Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii prezentului act normativ

1.Descrierea Prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat

situaţiei
actuale Începând cu anii 2005-2006, Guvernul României a făcut eforturi
semnificative pentru instituirea unui proces modern de formulare a
politicilor publice care să sprijine îmbunătățirea modului de luare a
deciziilor și să completeze cu o fundamentare adecvată activitatea de
planificare, elaborare și implementare a proiectelor de acte normative. În
acest scop a stabilit și un cadru instituțional înființând unități de politici
publice în fiecare minister.
Această abordare și-a propus să rezolve o serie de deficiențe
generale cu impact negativ asupra calității fundamentării reglementărilor,
predictibilității deciziilor guvernamentale și asupra procesului de punere în
aplicare a documentelor de politici publice și a legislației. Astfel,
 Anual se adoptă un număr mare de acte normative, multe dintre
acestea reprezentând modificări și completări succesive ale altor
acte normative, care se implementează parțial sau, în anumite
cazuri, deloc. Acest fapt dovedește, pe de o parte, dificultatea pe
care încă o au instituțiile administrației publice centrale în a aborda
coerent și predictibil soluționarea problemelor de pe agenda
guvernamentală, iar pe de altă parte, utilizarea limitată a datelor
statistice și a analizelor de impact în scopul fundamentării soluțiilor
ce se doresc a fi transpuse prin intermediul proiectelor de acte
normative.
 Corelarea politicilor publice cu bugetul este insuficientă, iar
metodologia de planificare strategică prevăzută de reglementările în
vigoare care ar trebui să urmărească corelarea între obiective,
indicatori de performanță, rezultate și resursele financiare nu este
pusă în aplicare adecvat și de către toate instituțiile conform
prevederilor acesteia. În același timp, există încă o slabă capacitate
a instituțiilor administrației publice centrale de a planifica politicile
publice și proiectele de acte normative cu impact semnificativ, fapt
care afectează procesul de evaluare preliminară a impactului și de
consultare publică, reducându-l mult ca timp și posibilitate de
analiză.
În acest context, au fost adoptate de Guvernul României două
1
 instrumente de planificare și coordonare, Planul Strategic al
Instituției și Planul Anual de Lucru al Guvernului, a căror
implementare și monitorizare nu se poate face de către un
departament de specialitate, fiind necesară integrarea propunerilor
și asistență metodologică din partea unor structuri cu rol de
coordonare.
 Coordonarea procesului de elaborare, implementare și evaluare a
politicilor publice, și monitorizarea implementării priorităților
guvernamentale se face dificil de către Centrul Guvernului
(Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Primului
Ministru) în lipsa unor parteneri constanți în toate ministerele care
să furnizeze, conform metodologiilor agreate la nivel
guvernamental sau prevăzute de legislația în vigoare, informații
relevante, standardizate și care să sprijine direcțiile de specialitate în
utilizarea instrumentelor moderne de planificare și fundamentare a
documentelor de politici publice și a proiectelor de acte normative.

Unitățile de politici publice au fost create cu scopul de a îmbunătăți

aceste procese la nivelul ministerelor și de a sprijini Centrul Guvernului în
activitatea sa de coordonare a politicilor publice și reformare a sistemului
de luare a deciziilor.

Prezentarea actelor normative în vigoare și a domeniilor

insuficient reglementate sau nereglementate
Modul de organizare și funcționare a unităților de politici publice,
precum și atribuțiile acestora sunt reglementate prin Hotărârea
Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la
nivel central, cu modificările ulterioare. Acest act normativ, deși este în
vigoare, nu este aplicat de toate ministerele. Astfel, conform unei analize
realizate în cadrul Cancelariei Prim- Ministrului în luna ianuarie 2016, din
totalul de 19 ministere doar 7 ministere nu au unități de politici publice.
Multe dintre acestea sunt subdimensionate și nu respectă condițiile
referitoare la înființarea și organizarea lor.
Având în vedere faptul că au trecut 10 ani de la adoptarea hotărârii
de guvern menționate, atribuțiile unităților de politici publice au evoluat în
timp, în principal ca urmare a solicitărilor Cancelariei Prim-Ministrului cu
privire la aplicarea unor măsuri de reformă care au avut în vedere
îmbunătățirea procesului de coordonare a politicilor publice dar și în
funcție de deciziile interne ale ministerelor care au alocat diferite sarcini
unităților de politici publice, mai apropiate sau mai îndepărtate de
2
mandatul lor inițial. Astfel, pe de o parte atribuțiile prevăzute la art. 11 din
actul normativ menționat nu reflectă responsabilitățile mult mai extinse pe
care le au în prezent unitățile de politici publice în ministerele în care
acestea funcționează, iar pe de altă parte, nu există suport în actul normativ
existent pentru ca ele să îndeplinească o serie de roluri cheie în procesul de
formulare și evaluare a politicilor publice.
Menționăm, de asemenea, faptul că în cursul lunii decembrie 2015
Guvernul României a adoptat Memorandumul cu tema: ”Îmbunătățirea
procesului decizional la nivelul administrației publice centrale”. Acesta
propune implementarea unui mecanism îmbunătățit de coordonare a luării
deciziei, predictibil și coerent, capabil să sprijine implementarea
priorităților guvernamentale printr-o abordare planificată și disciplinată. În
acest sens, mecanismul presupune:
 Procese clare și solide de lucru pentru transformarea priorităților
Guvernului în rezultate concrete, vizibile;
 O coordonare eficientă a elaborării și implementării politicilor
guvernamentale, cu accent pe coerența politicilor, cooperarea
interministerială și pe conexiunea cu bugetul;
 Un sistem de elaborare de strategii, politici și acte normative
fundamentat empiric și care să reflecte o consultare reală a
factorilor interesați, de la momentul inițierii până la implementare;
 Un management eficient în gestiunea riscului și a obstacolelor care
pot interveni în implementarea priorităților de guvernare.
 Monitorizarea și evaluarea dezvoltării și implementării politicilor în
cadrul Guvernului prin colaborarea permanentă cu ministerele.

În vederea implementării eficiente a acestui mecanism,

Memorandumul prevede existența unor condiții minime necesare, prima
dintre ele fiind: consolidarea/reînființarea unităților de politici publice ca
structuri distincte în directa subordine a miniștrilor, conform Hotărârii
Guvernului nr. 775/2005, dimensionate în acord cu atribuțiile ce le revin.

Concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor

statistice
În ultimii ani au fost realizate mai multe analize și studii cu privire
la stadiul reformei politicilor publice și la evaluarea cadrului legal și
instituțional în domeniu. Cele mai relevante dintre acestea sunt:

Studii și analize elaborate de Banca Mondială:

2011 – Analiza funcțională realizată la Centrul Guvernului și analizele
funcționale din ministere.
3
2011 – Raport privind stadiul implementării reformelor din domeniile
planificării strategice, evaluării preliminare a impactului și al monitorizării
și evaluării politicilor publice. Propuneri și recomandări.
2014 – Raport de recomandări privind revizuirea sistemului de evaluare
preliminară a impactului

Printre recomandările concrete ale acestor rapoarte cu privire la

rolul unităților de politici publice se numără:
 Întărirea responsabilităților unităților de politici publice privind
coordonarea politicilor și controlul calității documentelor de politici
publice, precum și a instrumentelor de prezentare și motivare care
însoțesc proiectele de acte normative. Astfel, ”unitățile de politici
publice trebuie să primească mandatul de a analiza și asigura
calitatea tuturor documentelor de politici publice și a
instrumentelor de prezentare și motivare, înainte de a fi analizate și
aprobate de ministru”. (Analiza funcțională)
 Creșterea rolului unităților de politici publice în procesul de
planificare strategică și de evaluare preliminară a impactului
(Analiza funcțională);
 Creșterea rolului unităților de politici publice și actualizarea
atribuțiilor desfășurate de acestea (Raport 2011);
 Elaborarea documentelor de politici publice de către direcțiile de
specialitate în colaborare cu unitățile de politici publice (Raport
2011);
 Unitățile de politici publice trebuie să acorde sprijin metodologic
direcțiilor de specialitate în elaborarea și implementarea Planului
Anual de Lucru al Guvernului (Raport 2011);
 Existența unei proceduri de avizare cu privire la conformitatea
instrumentelor de prezentare și motivare cu procedurile de evaluare
preliminară a impactului, precum și a unui proces de consultare
publică asupra acestora anterior elaborării textului prezentului act
normativ (Raport 2014).

Menționăm, de asemenea, faptul că toate aceste rapoarte

recomandă operaționalizarea unităților de politici publice, integrarea lor în
sistemul de evaluare a deciziilor din cadrul ministerelor și acordarea unui
rol mai important în coordonarea procesului de formulare a politicilor
publice.

Concluziile studiilor relevă, de asemenea, faptul că este necesară o

actualizare a modului în care se realizează fundamentarea procesului
4
decizional din punctul de vedere al metodologiilor de evaluare a
impactului utilizate. Astfel, după 11 ani de la adoptarea formularului
propunerii de politică publică apare necesitatea completării lui din punctul
de vedere al detaliilor aferente diferitelor tipuri de impact.

Ca urmare a utilizării în practică a formularului propunerii de

politică publică, reprezentanții ministerelor au semnalat următoarele
aspecte:
 Dificultatea utilizării formei tabelare;
 Absența unor referințe precise din formular cu privire la modalitatea
de asumare a propunerii de către inițiator sau de avizare de către
celelalte instituții.

Evaluări anuale bazate pe date și informații colectate de Direcția

Coordonare Politici și Programe din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului
cu privire la:
 Organizarea, funcționarea și actualizarea datelor de contact ale
unităților de politici publice;
 Atribuțiile îndeplinite de unitățile de politici publice;
 Proiecte și activități derulate în perioada raportării.

Aceste evaluări relevă faptul că prevederile din Hotărârea

Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la
nivel central, cu modificările ulterioare, cu privire la modul de organizare
și funcționare a unităților de politici publice nu sunt respectate. De
asemenea, una dintre concluziile evaluărilor este aceea că atribuțiile au
evoluat constant de-a lungul timpului, fie pornind de la inițiative ale
Centrului Guvernului (ex. planificarea strategică), fie de la necesități
interne ale ministerelor (ex. controlul managerial intern în anumite cazuri).
Activitățile raportate, deși variate și multiple, confirmă rolul diminuat al
unităților de politici publice în procesul de formulare a politicilor publice
și în creșterea calității reglementărilor, ele nefiind consultate, în cele mai
multe ministere, cu privire la aplicarea instrumentelor metodologice
specifice, deși au fost beneficiare a multiple sesiuni de instruire în ultimii
ani. În același timp, în multe cazuri, rolul lor a crescut în domeniul
planificării strategice și al coordonării prin integrarea diferitelor situații,
documente, propuneri furnizate de direcțiile de specialitate.

Evaluare realizată la nivelul cabinetului Șefului Cancelariei la începutul

anului 2016 cu privire la:
5
  Date statistice referitoare la personalul existent în unitățile de
politici publice și necesarul estimat pentru completarea acestuia;
 Analiza SWOT realizată pe baza contribuțiilor unităților de politici
publice.

Cu privire la datele statistice, evaluarea realizată a relevat faptul că,

din totalul de 19 ministere, 12 dintre ele au unități de politici publice deși
nu toate sunt organizate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de
elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu
modificările ulterioare. Totalul personalului încadrat în aceste unități este
de 74 dintre care 41 sunt funcționari publici, 26 manageri publici, 5
consilieri pentru afaceri europene și 2 contractuali. Situația variază mult de
la un minister la altul. În timp ce în unitățile de politici publice din MFP și
MAI sunt încadrate 21, respectiv 17 persoane, ministere cu activitate
amplă de elaborare a politicilor publice precum MMFPSPV, MMAP sau
MADR nu au încadrate mai mult de 3 persoane. Pe baza situațiilor
prezentate de ministere în luna ianuarie 2016 a fost estimat un necesar
suplimentar de 139 de persoane, 47 putând fi recrutate pe posturi din
interiorul ministerului și 68 necesitând posturi suplimentare. Acest
necesar ar urma să acopere inclusiv unitățile de politici publice
neconstituite încă.
Situația de mai sus nu include personalul Direcției Coordonare
Politici și Programe din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Analiza a relevat, în același timp, că atribuțiile diferă și ele de la un
minister la altul, în timp ce unele își păstrează mandatul de a sprijini
procesul de planificare și formulare a politicilor publice și a documentelor
strategice, altele sunt implicate în procesul de avizare a proiectelor de acte
normative sau în gestionarea circuitului documentelor din cadrul
instituției. Din acest punct de vedere, se impune stabilirea unui mandat
comun și o standardizare a funcțiilor unităților de politici publice, așa cum
își propune prezentul act normativ.
Principalele concluzii ale analizei SWOT confirmă o serie de
puncte tari privind experiența și expertiza unităților de politici publice
funcționale acumulată şi dezvoltată în timp în domeniile planificării
strategice și al evaluării preliminare a impactului, precum și oportunități în
sensul consolidării cadrului instituțional aferent domeniului politicilor
publice și a exercitării de noi atribuții. Printre acestea din urmă se numără:
 Aprobarea Memorandumului privind îmbunătăţirea procesului
decizional la nivelul administraţiei și afirmarea intenției CPM de
operaționalizare a unităților de politici publice prin îmbunătățirea
6
 cadrului normativ existent;
 Angajamente asumate de Guvernul României în documente
strategice relevante la nivel european și internațional (Acordul de
Parteneriat, Memorandumul semnat cu Banca Mondială etc.) în care
se afirmă necesitatea consolidării capacității administrative în
România și realizării unor reforme structurale;
 Reforma administrației publice, ca prioritate a Guvernului.

O serie de puncte slabe și amenințări au fost, de asemenea, identificate:

 Fluctuaţie de personal şi structuri subdimensionate;
 Lipsa accesului la baze de date necesare în elaborarea și evaluarea
politicilor publice și expertiză încă limitată în prelucrarea și
interpretarea lor;
 Deficiențe în colaborarea cu celelalte direcții din ministere;
 Discrepanțe salariale între reprezentanții unităților de politici
publice din diferite ministere;
 Interes scăzut al decidenţilor pentru documentele de politici publice
și pentru fundamentarea aprofundată/detaliată a proiectelor de acte
normative cu impact.

Referiri la documente strategice relevante

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP)2014 – 2020
SCAP își propune implementarea unui management performant în
administrația publică, unul dintre obiectivele principale fiind creșterea
coerenței, eficienței, predictibilității și transparenței procesului decizional
în administrația publică. În acest scop, sunt asumate o serie de obiective
specifice aferente unuia dintre cei 5 Piloni ai implementării SCAP -
Pilonul 1: Politici Publice și Reglementare

 Operaționalizarea unui Sistem de implementare a priorităților -

Delivery Unit;
 Consolidarea planificării strategice și introducerea bugetării pe
programe la nivel central;
 Îmbunătățirea procesului de evaluare a impactului reglementărilor, a
procesului de consultare publică, concomitent cu sistematizarea și
simplificarea legislației.

Aceste obiective nu pot fi realizate în absența unei structuri

instituționale solide cu rol de coordonare a politicilor publice și cu funcții
standardizate care să permită reformarea sistemului de luare a deciziilor în
7
 același timp pentru toate instituțiile relevante.

Condiționalități ex-ante
O parte dintre instrumentele metodologice utilizate în fundamentarea
deciziilor reprezintă condiționalități ex-ante stabilite în contextul
exercițiului programatic financiar 2014 – 2020. Exemple în acest sens
sunt: aplicarea Testului IMM sau evaluarea ex-ante a costurilor
administrative. O parte dintre reprezentanții unităților de politici publice
au fost deja instruiți în utilizarea acestor metodologii, fiind programate
sesiuni dedicate pentru toate unitățile de politici publice în cursul anului
2016. Ca urmare, UPP-urile pot avea un rol important în a facilita
transmiterea cunoștințelor necesare către direcțiile de specialitate din
ministere.

Strategia pentru o Mai Bună Reglementare (SBR) 2014 - 2020

Documentul strategic pune accent pe importanța formării continue a
reprezentanților unităților de politici publice dar și ai direcțiilor de
specialitate, în special în activitatea de elaborare a analizelor de impact
aprofundate.
2. Scopul principal al hotărârii de guvern propuse spre aprobare este
Schimbări
preconizate acela de a actualiza atribuțiile unităților de politici publice din ministere
pornind, pe de o parte de la o serie de activități deja desfășurate de acestea,
iar pe de altă parte adăugând atribuții care vor contribui la îmbunătățirea
coordonării politicilor publice și implementării priorităților
guvernamentale în ministere și la o mai bună planificare și fundamentare a
procesului decizional, conform Memorandumului cu tema ”Îmbunătățirea
procesului decizional la nivelul administrației publice centrale” adoptat de
Guvern în luna decembrie 2016.

Astfel, atribuțiile unităților de politici publice vor fi completate,

după cum urmează:

Art. 11 alin. (2), litera a) va fi reformulat astfel: ” participă, alături

de direcţiile de specialitate, la elaborarea documentelor de politici publice
prevăzute la art. 3 alin. (3) din Regulamentul privind procedurile, la
nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor
de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum
și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, asigurând respectarea metodologiei
de evaluare preliminară a impactului prevăzută de reglementările legale
în vigoare.”

8
 Justificare: În momentul adoptării Hotărârii Guvernului 775/2005
singurul document de politică publică definit ca atare era propunerea de
politică publică, pentru care aceeași hotărâre de guvern stabilea structura și
circuitul de avizare (între timp acesta din urmă a fost abrogat ca urmare a
adoptării Hotărârii Guvernului nr. 561/2009). Acesteia i s-au adăugat
ulterior strategia și planul, prezentate ca documente de politici publice în
art. 3, alineatul 3 din cadrul Hotărârii Guvernului nr. 561/2009, fiind
inițial definite în Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea
Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și
planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.
Astfel, art. 11, alin. (2), litera a) trebuie actualizat în consecință.
Participarea unităților de politici publice are, ca și până acum, rolul de a
sprijini metodologic direcțiile de specialitate din ministere și de a asigura
conformitatea cu procedurile de evaluare preliminară a impactului
prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 11, alin. (2) este completat de asemenea cu următoarele

atribuții neprevăzute în acest moment de Hotărârea Guvernului 775/2005
a căror enumerare și justificare este prezentată mai jos:

 participă la punerea în aplicare a priorităților guvernamentale la

nivelul ministerului, monitorizează și raportează Cancelariei Prim-
Ministrului stadiul măsurilor prioritare.

Justificare: Există, în prezent, o implementare inconsecventă a

priorităților guvernamentale la nivelul ministerelor, ceea ce uneori
determină redundanțe și suprapuneri sau chiar blocaje în punerea în
aplicare a unor măsuri concrete. Acest aspect este generat de o capacitate
slabă de monitorizare a implementării politicilor publice, în general, dar și
a priorităților guvernamentale. Efortul principal al ministerelor se
concentrează în etapa de elaborare, nefiind urmărită constant și adecvat
metodologic punerea în aplicare a priorităților. În acest context, unitățile
de politici publice vor avea un rol integrator și de raportare către
Cancelaria Prim-Ministrului a stadiului măsurilor prioritare, sprijinind în
același timp, punerea în practică a metodologiei specifice de implementare
a priorităților la nivelul ministerelor.

 sprijină procesul de planificare strategică derulat la nivelul

ministerului și integrează planul strategic pe baza propunerilor
departamentelor de specialitate, prezentându-l spre aprobare
9
 ministrului.

Justificare: Integrarea planurilor strategice elaborate până acum la nivelul

ministerelor s-a făcut, în majoritatea cazurilor, pe baza propunerilor
direcțiilor de specialitate, de către unitățile de politici publice pornind de la
metodologia prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru
aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind
sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central. Din acest punct de vedere,
includerea atribuției de mai sus reflectă o realitate deja existentă.

 participă, alături de direcţiile de specialitate, la elaborarea și

evaluarea implementării programelor bugetare ale ministerului,
asigurând respectarea metodologiei de planificare strategică
prevăzută de reglementările în vigoare, urmărind corelarea între
obiective, indicatori de performanță, rezultate și resurse financiare;

Justificare: Una din principalele probleme cu care s-a confruntat procesul

de planificare strategică la nivelul Guvernului este cea a conexiunii cu
bugetul. Astfel, chiar dacă ministerele, în coordonarea unităților de politici
publice, au elaborat Planuri Strategice Instituționale (PSI-uri) – fie pe cont
propriu, fie beneficiind de asistență tehnică externă (Banca Mondială) – de
cele mai multe ori procesul bugetar nu a reflectat politicile definite în
cadrul componentei de management a PSI. Chiar dacă Legea Finanțelor
Publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevede
utilizarea programelor bugetare alături de ținte și indicatori de
performanță, în realitate execuția bugetară nu se realizează în baza acestor
programe. Acest lucru are mai multe cauze:
 Programele bugetare curente nu reflectă în termeni financiari
anumite obiective strategice de politici publice cu ținte și indicatori,
ci, în cele mai multe dintre cazuri, cuprind întreaga activitate a unui
minister într-un singur program. Diferențe apar în cazul ministerelor
care derulează programe de investiții, unde programele bugetare se
identifică cu respectivele programe de investiții, fără însă a se putea
face o corelare clară între respectivele investiții și un set de
obiective strategice clar definite și măsurabile;
 În lipsa unei corelări clare cu obiectivele strategice ale ministerului,
obiective ce trebuie definite în cadrul componentei de management
a PSI, țintele și indicatorii din cadrul programelor bugetare existente
sunt arareori definiți SMART, nepermițând astfel realizarea unei
execuții bugetare pe bază de performanță;
10
 În vederea corectării acestor cauze este, astfel, necesar ca
ministerele să întocmească programe bugetare în concordanță cu planurile
strategice, între cele două existând o interdependență fără de care execuția
bugetară nu poate fi realizată cu succes. Direcțiile principale de urmărit în
acest sens sunt atât definirea unor indicatori relevanți demersului în cauză,
cât și determinarea SMART a obiectivelor strategice. Un astfel de scenariu
ar asigura o mai bună corelare a politicilor implementate, a rezultatelor
urmărite și a prioritizării finanțării politicilor.

 centralizează propunerile departamentelor de specialitate, în

vederea elaborării/actualizării Planului Anual de Lucru al
Guvernului, asigură conformitatea metodologică a acestora şi
monitorizează implementarea măsurilor și priorităților rezultate
din Planul Anual de Lucru al Guvernului

Justificare: Planul Anual de Lucru al Guvernului reprezintă un instrument

de planificare și management adoptat prin Decizia Primului Ministru nr.
414/2013. Astfel, este necesar ca elaborarea și monitorizarea
implementării lui, la nivelul fiecărui minister, să se facă de către o
unitate/structură cu rol de coordonare, care să integreze propunerile
direcțiilor de specialitate. În același timp, elaborarea fișelor PALG
presupune aplicarea unei metodologii specifice definite de Instrucțiunile
aferente PALG. De altfel, în mod normal, în multe ministere această
responsabilitate a revenit tot membrilor unităților de politici publice. În
același timp, având în vedere că PALG reprezintă o planificare anuală a
inițiativelor de politici publice și proiecte de acte normative cu impact
semnificativ, el trebuie corelat cu Planul Strategic al Instituției și trebuie să
reprezinte o bază pentru definirea priorităților anuale. De asemenea, prin
atribuția de monitorizare a implementării propunerilor ministerului,
introduse în PALG, pot sprijini Cancelaria Prim-Ministrului în procesul de
monitorizare a PALG, concretizată în rapoartele prezentate
trimestrial/semestrial în cadrul ședințelor Guvernului.

 emit avize consultative privind instrumentele de prezentare și

motivare care însoțesc proiectele de acte normative iniţiate la
nivelul ministerului, asigurând respectarea prevederilor referitoare
la evaluarea preliminară a impactului cuprinse în Legea nr.24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată şi a Hotărârii Guvernului nr.1361/2006 cu
privire la conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a
proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, cu
11
 modificările și completările ulterioare, precum şi în alte acte
normative în vigoare. Avizul poate fi favorabil, favorabil cu
observații și nefavorabil. Nu se emite aviz pentru proiectele de acte
normative exceptate, conform articolului 6, alineatul (2) din
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

Justificare: După cum este argumentat în capitolul anterior al Notei de

Fundamentare, procesul de luarea a deciziilor este insuficient fundamentat.
Instrumentele de prezentare și motivare care însoțesc proiecte de acte
normative cu impact semnificativ nu sunt completate adecvat, nu includ
informații la toate capitolele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
1361/2006, cu modificările și completările ulterioare, și nu includ detaliile
solicitate de instrucțiunile anexate acesteia. În esență, cu câteva excepții, el
nu reprezintă un document care sintetizează un proces de evaluare
preliminară a impactului și de consultare publică desfășurat anterior
conform tuturor cerințelor prevăzute de legislația în aceste domenii (cu
precădere Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă,
republicată și Legea nr.52/2003 privind transparența procesului decizional,
republicată), ci se limitează, de cele mai multe ori, la o prezentare a ceea
ce urmează să conțină actul normativ.

Scopul introducerii avizului consultativ ce urmează să fie emis de

către unitățile de politici publice este acela de a se asigura conformitatea
instrumentelor de prezentare și motivare cu prevederile metodologice
aflate în actele normative care reglementează evaluarea preliminară a
impactului și de a verifica faptul că, în elaborarea proiectelor de acte
normative cu impact major, s-au luat în calcul efectele asupra economiei,
societății, mediului de afaceri, mediului înconjurător, legislației sau
bugetului general consolidat. Este important de precizat că avizul nu are în
vedere conținutul prezentului act normativ. El nu vizează oportunitatea
sau legalitatea reglementării, soluțiile pentru care optează direcțiile de
specialitate sau alte aspecte de fond ale prezentului act normativ. Avizul
reprezintă o certificare a faptului că toate etapele procesului de evaluare a
impactului au fost parcurse conform cerințelor specifice ale Legii
nr.24/2000 dacă este vorba despre studiul de impact, ale Hotărârii
Guvernului nr. 1361/2006 dacă este vorba despre structura și conținutul
expunerii de motive și a notei de fundamentare sau că au fost aplicate
metodologii specifice de estimare a impactului asupra mediului de afaceri,
acolo unde este cazul (ex.: aplicarea Testului IMM sau a metodologiei
privind estimarea costurilor administrative). El validează în același timp
faptul că toate secțiunile sunt completate conform instrucțiunilor.

12
 Sunt exceptate proiectele de acte normative prezentate la art. 6, al
(2) din Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 deoarece se consideră că
acestea nu au un impact semnificativ asupra economiei, societății,
mediului de afaceri, mediului înconjurător, legislației sau bugetului general
consolidat, prin urmare nu e cazul să fie însoțite de o descriere detaliată a
diferitelor tipuri de impact.

 participă, alături de direcţiile de specialitate, la organizarea şi

derularea procesului de consultare publică în contextul elaborării
documentelor de politici publice și al derulării activităților de
evaluare preliminară a impactului așa cum prevede articolul 7 din
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată.

Justificare: Conform Legii nr.52/2003, procedurile de transparență

decizională se aplică nu numai proiectelor de acte normative ci și
documentelor de politici publice. Astfel, este de recomandat ca procesul de
consultare publică să debuteze încă din etapa definirii problemelor și a
identificării variantelor de soluționare. Având în vedere rolul unităților de
politici publice, așa cum este reformulat la art. 11, alin. (2), litera a),
acestea pot fi un sprijin real pentru direcțiile de specialitate în organizarea
și derularea procesului de consultare publică.

 întocmesc un raport anual cu privire la procesul de elaborare,

monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivelul ministerului.
Transmiterea raportului se face la solicitarea Cancelariei Prim-
Ministrului pe baza unui formular elaborat de aceasta.

Justificare: În acest moment nu există o imagine de ansamblu la Centrul

Guvernului cu privire la politicile publice elaborate și adoptate anual,
stadiul implementării lor, evaluările ex-post care se derulează la nivelul
administrației publice centrale etc. Deși se trimit solicitări din partea
Cancelariei, informațiile primite sunt de multe ori parțiale, neactualizate și
diferite ca formă de la un minister la altul. În același timp, bunele practici
nu sunt cunoscute și diseminate sistematic. Lipsa acestei raportări
standardizate face dificil procesul de coordonare interministerială și nu
permite elaborarea și monitorizare unor indicatori de performanță cu
privire la politicile publice și procesul decizional derulat la nivelul
Guvernului.

13
  utilizează metodologii puse la dispoziție de Cancelaria Prim-
Ministrului și elaborează din partea ministerului informări, sinteze,
analize solicitate de către Cancelaria Prim-Ministrului, cu privire
la probleme din sfera lor de activitate.

Justificare: Cancelaria Prim-Ministrului are atribuții legate de elaborarea,

punerea în aplicare și monitorizarea reformelor în domeniul politicilor
publice, elaborând instrumentele metodologice aplicabile tuturor
instituțiilor administrației publice centrale. Din acest punct de vedere,
CPM este instituția care poate realiza coordonarea metodologică a
unităților de politici publice. De asemenea, sunt situații în care Prim-
Ministrul, Consilierii de Stat ai Prim-Ministrului și Șeful Cancelariei
solicită informări, sinteze, analize care vizează aspecte transversale sau
care necesită integrarea informațiilor din mai multe direcții de specialitate
de la nivelul unora sau a tuturor ministerelor. Pentru o comunicare
eficientă unitățile de politici publice pot sintetiza aceste informații și pot
reprezenta o interfață, la nivel tehnic, între Cancelaria Prim-Ministrului și
ministere.

 participă la elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de

reformă cu privire la îmbunătățirea procesului decizional de la
nivelul Guvernului și a instituțiilor administrației publice centrale.
 Implementează proiecte cu finanțate externă și sprijină proiectele
derulate de Cancelaria Prim-Ministrului în domeniul lor de
specialitate.

Justificare: Reforma procesului de elaborare, implementare și evaluare a

politicilor publice precum și măsurile specifice care au în vedere
îmbunătățirea sistemului de luare a deciziilor de către Guvern sunt
coordonate de Cancelaria Prim-Ministrului prin Direcția Coordonare
Politici și Programe. În acest sens, în ultimii ani au fost implementate mai
multe proiecte care au vizat: analiza funcțională a unor instituții ale
administrației publice centrale, măsurarea și simplificarea costurilor
administrative pe care legislația le incumbă mediului de afaceri sau
îmbunătățirea capacității instituțiilor administrației publice centrale de a
planifica strategic, de a realiza analize de impact și de a implementa
eficient prioritățile guvernului. Toate aceste proiecte s-au implementat cu
sprijinul unităților de politici publice din ministere care au avut un rol de
coordonator sectorial, de mobilizare a diferitelor tipuri de resurse existente
la nivelul ministerului, de comunicare permanentă cu actorii relevanți și de
diseminare a rezultatelor proiectelor. Proiectele strategice derulate de
14
 Cancelarie vizează rareori aspecte care să intre în aria de competență a
unei singure direcții, majoritatea având o componentă interdepartamentală
și/sau interministerială.

De asemenea, rețeaua de unități de politici publice este principala

beneficiară a sesiunilor de instruire derulate de Cancelarie pe domeniile de
specialitate din aria sa de competență (planificare strategică, evaluarea
preliminară a impactului, implementarea priorităților, măsurarea și
simplificarea costurilor administrative etc.), urmând ca acestea să poată
disemina informațiile și sprijini metodologic direcțiile de specialitate.
Acest lucru se poate face inclusiv cu sprijinul proiectelor cu finanțare
externă implementate direct de către unitățile de politici publice.

Cu privire la anexele la Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, cu

modificările ulterioare, schimbările vizează următoarele aspecte:
 Se înlocuiește anexa nr. 1 cu un formular nou al propunerii de
politică publică, care este actualizat din punct de vedere
metodologic și prevede o modalitate clară de asumare, avizare și
adoptare a documentului.
 Se modifică anexa nr.2 prin eliminarea instrucțiunilor de completare
a propunerii de politică publică ce vor fi adoptate, conform
articolului 10 din prezentul act normativ propus, modificat și
completat.

Instrucțiunile de completare ale noului formular de propunere de

politică publică vor avea la bază metodologia de evaluare preliminară a
impactului propusă de Banca Mondială în cadrul Raportului de
recomandări privind revizuirea sistemului de evaluare preliminară a
impactului, 2014.

Un aspect important de menționat se referă la faptul că, atunci când

se elaborează și se adoptă propuneri de politici publice, instrumentele de
prezentare și motivare ale actelor normative subsecvente vor include, pe
scurt, concluziile PPP, fiind considerate un rezumat al acestora.

3. Alte Nu este cazul.

informaţii

Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ

15
1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.
1¹Impactul asupra mediului concurenţial si Nu este cazul.
domeniul ajutoarelor de stat.
2.Impactul asupra mediului de afaceri Nu este cazul.
2¹ Impactul asupra sarcinilor administrative Nu este cazul.
2² Testului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Nu este cazul.
3. Impactul social Nu este cazul.
4.Impactul asupra mediului Nu este cazul.
5. Alte informaţii Nu există un impact
socioeconomic direct al prezentului
act normativ, fiind vorba de o
decizie care vizează modul de
funcționare a administrației în
primul rând. Însă, deoarece
prezentul act normativ își propune
să contribuie la îmbunătățirea
modului de luare a deciziilor și a
cadrului instituțional aferent, pot
exista efecte pozitive cum ar fi:
 creșterea gradului de
predictibilitate a procesului
decizional;
 creșterea calității
reglementărilor;
 creșterea gradului de
implementare a priorităților
guvernamentale;
 o mai bună coordonare a
procesului decizional etc.

Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -
Indicatori Anul Următorii 4 ani Media pe 5 ani
curent
1 2 3 4 5 6 7

16
1. Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) contribuţii de
asigurări
2.Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri si servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri si servicii
3.Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) bugetul de stat
b) bugete locale
4.Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5.Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare.

17
6.Calcule detaliate
privind fundamentarea
modificărilor
cheltuielilor bugetare
7.Alte informaţii Prezentul act normativ nu are impact asupra bugetului
general consolidat. Se așteaptă ca implementarea
prevederilor acestuia să se facă din resursele proprii ale
ministerelor. În măsura în care sunt necesare posturi
suplimentare pentru îndeplinirea atribuțiilor adăugate,
acestea se vor asigura prin scoaterea la concurs a posturilor
vacante sau prin transformarea unor posturi.

Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1.Măsuri normative În vederea operaționalizării unităților de politici publice

necesare pentru în toate ministerele care nu au structuri dedicate în acest
aplicarea prevederilor sens, este posibilă necesitatea unor modificări a hotărârilor
prezentului act de organizare și funcționare a acestora.
normativ.
a) acte normative în
vigoare ce vor fi
modificate sau
abrogate, ca urmare
a intrării în vigoare a
prezentului act
normativ;
b) acte normative ce
urmează a fi elaborate
în vederea
implementării noilor
dispoziţii.

11. Compatibilitatea Nu se vor derula achiziții publice ca urmare a aprobării

prezentului act prezentului act normativ.
normativ cu
legislația in domeniul
achizițiilor publice

2.Conformitatea Nu este cazul.

prezentului act
18
normativ cu legislaţia
comunitară în cazul
proiectelor ce transpun
prevederi comunitare.
3.Măsuri normative Nu este cazul.
necesare aplicării
directe a actelor
normative comunitare.
4.Hotărâri ale Curţii de Nu este cazul.
Justiţie a Uniunii
Europene
5.Alte acte normative Nu este cazul.
şi/sau documente
internaţionale din care
decurg angajamente,
făcându-se referire la
un anume acord, o
anume rezoluţie sau
recomandare
internaţională ori la alt
document al unei
organizaţii
internaţionale.
6. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
1.Informaţii privind Fiind vorba despre un proiect de act normativ care
procesul de consultare vizează organizarea internă a administrației publice centrale
cu organizaţii și nu presupune costuri suplimentare asupra bugetului
neguvernamentale, general consolidat, consultările preliminare s-au desfășurat,
institute în principal, cu reprezentanții administrației. Astfel, au avut
de cercetare şi alte loc 3 runde de consultări:
organisme implicate
 6 ianuarie 2016 – Întâlnire între reprezentanții
Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei
Primi-Ministrului, Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, ai
Ministerului Finanțelor Publice și ai Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici. Tema principală a
întâlnirii a vizat operaționalizarea unităților de politici
publice în vederea implementării Memorandumului cu
19
 tema: ”Îmbunătățirea procesului decizional la nivelul
administrației publice”. În acest sens au fost analizate
diferite soluții cu privire la:
- Actualizarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
775/2005 referitoare la organizarea și funcționarea
unităților de politici publice;
- Completarea atribuțiilor unităților de politici publice
conform evoluției acestora în timp și a prevederilor
Memorandumului;
- Soluții pentru motivarea personalului încadrat în
unitățile de politici publice;
- Soluții pentru suplimentarea personalului unităților de
politici publice.
În pofida a numeroase demersuri ulterioare acestei
întâlniri, nu s-au putut identifica măsuri de sprijin financiar în
vederea consolidării unităților de politici publice.

 13 ianuarie 2016 – Întâlnire de consultare cu

reprezentanții unităților de politici publice, desfășurată
la sediul Guvernului. UPP-urile au fost consultate cu
privire la:
- Diferitele opțiuni existente în practică și recomandări
pentru reglementarea modului de organizare în
ministere;
- Atribuțiile pe care le desfășoară în prezent și
necesitatea extinderii acestora;
- Revizuirea denumirii unităților de politici publice;
- Contribuțiile reprezentanților unităților de politici
publice la elaborarea prezentului act normativ.
Ca urmare a întâlnirii și a solicitării Cancelariei Prim-
Ministrului, ministerele au transmis o situație statistică la
nivelul fiecărei unități de politici publice și estimarea
necesarului de posturi suplimentare. De asemenea,
reprezentanții unităților de politici publice au contribuit la
realizarea unei analize SWOT ca suport pentru definirea
ulterioară a rolului lor în cadrul administrației, exprimându-și
în scris puncte de vedere cu privire la atribuțiile propuse de
Cancelaria Prim-Ministrului.

 26 ianuarie și 1 februarie 2016 – Șeful Cancelariei

Primului Ministru a avut discuții cu reprezentanții
20
 ministerelor participanți la ședințele pregătitoare ale
ședinței Guvernului solicitând acestora un punct de
vedere cu privire la atribuțiile propuse și subliniind
importanța implementării Memorandumului.
2. Fundamentarea Au fost consultate instituții și departamente ale
alegerii organizaţiilor administrației publice centrale deoarece proiectul de act
cu normativ vizează, în principal, aspecte de organizare internă a
care a avut loc acestora, neexistând un impact direct asupra economiei,
consultarea, precum şi societății, mediului de afaceri sau mediului înconjurător și
a nici costuri suplimentare care să afecteze bugetul general
modului în care consolidat. Consultarea publicului interesat s-a realizat prin
activitatea acestor postarea prezentului act normativ pe site-ul instituției.
organizaţii este legată
de obiectul
prezentului act
normativ

3.Consultările Nu este cazul.

organizate cu
autorităţile
administraţiei publice
locale, în situaţia în
care prezentul act
normativ are ca obiect
activităţi ale acestor
autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului
nr. 521/2005 privind
procedura de
consultare a
structurilor asociative
ale autorităţilor
administraţiei publice
locale la elaborarea
proiectelor de acte
normative
4.Consultările Nu este cazul.
desfăşurate în cadrul
consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu
21
prevederile Hotărârii
Guvernului nr.
750/2005 privind
constituirea consiliilor
interministeriale
permanente
5.Informaţii privind Proiectul prezentului act normativ a fost avizat
avizarea de către favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 713/2016.
a)Consiliul Legislativ
b)Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării
c)Consiliul Economic
şi Social
d)Consiliul
Concurenţei
e)Curtea de Conturi
6. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
1.Informarea societăţii În procesul de elaborare a prezentului act normativ au
civile cu privire la fost îndeplinite procedurile prevăzute de Legea nr. 52/2003
necesitatea elaborării privind transparența decizională în administrația publică,
prezentului act republicată.
normativ Acțiunea de informare s-a realizat prin afișare pe site-ul
Secretariatului General al Guvernului, www.sgg.ro.
2.Informarea societăţii Nu este cazul.
civile cu privire la
eventualul impact
asupra mediului în
urma
implementării
prezentului act
normativ,
precum şi efectele
asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor
sau diversităţii
biologice

22
3. Alte informaţii Nu este cazul.

1. Măsurile de punere Punerea în aplicare a prezentului act normativ presupune:
în aplicare a
prezentului act
normativ de către
autorităţile
administraţiei publice
centrale şi/sau locale –
înfiinţarea unor noi
organisme sau
extinderea
competenţelor
instituţiilor existente
2. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
 Extinderea atribuțiilor unităților de politici publice de
la nivelul ministerelor.
 Înființarea și operaționalizarea, din resurse proprii și
fără a afecta suplimentar bugetul general consolidat,
unităților de politici publice în ministerele în care
acestea nu sunt organizate și funcționează deja.
Identificarea unor soluții pentru completarea
personalului, acolo unde acesta este insuficient.
Operaționalizarea unităților de politici publice trebuie
să se facă în termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a actului normativ.
 Instruirea personalului unităților de politici publice cu
privire la exercitarea noilor atribuții. Sesiunile de
instruire vor fi realizate de reprezentanții Cancelariei
Prim-Ministrului în termen de 30 de zile de la
operaționalizarea tuturor unităților de politici publice .
 Prezentarea rolului extins și al principalelor atribuții
ale unităților de politici publice reprezentanților
administrației publice centrale prin introducerea unei
note de informare în Ședința Guvernului.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului

pentru modificarea și completarea Regulamentului privind procedurile de elaborare,
monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 775/2005.

Secretarul general al Guvernului Șeful Cancelariei Primului-Ministru

Sorin Sergiu Chelmu Ioan-Dragoș Tudorache

23
24