1 Standingul financiar

În cazul în care valoarea unui indicator de standing financiar al întreprinderii diferă semnificativ de
media de ramură, se impune analizarea cauzelor care au determinat respectiva situaţie, în vederea
evaluării, în acest fel, a efectelor pe care acestea le produc asupra bonităţii întreprinderii analizate.

3.1. METODĂ ŞI REZULTATE

Indicatorii de standing financiar ai întreprinderii se structurează, după părerea noastră, în patru

categorii, şi anume:

3.1 Indicatori de activitate

3.2 Indicatori de finanţare
3.3 Indicatori de creştere economică
3.4 Indicatori de risc

3.1. INDICATORI DE ACTIVITATE

3.1.1 Rata eficienţei activelor totale (ROA – Return On Assets)

3.1.2 Rata rentabilităţii vânzărilor (ROS – Return On Sales)
3.1.3 Rata rentabilităţii financiare (ROE – Return On Equity)
3.1.4 Rotaţia stocurilor (RIT – Inventory Turnover Ratio)
3.1.5 Rotaţia creanţelor (RAC – Account Receivable Ratio)

3.2. INDICATORI DE FINANŢARE

3.2.1 Rata curentă (RCR – Current Ratio)

3.2.2 Rata rapidă (QR – Quick Ratio sau AR – Acid Ratio)
3.2.3 Rata dependenţei financiare (FLR – Financial Leverage Ratio)
3.2.4 Rata de acoperire a dobânzii (TIER – Times Interest Earned Ratio)
3.2.5 Indicatorii bursieri

3.3. INDICATORI DE CREŞTERE ECONOMICĂ

3.3.1 Ritmul evoluţiei rezultatului net al exerciţiului financiar

3.3.2 Ritmul evoluţiei activelor
3.3.3 Ritmul evoluţiei vânzărilor

3.4. INDICATORI DE RISC

3.4.1 Scorurile de tipul „A”

3.4.2 Modelul „Z”
 2 Standingul financiar
Standingul financiar

I. INDICATORII DE ACTIVITATE AI ÎNTREPRINDERII

1. Rata eficienţei activelor totale (ROA – Return On Assets)...

 se determină ca un raport dintre profitul net şi valoarea activelor întreprinderii;

 măsoară gradul de rentabilitate a întregului capital investit în firmă;
 în literatura economică anglo-americană, indicatorul mai poartă denumirea de rata
rentabilităţii activelor totale (Return On Total Assets – ROA) sau rata rentabilităţii
investiţiei (Return On Investment – ROI); 1

RNE
ROA = ------ x 100
AT

 după părerea altor analişti americani 2, indicatorul se determină ca un raport procentual între
rezultatul din exploatare (RE) şi totalul activelor (AT) recunoscute în poziţia financiară a
întreprinderii:
RE
ROA = ------ x 100
AT

În acest caz, indicatorul măsoară eficienţa cu care sunt folosite activele întreprinderii.

2. Rata rentabilităţii vânzărilor (Profit On Margin Sales – PMS)...

 se determină ca un raport procentual între rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi cifra de

afaceri netă (CAN);
 în literatura americană, indicatorul este adesea denumit Return On Sales – ROS;

RNE
ROS (PMS) = ------ x 100
CAN

 indicatorul evidenţiază...
 pe de-o parte, profitul obţinut la 100 lei vânzări,
 iar pe de altă parte, contribuţia veniturilor la întărirea capacităţii de autofinanţare a
societăţii comerciale;
 după părerea unor analişti americani, indicatorul se determină ca un raport procentual între
rezultatul din exploatare şi cifra de afaceri netă.3

3. Rata rentabilităţii financiare (ROE – Return On Equity)...

1
P. Halpen, J.F. Weston, E.F. Brigham – Finanţe Manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 111
2
M. Backer, P.T. Elgers, R.J. Asebrook – Financial Accounting, Harcout Brace Jovanivich, Publisher, Orlando, Florida,
USA, 1988, pag. 598
3
M. Backer, P.T. Elgers, R.J. Asebrook – Op. Cit. pag. 598
 3 Standingul financiar

 se calculează ca un raport procentual între rezultatul net al exerciţiului şi valoarea

capitalurilor proprii ale întreprinderii;

RNE
ROE = ------ x 100
CPR

 indicatorul evidenţiază gradul de rentabilitate al capitalului investit într-o afacere;

 în literatura anglo-americană, indicatorul mai este denumit şi rentabilitatea financiară sau
rentabilitatea capitalurilor proprii (Return on Common Equity);
 importanţa analizării acestui indicator rezultă cel puţin din următoarele considerente:
 indicatorul arată gradul de alocare a fondurilor acţionarilor în activitatea curentă, pe
de-o parte, precum şi eficienţa cu care firma angajează capitalul acţionarilor în
afaceri, pe de altă parte;
 indicatorul reflectă, totodată, rentabilitatea capitalului acţionarilor, constituind o
măsură a capacităţii întreprinderii de a plăti dividendele cuvenite acestora;
 indicatorul permite estimarea câştigurilor pe o unitate de capital investit în acţiuni
sau profitul care revine proprietarilor pentru investiţiile făcute în firmă.

4. Rotaţia stocurilor (RIT – Inventory Turnover Ratio)

 se determină ca un raport între costul vânzărilor (CV), pe de-o parte, şi stocurile (S)
existente în întreprindere la finele perioadei, adică:

CV
RIT = ------
S

 Costul vânzărilor (CV) se determină ca diferenţă între cheltuielile de exploatare (CE), pe

de-o parte, şi cheltuielile cu salariile (CHS) şi cheltuielile cu amortizarea (CHA), pe de altă
parte, adică:
CV = CE – (CHS + CHA)

Sensul favorabil al indicatorului este crescător şi reprezintă o gestiune eficientă a stocurilor.

5. Rotaţia creanţelor (RAC – Account Receivable Ratio)

 se determină ca un raport între cifra de afaceri netă (CAN), pe de-o parte, şi soldul
creanţelor neîncasate (CR) la sfârşitul perioadei, adică:

CAN
RAC = ------
CR
 indicatorul pune în evidenţă seriozitatea clienţilor întreprinderii, manifestată prin rapiditatea
cu care îşi achită obligaţiile pentru pentru produsele recepţionate, lucrările şi serviciile de
care au beneficiat.
II. INDICATORI DE FINANŢARE
 4 Standingul financiar

1. Rata curentă (RCR – Current Ratio)

 reflectă capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe

termen scurt, cheltuieli în avans), de a se transforma în disponibilităţi băneşti, care să
acopere datoriile scadente ale întreprinderii;
 se determină ca un raport procentual între activele curente (ACR) şi datoriile curente (DCR),
adică:
ACR
RCR = ------ x 100
DCR

Când...
RCR > 100  acoperire excedentară a datoriilor
RCR = 100  acoperire integrală a datoriilor
RCR < 100  acoperire parţială a datoriilor

 se apreciază că firma are o lichiditate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă
între 200% şi 250%;4
 în opinia altor specialişti, rata lichidităţii, trebuie să fie peste 150%;5
 în literatura de specialitate anglo-americană 6 se apreciază că rata lichidităţii generale trebuie
să fie de cel puţin 200%;
 după părerea noastră, intervalul de siguranţă financiară al indicatorului este cuprins între
150% şi 250%.

2. Rata rapidă (QR – Quick Ratio sau AR – Acid Ratio)...

 evidenţiază capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea

datoriilor scadente;
 se calculează ca un raport procentual între activele circulante rămase (după deducerea
stocurilor) şi datoriile curente, adică:

ACR – S
QR (AR) = ----------------- x 100
DCR

Când...
QR (AR) > 100  acoperire intermediară excedentară
QR (AR) = 100  acoperire intermediară integrală
QR (AR) < 100  acoperire intermediară parţială

4
Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 596 din 28.03.1995, de aprobare a metodologiei privind întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, publicat în M.Of. nr. 70 din
18.04.1995, pag. 15
5
HGR nr. 364 din 10.05.1999, pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea contractelor de administrare
a companiilor societăţilor naţionale, a societăţilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice
locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome, publicată în M.Of. nr. 213 din 14.05.1999
6
Terry Gaskin, Indicatori financiari perfecţi, Editura Naţional Bucureşti, 1998, pag. 23
 5 Standingul financiar
 Normele legale7 prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50%8 şi 100%.
 Terry Gaskin apreciază că nivelul optim al indicatorului trebuie să fie de 100%9.
 După părerea noastră, intervalul de siguranţă financiară al indicatorului este cuprins între
50% şi 100%.

3. Rata dependenţei financiare (FLR – Financial Leverage Ratio)

 se calculează...
 fie ca un raport între totalul datoriilor şi totalul activelor,
 fie ca un raport între totalul datoriilor şi capitalurile proprii, adică:

DT
FLRA = -------- x 100
AT

DT
FLRA = -------- x 100
CPR

 indicatorul evidenţiază în ce măsură resursele economice ale firmei s-au procurat din
capital străin.10

4. Rata de acoperire a dobânzii (TIER – Times Interest Earned Ratio)

 se determină ca un raport între profitul net înainte de plata taxelor şi a dobânzilor

(Earnings Before Interest and Taxes – EBIT) şi totalul dobânzilor achitate, adică:

RNE + IP + CHD EBIT

TIER = ----------------------- = ----------
CHD CHD
RNE = rezultatul net al exerciţiului
CHD = cheltuielile cu dobânzile

 indicatorul pune în evidenţă gradul de acoperire a dobânzilor din veniturile obţinute.11

5. Indicatorii bursieri...

 pun în evidenţă atât eficienţa finală a activităţii întreprinderii, cât şi încrederea pe care o
acordă bordul bursei în echipa managerială care administrează averea acţionarilor;
 în această grupă de indicatori includem:
7
Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 596 din 28.03.1995, Op. cit., pag. 15
8
HGR nr. 364 din 10.05.1999, Op. cit., pag. 9
9
Terry Gaskin, Op. cit., pag. 23
10
M. Backer, P.T. Elgers, R.J. Asebrook – Financial Accounting, Harcout Brace Jovanivich, Inc., N.Y., USA, 1988,
pag. 607
11
Idem, pag. 608
 6 Standingul financiar
a) câştigul pe acţiune;
b) coeficientul de capitalizare bursieră;
c) raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă a unei acţiuni;
d) randamentul dividendelor;
e) rata de acoperire a dividendelor.

a) Câştigul pe acţiune (Earnings per Share – EPS)...

 evidenţiază randamentul intern al unei acţiuni;

 se determină ca un raport între rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi numărul de acţiuni
comune (obişnuite) emise şi aflate în circulaţie (NA):

RNE
EPS = -------
NA

 În situaţia în care profitul net se reinvesteşte, atunci ar trebui ca trendul indicatorului să fie
crescător.

b) Coeficientul de capitalizare bursieră (Price-to-Earning Ratio – P/E)

 exprimă randamentul de piaţă al unei acţiuni

 se determină ca un raport între preţul de piaţă al unei acţiuni (cotată la bursă) (PPA) şi
câştigul pe acţiune (EPS):

PPA
P/E = ----------
EPS

 indicatorul arată cât de mult sunt dispuşi investitorii să plătească pentru un leu de profit
raportat;
 indicatorul înregistrează valori mari pentru firmele care au perspective mai bune de
dezvoltare (în condiţii economice şi de risc constante) şi valori mici pentru firmele ale căror
afaceri sunt riscante;
 preţul de piaţă al unei acţiuni este afişat zilnic pentru firmele tranzacţionate la bursă;
 pentru firmele necotate, care nu sunt tranzacţionate, sau companii private, preţul de piaţă
este negociat între părţile interesate.

c) Raportul dintre valoarea de piaţă (PPA) şi valoarea contabilă a unei acţiuni (VCA)
(Market-to-Book Ratio – MTBR)

 este o rată importantă, deoarece indică valoarea pe care pieţele financiare o conferă echipei
manageriale şi structurii organizaţionale a companiei în funcţiune (as a going concerc);

PPA
MTBR = ----------
VCA
 7 Standingul financiar
 Valoarea contabilă reprezintă costurile istorice ale „cărămizilor şi mortarului”, adică
costurile istorice ale activelor fixe (imobilizări corporale) ale unei companii, care au fost
finanţate de către acţionari, deţinători de acţiuni ordinare.
 O companie bine condusă, cu o echipă managerială puternică, cu o structură
organizaţională eficientă şi cu suficiente posibilităţi de creştere, ar trebui să aibă o
valoare de piaţă mai mare sau cel puţin egală cu valoarea contabilă a capitalului său
social.
 Dacă economia se află într-o perioadă de recesiune şi posibilităţile de câştig pentru firmă
sunt palide, raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă poate să fie subunitar,
chiar dacă echipa managerială este bună. Astfel valorile acestei rate vor depinde, atât de
factori economici generali (sau variabili pentru sectorul economic respectiv), cât şi de
factori care aparţin numai de firma respectivă, ca entitate distinctă.12

d) Randamentul dividendelor (RDIV)

 se determină ca un raport procentual între dividendul pe acţiune (DIVA) şi preţul de piaţă al

unei acţiuni (PPA):
DIVA
RDIV = --------- x 100
PPA
în care:

DIV
DIVA = ---------
NA

 Indicatorul este o măsură a câştigului încasat de acţionari, în urma investiţiei făcută în

acţiunile companiei.
 Dacă firma nu repartizează profitul exerciţiului sub formă de dividende, atunci, în
perioada următoare, se vor obţine profituri suplimentare. În această situaţie, evoluţia
indicatorului trebuie să fie ascendentă.

e) Rata de acoperire a dividendelor (RADIV)

 se determină ca un raport procentual între rezultatul net al exerciţiului (RNE) (profit) şi

dividendele care se cuvin acţionarilor (DIV):

RNE
RADIV = --------- x 100
DIV

 indicatorul măsoară proporţia în care profitul net al exerciţiului este distribuit acţionarilor
sub formă de dividende.
 În carul în care firma repartizează întregul profit sub formă de dividende şi piaţa nu
permite obţinerea unor profituri suplimentare cu acelaşi capital investit, atunci este de
aşteptat ca profitul să rămână constant, iar acţiunile firmei să fie cotate la acelaşi preţ.
 indicatorul încearcă să ofere un indiciu despre politica firmei în ceea ce priveşte reinvestirea
profiturilor şi plata dividendelor.13
12
P. Halpen, J.F. Weston, E.F. Brigham – Op. Cit., pag. 114
13
Terry Gaskin, Op. Cit., pag. 70
 8 Standingul financiar

III. INDICATORI DE CREŞTERE ECONOMICĂ

Indicatorii creşterii economice a întreprinderii reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi întări

poziţia pe segmentul de piaţă în care acţionarii au decis investirea capitalului.
În această categori includem:

1. Ritmul evoluţiei rezultatului net al exerciţiului financiar...

 se determină ca diferenţă între indicele rezultatului net al exerciţiului şi baza de comparţie a

indicatorului;
 În situaţia în care rezultatul este pozitiv, înseamnă că a avut loc o întărire a capacităţii de
autofinanţare a întreprinderii.

2. Ritmul evoluţiei activelor...

 se determină ca diferenţă între indicele activelor şi baza de comparaţie considerată 100%;

 Creşterea economică a întreprinderii este evidenţiată de rezultatul pozitiv al
indicatorului.

3. Ritmul evoluţiei vânzărilor...

 se determină ca diferenţă între indicele vânzărilor şi baza de comparaţie a acestora,

considerată 100%;
 Creşterea economică a întreprinderii este evidenţiată de rezultatul pozitiv al
indicatorului.
 9 Standingul financiar
IV. INDICATORI DE RISC

În această categorie avem în vedere,...

 pe de-o parte, scorul A al modelului Argenti, care vizează deficienţele activităţii manageriale,
 iar pe de altă parte, punctajele modelului Altman.

1. Scorurile de tipul „A”...

 se concentrează pe semnale non-financiare despre eşecul unei întreprinderi;

 În cadrul metodei lui Argenti, se sugerează că o cauză iniţială a deteriorării activităţii şi a
falimentului este managementul deficitar, eronat. Argenti precizează că aşa-numitele
„pericole” materiale vor fi regăsite în starea financiară a firmei.
 Efectele care determină starea de faliment a activităţii se află în conducerea contabilităţii,
precum şi în modul de adaptare la schimbări, care determină apariţia unor factori de risc şi
anume:
 un volum de lucru peste posibilităţile reale ale firmei, care generează probleme de
lichiditate;
 o structură inadecvată a capitalului, în sensul scăderii ponderii capitalului propriu în
capitalul total.
 Toate aceste cauze produc simptomele de faliment, care constau în ultimă instanţă, într-o
stare financiară nefavorabilă.

2. Modelul „Z”...

 este un model statistico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor, fiind

dezvoltat în SUA în anul 1968 şi dezvoltat ulterior în anul 1977, de profesorul Altman;
 Modelul „Z” cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări
financiare ale unei companii.
 Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reuşit să prevadă aproximativ 75% din
falimentele unor firme, cu aproximativ 2 ani înainte de producerea acestora.14,15

În funcţie de scorul realizat, firmele se ierarhizează pe trei niveluri şi anume:

 nivelul I: firme solvabile,...

pentru Z  (3, + ); limita inferioară a intervalului poate coborî până la valoarea de
2,7;

 nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (firme aflate în zona gri)...
pentru Z  (1,8; 2,7);

 nivelul III: firme falimentare,...

pentru Z  (– ; 1,8).

Standingul managerial
14
A. Neagoe – Metode de evaluare a riscurilor de faliment, Tribuna Economică nr. 47, Bucureşti, 1992
15
G. Vintilă – Evaluarea sintetică a riscului de faliment, Tribuna Economică nr. 8, Bucureşti, 1996, pag. 43
 10 Standingul financiar

Performanţa echipei manageriale este evaluată pe bază de punctaj, prin acordarea de puncte
acordate fiecărui aspect analizat, conform matricei de mai jos:

INDICATORI / FOARTE BUN MEDIU SATISFĂCĂTOR NECORESPUNZĂTO

no Punctaj (0 puncte) (1,5 puncte) (3 puncte) R
(6 puncte)

3.1 ACTIVITATE
1. ROA > 10 % 7,5 – 10% 5 – 7,5% < 5%
2. ROS > 10% 7,5 – 10% 5 – 7,5% < 5%
3. ROE > 25% 16 – 25% 7 – 16% < 7%
4. RIT > 10 5 – 10 1–5 <1
5. RAC > 10 5 – 10 1–5 <1

3.2 FINANŢARE
1. RCR > 150% 100 – 150% 50 – 100 < 50%
2. QR > 50% 40 – 50% 30 – 40% < 30%
3. FLR < 30% 30 – 40% 40 – 50% > 50%
4. TIER > 0,8 0,6 – 0,8 0,4 – 0,6 < 0,6
5. EPS >0 0 – 0,1 0,1 – 0,3 < 0,3
6. P/E >1 0,5 – 1 0,3 – 0,5 < 0,3
7. MTBR >1 0,5 – 1 0,3 – 0,5 < 0,3
8. RDIV > 10 5 – 10 1–5 <1
9. RADIV > 30% 20 – 30% 10 – 20% < 10%

3.3 CREŞTERE
ECONOMICĂ
1. Ritmul profitului > 20% 10 – 20% 5 – 10% < 5%
2. Ritmul activelor > 10% 5 – 10% 3 – 5% < 3%
3. Ritmul vânzărilor > 30% 20 – 30% 10 – 20% < 10%

3.4 RISC
1. Punctaje Argenti 0 1–2 3–5 >5
2. Punctaje Altman >3 2–3 1,8 – 1,9 < 1,8

Pentru stabilirea scorului echipei manageriale se procedează astfel:

 Fiecărei grupe de indicatori i se acordă un punctaj, după cum urmează:

 0,30 puncte – indicatorilor de activitate

 0,40 puncte – indicatorilor de finanţare
 0,20 puncte – indicatorilor de creştere economică
 0,10 puncte – indicatorilor de risc.

 Standingul financiar al echipei manageriale (SFM) se determină ca o medie ponderată

între suma punctelor obţinute pe fiecare grupă de indicatori (Si) şi punctajul acordat
grupei respective (Pi), adică:

SFM = Si x Pi
 11 Standingul financiar

Concluzii

Aprecierea activităţii echipei manageriale, în funcţie de standingul financiar, se poate face

astfel:

 foarte bună pentru SFM (Standing Financiar Managerial) < 8,85 puncte;
 medie pentru 8,85 < SFM < 17,7 puncte;
 slabă pentru 17,7 puncte < SFM.

Acest model de standing financiar răspunde cerinţelor evaluării corecte a activităţii echipei
manageriale, întrucât se bazează atât pe criterii financiare, cât şi pe criterii non-financiare (vezi
modelul Argenti).

Rata de succes a echipei manageriale sub 8,85 puncte va mări încrederea proprietarilor în
echipa managerială, şi anume că...

 activitatea întreprinderii este eficientă;

 afacerile sunt administrate corect;
 averea încredinţată de acţionari, managerilor, este consolidată datorită abilităţii
antreprenoriale a acestora.