CONSTRUCŢIA CHESTIONARULUI

Construcţia oricărui chestionar trebuie să înceapă cu specificarea foarte clară şi detaliată a

problemei de cercetare.
Fiecare întrebare din chestionar reprezintă un indicator, dar un indicator prelucrat, tradus,
ajustat etc. de aşa manieră încât el să fie valid şi funcţional în procesul comunicării dintre cercetător
şi subiect.
În debutul chestionarului se recomandă folosirea uneia sau mai multor întrebări „uşoare“, la
care oamenii răspund cu plăcere, cu scopul de „a sparge gheaţa“ cât mai repede şi de a antrena
subiectul în dialog.
Orice chestionar conţine şi un număr de întrebări de identificare sau variabile personale, prin
care se determină caracteristicile de bază ale statutului social al indivizilor – sex, vârstă, şcolaritate,
ocupaţie etc.
Construcţia chestionarului are la bază, înainte de toate, o cunoaştere prealabilă a problematicii
vizate de anchetă.
Când construim un chestionar trebuie să folosim un limbaj care să fie înţeles de toată lumea şi
să fie înţeles de toată lumea la fel.
În construcţia chestionarului se va ţine seama şi de populaţia căreia îi sunt adresate întrebările.
În majoritatea chestionarelor apar aşa–numitele întrebări filtru, care generează bifurcări în
succesiunea întrebărilor, trimiţând operatorul sau subiectul la întrebarea care urmeză a fi adresată,
în funcţie de răspunsul la întrebarea filtru.

Ex :
1. Frecventaţi o bibliotecă publică (judeţeană, municipală, comunală…)?
1. DA 2. NU

2. Daca NU , de ce?

................................................................................................................................................

Tipuri de întrebări

1. În funcţie de conţinutul lor distingem trei mari categori de întrebări :

 întrebări factuale ;
 întrebări de opinie ;
 întrebări de cunoştinţe.

1
 Module d’enseignement interdisciplinaire. 2014-2015

a ) Întrebările factuale - vizează elemente de comportament ale indivizilor anchetaţi, ale

semenilor din jurul lor sau situaţii ce caracterizează viaţa subiecţilor sau a comunităţilor în cadrul
cărora ei trăiesc.
Ex :
 Câte seriale aţi urmărit în ultima săptămână la televizor ?
 Câţi bani se cheltuie în medie pe lună în familia dvs. cu hrana ?
 Aţi fost la cinematograf saptamâna trecută ?
 La ce vârstă aţi început să fumaţi ? etc.

b) Întrebările de opinie – vizează aspecte ce ţin de universul interior al individului, cum ar fi

părerile, atitudinile, credinţele, aşteptările, proiectarea în viitor, evaluările, ataşamentul faţă de
valori, explicaţiile fenomenelor din jurul său, justificările şi motivaţia acţiunilor etc.

Ex :
 După părerea dvs., care credeţi că sunt cele mai importante probleme cu care
se confruntă România în prezent?

1 Sărăcia 2 Lipsa locurilor de

muncă
3 Preţurile mari 4 Corupţia
5 Veniturile mici 6 Lipsa locuinţelor
7 Altceva. Ce?

c) Întrebările de cunoştinţe – pot furniza informaţii despre anumite comportamente.

Prin intermediul unor întrebări de cunoştinţe, putem evalua interesul oamenilor pentru
anumite domenii.
Ele pot fi utilizate şi ca întrebări de control – care nu sunt adresate pentru a aduce o
informaţie propriu-zisă din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acurateţea
răspunsurilor sale la alte întrebări. Ele sunt utilizate pentru a testa sinceritatea subiectului.

O specie aparte de întrebări o constituie cele de motivaţie – care sunt, în înţelesul foarte larg,
întrebări de opinie, dar de o distivitate sporită. Acestea aduc, în principal, la cunoştinţa
cercetătorului explicaţiile şi interpretările subiectului cu privire la opiniile şi faptele sale.

Ex :
 De ce aţi fost la cinematograf săptămâna trecută?
 Care sunt motivele care v-au determinat să consumaţi droguri?

2. După forma de înregistrare a răspunsurilor se face, în principal, distincţie între:

 Întrebări închise;
 Întrebări deschise;.
 Întrebări mixte sau semideschise sau semiînchise.

a) Întrebările închise – sunt cele care oferă subiectului variante de răspuns prefabricate,
respondentul urmând doar să o aleagă pe cea care se potriveşte situaţiei sau opiniei sale.

2
 Module d’enseignement interdisciplinaire. 2014-2015

Ex:

În relaţiile cu colegii Foarte Des Rar Foarte Deloc NS/NR

rar
cât de des.. des
Vă vizitaţi 4 3 2 1 0 9
Petreceţi 4 3 2 1 0 9
timpul
împreună
Discutaţi 4 3 2 1 0 9
problemele
care
vă frământă

b)Întrebările deschise – presupun înregistrarea cât mai fidelă şi cât mai completă, a
răspunsului dat de subiectul chestionat.
EX:
 Dacă veniturile gospodăriei dvs. nu vă ajung ce faceţi pentru a vă acoperi nevoile?

…………………………………………………………………………………………………

c) Întrebări mixte sau semideschise sau semiînchise – desemnează cazurile când variantele
de răspuns la o întrebare închisă nu epuizează gama întreagă de posibilităţi de a răspunde, fapt care
conduce la încheierea seriei de variante cu una de genul: „altceva“( altă situaţie sau alt caz)

 În general, credeţi că e bine ca locuitorii unui sat să se cunoască foarte bine?

1. Da, este bine să ştii totul despre ceilalţi.
2. Da, dar este bine să ştii numai ceea ce te priveşte şi pe tine.
3. Nu, nu este bine să te intereseze prea mult de alţii.
4. Alt răspuns ………………………….