Tema 2

Strategii de dezvoltare a metacogniției

Price-Mitchell (2015) îi încurajează pe profesori să adopte următoarele șapte strategii

pentru dezvoltarea abilităților metacognitive:
a) Învățați-i pe elevi că propria minte este programată să crească. Studiile arată că elevii
care dezvoltă convingeri plastice despre învățare și gândire (Ex: inteligenta este fluidă) sunt
mai reflexivi cu privire la propria învățare decât elevii care au convingeri statice (Ex:
inteligența este statică, imposibil de schimbat).
b) Oferiți-le elevilor oportunități de a înțelege ce pot și ce nu pot înțelege. Învățarea
metacogniției nu presupune doar analiza a ceea ce știm, dar și monitorizarea lipsei de
înțelegere asupra informațiilor noi. Înțelegerea și monitorizarea informației poate fi
dezvoltată și punând întrebarea: Care a fost informația care vi s-a părut cea mai greu de
înțeles astăzi?.
c) Oferiți oportunități de reflecție asupra informațiilor culese în timpul sarcinilor școlare.
Putem realiza acest lucru prin încurajarea întrebărilor de reflecție. Exemple de întrebări de
reflecție: Ce credeam înainte despre cauzele cutremurelor? sau Cum mi-am schimbat
cunoștințele anterioare despre poluare după această lecție?
d) Instruiți-vă elevii să păstreze jurnale de învățare. Aceste instrumente pot lua diferite
forme (Ex: jurnale, bloguri, hărți mintale, aplicații telefonice), ele fiind utile pentru a îi ajuta
pe elevi să-și monitorizeze gândirea prin monitorizarea modului în care învață prin
întrebări precum: Ce mi-a fost ușor să învăț săptămâna aceasta?, Ce mi-a fost dificil să
învăț săptămâna aceasta?, Care au fost strategiile de învățare care s-au dovedit a fi utile
pentru testul de ieri?, Ce nu a funcționat bine?, Ce voi folosi data viitoare?, Care sunt cele
mai utile obiceiuri de învățare?, Care sunt obiceiurile de învățare care îmi vor fi utile?
e) Folosiți tehnica "ambalajului". Tehnica "ambalajului" este o intervenție ce presupune
exersarea ascultării active și identificarea ideilor esențiale ale unei lecții. La finalul orei de
predare elevii vor fi rugați să noteze trei idei principale ale lecției. Ulterior, profesorul va
prezenta la rândul său cele trei idei principale ale lecției predate de dânsul și îi va ruga pe
elevi să verifice gradul în care ideile lor se potrivesc cu cele ale voastre.
f) Analizați eficiența itemilor deschiși și a celor închiși. În timp ce itemii închiși precum cei
de alegere multiplă presupun utilizarea unor abilități cognitive de nivel inferior
(Ex:cunoaștere), itemii deschiși folosesc abilități cognitive și metacognitive superioare (Ex:
analiză și sinteză). Se recomandă includerea unor itemi semideschiși de tip Răspunsuri
scurte sau Întrebări de reflecție în probele de evaluare pentru verificarea cunoștințelor, dar
și pentru verificarea nivelului de înțelegere și de reglare a strategiilor de învățare și de
gândire implicate în rezolvarea sarcinilor didactice.
g) Puneți accent pe gândirea reflexivă. Încurajați dialogurile pe diverse teme precum
problemele sociale cu care ne confruntăm. Creați dezbateri pe teme sensibile precum
rasism, sărăcie sau combaterea violenței. Prin intermediul acestora dezvoltați reflecția și
flexibilitatea cognitivă.
Tot cu privire la dezvoltarea metacogniției, Sălăvăstru (2011) recomandă utilizarea
următoarelor întrebări de reflecție, separate pe următoarele categorii:
a) De solicitare a unei justificări: De ce ai procedat astfel? De ce preferi acest demers? Ce te
face să crezi că vei reuși?
b) De provocare a unei prize de conștiință: Ce este nou pentru tine în această sarcină? Ce ai
învățat din această sarcină?
c) De solicitare a unei autoevaluări: Care este gradul tău de siguranță? Până la ce punct ești
satisfăcut?
d) De solicitare a verbalizării de către elev a reflecției: Spune cu voce tare, ce gândești când
te afli în fața unei astfel de sarcini? Ce dificultăți ai întâlnit și cum ai procedat?
e) De solicitare a analizei strategiilor utilizate: Care este eficiența strategiilor utilizate? Ce
alte strategii ar fi putut fi utile? Ce ai modifica într-o nouă rezolvare a sarcinii și de ce?
f) De solicitare a transferului procedurilor: Ce vei reutiliza într-o sarcină asemănătoare?
Bibliografie:

Cum ați putea utiliza la clasă verbalizarea gândirii? Dați exemple de activități specifice.

Exemple- exerciții menite să dezvolte creativitatea:

1. Numeşte cinci lucruri pe care ai dori să le faci dacă ai fi invizibil pentru o zi.

2. Ce ai putea să desenezi pe un fond albastru? Dă 3 exemple!

4. Continuă expresiile următoare cu răspunsuri cât mai originale:

,, roşu ca ..........................’’

,, galben ca .....................’’

,, albastru ca .................’’

,, verde ca .....................’’.

5. Animalele de la munte şi cele de la câmpie au schimbat mediul de viaţă pentru o zi. Realizează
un scurt text în care să prezinţi impresiile lor.
6. Enumeră cinci lucruri pe care le-ai dărui sau le-ai face cu nepoţii tăi dacă ai fi bunic!

7. Ce lucruri îţi vin în minte atunci când rosteşti cuvântul ,,şcoală’’?

8. Inventaţi un joc despre legume. Veţi stabili patru elevi în fiecare grupă şi patru reguli ale
jocului.

9. Imaginaţi-vă o întâmplare folosind obiectele: carte, stilou, cerneală, ghiozdan, radieră.

10. Demonstraţi sensurile cuvântului ,,poartă’’, alcătuind propoziţii năzdrăvane.

15. Scrie pe o foaie cât mai multe lucruri care nu fac niciodată zgomot. Apoi inventează o mica
povestioară despre ele.

16. ,,Ce poţi face cu....?’’

Elevilor li se va spune un cuvânt. Ei vor trebui să dea cât mai multe întrebuinţări acelui cuvânt,
într-un mod cât mai original.

17. ,,Micul marţian’’.

Copiii vor avea în faţa lor un marţian. Vor fi împărţiţi pe două echipe. Una dintre echipe va
trebui să formuleze întrebări pe care le-ar pune marţianul pentru a afla cât mai multe despre
viaţa pământenilor, iar membrii celeilalte echipe va elabora răspunsuri cât mai originale.

18. ,, Schimbăm realitatea’’.

Copiilor li se va spune un obiect. Apoi, prin întrebări li se va canaliza imaginaţia pentru a

produce situaţii noi. Exemplu:

Dă o altă întrebuinţare unui borcan, unei bucăţi de pânză verde, unei cutii!

Ce altă culoare sau formă ar putea avea soarele?

Din ce ar putea fi făcut un cozonac pentru păpuşi?

21. ,, Ce s-ar întâmpla dacă...?’’ Imaginaţi-vă următoarele situaţii şi răspundeţi la întrebările:

Ce s-ar întâmpla dacă pentru o zi soarele nu ar răsări?

Ce s-ar întâmpla dacă toţi oamenii s-ar îmbrăca la fel?

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea toate animalele de pe pământ?

Ce-ar fi dacă oamenii şi-ar construi casele doar din sticlă?

22. Folosind cuvintele: ţânţar, gară şi copil alcătuieşte un scurt text, cât mai interesat!

23. ,,Cuvântul interzis’’. Formulează enunţuri în care să foloşeşti expresii care să înlocuiască
cuvintele: zăpada, toamna, copil, şcolar.

Exemplu: Plapuma albă şi sclipitoare încălzeşte pământul roditor.

25. ,,Cu cine seamănă?’’.

Priveşte obiectul prezentat de mine. Spune cu cine seamănă. Exemplu: O sfoară ondulată
seamănă cu.....Valurile mării, un şarpe, un şiret etc.