UNIVERSITATEA HYPERION Facultatea de Jurnalism

Conf. univ. dr. Nina Mocnau

NVMNT LA DISTAN I DE ZI

FUN AMENTE A!E TIIN E!OR SO"IA!E

"UPRINS

"a#itolul I I.tiinele sociale i problema epistemologic a fundamentelor lor I.1.Natura tiinelor sociale I.2.Problema fundamentelor tiinei. Epistemologia fundaionist I.3.Programul empirist al fundamentrii cunoaterii i concepia tiinific despre lume I.4.Critica programelor fundaioniste clasice I.4.1. arl Popper!critica mitului induciei i a imaginii infailibile a tiinei I.4.2. ". #. $. %uine i critica dogmelor empirismului I.4.3. ". &ellars i critica mitului datului I.4.4. '(. u(n i critica istorist a epistemologiei fundaioniste I.4.). Critica post*empirist a miturilor fundaioniste I.).+undamente ale tiintelor sociale "a#itolul II II. Fundamente epistemologice ale tiinelor sociale II.1.Condiia epistemic a tiinelor sociale II.2.Epistemologia naturalist a tiinelor sociale II.2.1.tiina social po,iti- .n -i,iunea lui /.Comte II.2.2. 0o(n &tuart 1ill i logica tiinelor morale II.2.3 Emile 2ur3(eim i regulile metodei sociologice II.3.Epistemologia anti*naturalist a tiinelor sociale II.3.1. ". 2ilt(e4!di(otomia dintre e5plicaie i .nelegere i contrastul dintre tiinele naturii i tiinele sociale II.3.2. 1a5 "eber i .nelegerea e5plicati- II.3.3. Peter "inc(! .ntelegere i limba6 II.4.+undamente epistemologice ale tiinelor sociale
2

"a#itolul III III. Fundamente ontologice ale tiinelor sociale III.1.tiinele sociale i ontologia socialului III.2.Critica (olismului ontologic III.3.Critica indi-idualismului ontologic III.4.Ni-eluri de anali, ale ontologiei socialului "a#itolul IV IV. Paradigme ale tiinelor sociale I#.1.+undamente epistemologice i paradigme tiinifice I#.2.1atricea tipurilor de g.ndire 71. 8ollis9 I#.3.Paradigme ale tiinelor sociale 7anali,a :urrell*1organ9 I#.4./nali,a metodei paradigmatice "a#itolul V V. tiinele sociale, valorile i comunicarea (Fundamente axiologice ale tiinelor sociale) #.1.tiina i -alorile #.2.2istincia fapte*-alori #.3.#alorile .n tiinele sociale #.4.+apte; interpretri; -alori. Critica imaginii*standard a tiinei libere de -alori #.).tiinele sociale; -alorile i comunicarea

"a#itolul VI
3

VI. Cercetarea sociologica #I.1 Etapele cercetrii sociologice #I.2 Eantionarea .n cercetarea social #I.3 1rimea eantionului #I.4 Eroarea de eantionare "a#itolul VII VII$ Metoda sociolo%ic #II.1 1etode; te(nici; procedee <i instrumente de lucru

"a#itolul I tiinele sociale i problema epistemologic a fundamentelor lor I.1.Natura tiinelor sociale. tiinele sociale sunt discipline intelectuale care au ca obiect de studiu lumea socialasau realitatea social9. =umea social cuprinde acea sfer a realitii care este determinat de e5istena .n comun a oamenilor i de interaciunile lor .n cadrul diferitelor forme de comunitate. 2imensiuni ale lumii sociale > indi-i,ii care triesc .mpreun; aciunile i interaciunile lor; dar i produsele acestor interaciuni 7 instituii; structuri i relaii sociale 9 tiinele naturii sunt tiinele intelectuale care studia, lumea natural tiina este conceptul care desemnea, genul comun. tiinele sociale au .n componena lor conceptul care desemnea, diferenele specifice. Exemple de tiine sociale > sociologia; economia; statistica; psi(ologia; tiina comunicrii Prin condiia epistemic a tiinelor sociale .nelegem natura proprie cunoaterii pe care o numim tiin; difereniind*o de alte tipuri de cunoatere; precum cunoaterea comun; sau cunoaterea filosofic; artistic; religioas; moral. ?n genere; c.nd -orbim despre tiin a-em .n -edere faptul c tiina este constituit dintr*un ansamblu de cunotine; stabilite de manier critic; organi,ate .ntr*un mod sistematic i -i,@nd e5plicarea fenomenelor studiate.

Prin asemenea caracteristici descriem condiia sa epistemic. E5aminarea condiiei epistemice a unei tiine din perspecti-a unei teorii generale epistemologice urmrete s determine ceea ce am putea numi statutul su epistemologic; adic natura sau tipul acelei tiine. ?n aceast pri-in; distincia care ne interesea, este cea dintre epistemologia general; adic teoria general a cunoaterii tiinifice i epistemologiile speciale sauregionale ca discursuri despre anumite categorii de tiine. 2e e5emplu; epistemologia tiinelor sociale este o epistemologie regional .ntruc.t se ocup de cunoaterea lumii sociale; ca regiune distinct .n cadrul realitii globale a lumii; care include; de asemenea i lumea naturii i este o epistemologie special; .n msura .n care cunoaterea social este una diferit de cea din tiinele naturale. Epistemologia este teoria general a cunoaterii tiinifice; indiferent de formele sale; considerat ca o in-estigaie general asupra cunoaterii tiinifice .n ce pri-ete natura; intinderea i limitele sale I.2.Problema fundamentelor tiinei. Epistemologia fundaionist a tiinei cunoaterii i conceptia filo,ofic a e5perimentrii; a luat .n .nelesul mai specific. ?n acest sens; un re,ultat e5perimental este o obser-a ri e. 2e aceea; nici un sistem tiinific nu poate pretinde a fi .n mod absolut unic. +undamentele tiintei repre,int ce-a ce asigur cunoaterii o ba, sigur i solid; adic temeiurile de ne,druncinata ale construciei sale

+undaionismul este o concepie referitoare la structura sistemului de cunotine; conform creia acest sistem se .mparte .n ba, 7foundation9 i suprastructur; aflate .ntr*o relaie determinat numit relaie de .ntemeiereB cunotinele din suprastructur depind de cel din ba,; dar nu i in-ers 'rstura caracteristic a epistemologiei fundaionisteeste preocuparea de a gsi un fundament ferm si in-ariabil de ade-ruri pe care s se construiasc cunoaterea tiinific. ?ntr*un sens general; .ntreaga reflecie asupra tiinei; .n msura .n care aceasta caut s*i determine criteriile de certitudine; .ntemeiere sau 6ustificare ce o demarc(ea, de alte forme ale cunoaterii; poate fi considerat fundaionist./-em trei principii de ba, ale fundaionismului! 1.e5igenta .ntemeierii cunoateriiB 2.concepia structural a sistemului de cunotine i a relaiei de .ntemeiereB 3.determinarea principiului de certitudine epistemic. I.3. Programul empirist al fundamentrii cunoaterii i conceptia tiinific asupra lumii. Empirismul este doctrina filo,ofic a testrii; a e5perimentrii i a luat .nelesul mai specific conform cruia toat cunoaterea uman pro-ine dintr*o multitudine de e5periene. Empirismul respinge ipote,a conform creia oamenii au idei cu care s* au nscut sau c orice se poate cunoate fr referin la e5perien.Empiri tii susin c la natere intelectul este o tabula rasa;o Cfoaie alb; fr nici un fel de semne pe eaC i cruia doar e5periena .i poate furni,a idei. Problema empiritilor a fost rspunsul la .ntrebarea .n ce fel dob@nd idei care nu au corespondent .n e5perien; cum ar fi ideile matematice de punct sau delinie.Empiric are .n tiin acelai sens cu Ce5perimentalC. ?n acest sens; un re,ultat e5perimental este o obser-aie empiric.
D

?n empirism sunt desemnate acele concepii epistemologice care fi5ea, originea i fundamentul cunoaterii .n e5periena sen,orial a lumii. Ca program de fundamentare a cunoaterii tiinifice; empirismul afirm c orice cunoatere deri- direct sau indirect din e5perient i prin urmare; -aloarea enunurilor tiinifice se determin prin e5periene i obser-aii.?n .ncercarea de a oferi o pre,entare sistematic a -i,iunii empiriste a tiinei; epistemologii recurg adesea la in-entarierea te,elor considerate fundamentale. ?n acest sens; '.:enton i I.Craig rein ca fiind caracteristice urmtoarele apte doctrine! 1. Ne dob@ndim cunoaterea din e5periena sen,orial a lumii i din interaciunea noastr cu ea. Empirismul respinge teoria ideilor i principiilor .nnscute; ade-rate .n mod absolut; independent de e5perien i de normele referitoare la eaB .n sc(imb susine c .ntreaga noastr cunoatere nemi6locit i mi6locit pro-ine din datele simurilor; care furni,ea, sensul i ade-rul propo,iiilor cogniti-e. 2. $rice pretenie de cunoatere genuin este testabil prin e5perien 7obser-aie i e5periment9. Empirismul consider drept cunoatere -alid doar enunurile care pot fi -erificate prin e5perien; adic prin referire la surse reale sau posibile. 3. 2eoarece nu .ndeplinesc aceast condiie; preteniile de cunoatere despre fiine sau entiti care nu pot fi obser-ate trebuie s fie e5cluse.Empirismul reduce e5periena cunoaterii la datele oferite de simuri i la ceea ce poate fi controlat doar prin intermediul lorB .ntruc.t conceptele uni-ersale nu au o coresponden perceptual; ele sunt considerate fr referin real; ca simple nume con-enionale. 4. =egile tiinifice sunt afirmaii despre modele 7patterns9 de e5perien recurente sau generale. =egile tiinifice ca generali,ri empiriceB .ntruc.t nu accept abstraciunea care conduce de la particular la uni-ersal; empirismul admite doar generali,ri despre e5perien; probabile; dar nu ade-rate .n mod necesar.
E

). / e5plica un fenomen .n mod tiinific .nseamn a arta c el este un e5emplu sau o instanFun ca,F al unei legi tiinificeB acesta este numit adesea modelul e5plicaiei tiinifice prin legi de acoperire 7laG co-ering 9 Hn fapt sau un e-eniment este e5plicat ca o conclu,ie a unui raionament care are ca premise afirmarea unei legi generale i enunuri particulare specific@nd situaia. =egea de acoperire; .mpreun cu condiiile particulare; arat c e-enimentul de e5plicat era de ateptat s fie diferit ca i concepie. A. 2ac a e5plica un fenomen presupune a arta c el este un e5emplu sau un ca, ale unei legi generale; atunci cunoaterea legii ar trebui s ne fac api de a predicta e5plicaiile -iitoare ale fenomenelor de acel tip. =ogica e5plicaiei i prediciei este aceeai. /cest principiu este cunoscut ca te,a simetriei e5plicaiei i prediciei i arat legtura dintre e5plicaie i predicie! dac tim c un e-eniment s*a .nt@mplat; atunci legea; .mpreun cu enunurile unor circumstane particulare .l e5plic. 2ac apariia e-enimentului nu s*a produs .nc; putem folosi cunoaterea legii pentru a face predicia c se -a .nt@mpla atunci c@nd condiiile iniiale adec-ate -or fi satisfcute. D. $biecti-itatea .n tiin se ba,ea, pe o clar separaie .ntre 6udecile factual 7testabile9 i 6udecile de -aloare 7subiecti-e9. Empirismul face o delimitare net .ntre fapte; identificate cu datele obiecti-e .nregistrate de simuri i -alori; care .i au sursa .n credinele subiecti-eB .n mod corespun,tor; se distinge .ntre 6udectile factuale; adic aseriunile despre fapte care pot fi -erificate empiric i 6udecile de -aloare; care e5prim credine subiecti-e; pe care tiina ar trebui s le e-ite. Principiile empirismului logic: a9 Cultul tiinei * Considerat forma cea mai e-oluat a cunoaterii omeneti; tiina apare ca o culme i ca un model pentru celelalte forme de cunoatere; a cror -aloare este 6udecat prin prisma standardelor sale metodologice i logice.
I

b9 Refuzul metafizici* ?mprtind con-ingerea empirist c preteniile de cunoatere a lumii nu pot fi 6ustificate dec@t prin e5perien; ca singura surs de cunoatere i instan de -alidare a ipote,elor cogniti-e. Jepre,entanii empirismului logic considerau c nu suntem .ndreptii s asertm e5istena a nimic din ceea ce s*ar afla dincolo de aceast e5perien posibilB .ntruc@t nu e5ist nici o realitate dincolo de e5periena sensibil; ar fi lipsit de sens s considerm drept cunoatere enunurile metafi,icii;teologiei raionale sau eticii c9 Principiul verificabilitii * Considerarea -erificrii prin metode empirice drept criteriu de inteligibilitate; adic principiu de determinare a sensului propo,iiilor i a -alorii lor de ade-r; implic@nd con-ingerea c; .n tiin cunoaterea se ba,ea, pe obser-aii particulare i se poate e5tinde prin aseriuni generale doar .n msura .n care e5periena le poate confirmaB se spune c o propo,itie are .nteles cogniti- dac i numai dac ea este; .n principiu; -erificabil empiric. d9 Principiul fundamentrii* #i,iunea fundaionist a empirismului logic se e5prim .n concepia despre structura ipotetico*deducti- a tiineiB tiina ar consta .ntr*un corp de enunuri dintre care unele sunt cunoscute ca ade-rate 7aa numitele enunuri de ba,; 6ustificate prin obser-aie9; iar altele suntem .ndreptii s le susinem dat fiind ceea ce de6a cunoatem; .n condiiile respectrii riguroase a regulilor metodologice de formulare i -erificare a lorB cunoaterea se .nfiea, astfel drept o structur intelectual comple5; elaborat .n -ederea anticiprii reuite a e5perienelor -iitoare e9 Principiul analizei logice a limbajului *?n concepia empirismului logic; fundamentarea ia forma unei reconstrucii logice a structurii; coninutului i ba,elor cunoaterii omeneti; .n special a teoriilor tiinifice; iar anali,a logic se constituie ca un calcul al -alorii de ade-r a limba6ului tiinificB aceasta .nseamn c teoria cunoaterii are ca sarcini principale s anali,e,e .nelesurile enunurilor tiinei e5clusi- .n termeni de obser-atie sau .n termenii e5perienelor accesibile .n principiu fiinelor umane i s arate cum ser-esc
1K

anumite obser-aii i e5periene la confirmarea unui enun dat; .n sensul c .l fac s fie .n mai mare msur .ntemeiat sau re,onabil Interpretarea con-enionalist a logicii i matematicii susine c .n comparaie cu cunoaterea tiinelor empirice; propo,iiile necesare i uni-ersal ale tiinelor formale sunt considerate a fi ade-rate pe temeiul con-eniilor ce le* au stabilit i nu .n raport cu cunoaterea despre realitate f9 Principiul unitii tiinei * Conceperea filosofiei; .n iposta,a sa de teorie a cunoaterii; ca anali, logic a limba6ului tiinei -i,@nd clarificarea termenilor i determinarea coninutului problemelor tiinifice i asigur@nd astfel criterii pentru demarcarea tiinei de celelalte forme de cunoatere 7mai ales de cele care apar ca pseudo*tiin9. Jaionalismul este o doctrin filo,ofic care afirm c ade-rul trebuie s fie determinat .n -irtutea forelor raiunii nu pe ba,a credinei sau a dogmelor religioase. Jaionalitii susin c raiunea este sursa .ntregii cunoa teri umane. I .4.Critica programelor fundaioniste clasice I.4.1. arl Popper! critica mitului induciei i a imaginii infailibile a tiinei. Popper consider c o condiie a teoriilor tiinifice trebuie s fie tocmai capacitatea lor de a putea fi do-edite false; ceea ce el numete criteriul falsificabilitii enunurile care nu .ndeplinesc aceast condiie; adic nu pot fi supuse riscului falsificrii; sunt considerate a nu a-ea -aloare tiinific. Popper consider c oamenii de tiin trebuie s caute .n mod deliberat teorii falsificabile prin contra*e5emple i s .ncerce s le falsifice; iar cele ce supra-ieuiesc testrii s fie acceptate ca ipote,e pro-i,orii i considerate a fi coroborate sau mai apropiate de ade-r dec@t cele care au fost falsificate./stfel;tiina este conceput ca un sistem de ipote,e i infirmri. Prin aceast -i,iune asupra tiinei; epistemologia propus de Popper; denumit
11

rationalism critic;se opune te,ei principale a fundaionismului; care pre,int tiina ca o cunoatere sigur i infailibil. 2impotri-; pentru Popper; tiina este failibil; supus erorii;desc(is re-i,uirii; niciodat .nc(eiat. arl Popper de,-olt! 'eoria falsificrii C drept condiie fundamental a cercetrii tiinifice. ?n contrast cu repre,entanii CCercului -iene,C; Popper respinge principiul induciei; consider@ndu*l lipsit de ba, tiinific; pentru c; de regul; .n special .n domeniu tiinelor naturii nu este niciodat posibil s se cercete,e i s se e5perimente,e toate ca,urile sau iposta,ele din natur. 2e aceea; nici un sistem tiinific nu poate pretinde a fi .n mod absolut i pentru toate timpurile -alabil. &e pot emite; cel mult; ipote,e de lucru cu caracter de model pro-i,oriu prin care; .n cel mai bun ca,; se formulea, probabiliti. Este suficient o singur abatere pentru infirmarea unei ipote,e; care rm@ne numai at@t timp ade-rat; p@n c@nd este in-alidat 7do-editCfalsC 9. ?n tiin nu se pot face progrese prin acel tip de e5periene; care nu fac dec@t s -erifice legi .nc -alabile; ci prin probe;care do-edesc CfalsitateaC lor i .n consecin; conduc la formularea de noi ipote,e. $ ipote, este tiinific; doar atunci c@nd permite in-alidarea ei. I.4.2.". #. $. %uine i critica dogmelor empirismului ?n lucrrile epistemologului american ". #. $ %uine; critica empirismului ia; de asemenea; forma denunrii unor dogme. Cele dou dogme la care se refer .n 'Go dogmas of empiricism sunt! 1. 2istinctia empirismului logic dintre propo,iiile analitice; care sunt ade-rate .n -irtutea .nelesului lor; i propo,iiile sintetice; al cror ade-r ar fi .ntemeiat pe fapte 2. Presupo,iia empirismului tradiional c orice propo,iie cu sens trebuie s fie traductibil .ntr*o propo,iie despre e5periena imediat. Jesping@nd aceste dogme; %uine a formulat te,a c .n orice tiin empiric nu este posibil a
12

-erifica sau falsifica o aseriune i,olat; cci pentru a o supune testului e5perienei este necesar presupunerea ade-rului altor diferite enunuri. %uine a de-enit faimos .n anii L)K*LAK pentru critica distinciei dintre enunurile analitice i enunuri sintetice 7M'Go2ogmas of Empiricism9. /ceste argumente; .mpreun cu te,a subdeterminrii teoriilor tiinifice de ctre e-iden sunt folosite pentru a susine (olismul semantic! semnificaia e5presiilor dintr*un limba6 7sau a conceptelor dintr*o teorie9 este determinat nu indi-idual; ci de .ntregul limba6F .ntreaga teorie 7sau cel puin; de un fragment sufficient de cuprin,tor9. I.4.3". &ellars i critica mitului datului Critica presupo,iiilor fundaioniste ale empirismului dob@ndete i la filosoful american "ilfrid &ellars caracterul denunrii unui mit > ceea ce el numete mitul datului7t(e 14t( of t(e Ni-en9. &ellars numete astfel credina >ilu,orie dup el > c faptele i lucrurile sunt date contiinei .ntr*un mod pre*conceptual i c opiniile pot fi .ntemeiate pe aceast ba,. 2up &ellars; a a-ea capacitatea de a obser-a un lucru.nseamn a a-ea dO6P conceptul acelui tip de lucru. 2atele nu pot fi fundament al cunoaterii de -reme ce ele sunt percepute .ntotdeauna din perspecti-a unor e5igente ale fundamentrii epistemice! Ideea fundamental este c atunci c@nd caracteri,m un fenomen sau o stare ca o cunoatere noi nu dm o descriere empiric a acelui fenomen sau a acelei striB noi .lFo plasm .n spaiul logic al temeiurilor; al .ntemeierii i al capacitii de a .ntemeia ceea ce spunem. I.4.4.'(. u(n i critica istorist a epistemologiei fundaioniste 'eoria lui u(n; ba,at pe obser-aiile cercetrile acestuia pe c@nd era .nc student la fi,ic; a bul-ersat lumea academic prin -i,iunea sa inedit. Ideile sale principale sunt cuprinse .n cartea mai sus amintit; unde de,-olt
13

teoria conform creia de,-oltarea tinei nu este un proces linear; cumulati-; ci se petrece .n salturi; perioadele de cercetare lineare 7 tiina normal9 altern@nd cu perioade de cri, i re-oluii tiinifice. u(n introduce i susine .n lumea academic modelul paradigmelor de de,-oltare tiinific. Paradigm * un set de reguli; norme i metode de cercetare folosite de ctre o comunitate tiinific .n procesul de cercetare. u(n afirm c folosind aceste paradigme; cercettorii contribuie la de,-oltarea tiintei normale; adic o perioad de cretere cumulati- a tiinei. 2ar se .nt@mpl s apar fenomene noi; necunoscute p@n atunci; care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente; deoarece aceasta nu poate oferi rspunsuri i e5plicaii mulumitoare; palpabile; tiinifice ale fenomenului nou aprut. /tunci comunitatea academic i procesul de cercetare intr .n cri,. ?n acest moment inter-ine sc(imbarea de paradigm; adic are loc o re-oluie tiinific. Je-oluia tiinific este .nlocuirea unei paradigme cu o alta; care rstoarn principiile -ec(ii paradigme. Noua paradigm cuprinde astfel un nou set de reguli i metode care -or fi folosite de ctre cercettori .n procesul de cercetare p@n c@nd i aceasta la r@ndul ei -a intra .n cri, i -a fi .nlocuit de o alt paradigm. u(n obser- de altfel c noile paradigme se .ntemeia, contra curentului dominant .n cercetare la un moment dat; merge .n contra principiilor paradigmei curente; neg@ndu*i c(iar principiile; te(nicile i metodele de cercetare. Hn alt termen c(eie .n teoria lui '(omas u(n este ceea ce el a numit incomensurabilitatea teoriilor .Conform acestei tiina se de,-olt independent de comunitile tiinifice; fiecare comunitate tiinific .i de,-olt o paradigm

14

proprie de cercetare; total diferit de celelalte paradigme de,-oltate de alte comuniti tiinifice. Nu se poate face comparaie .ntre paradigme; .ntre modelele de cercetare; nu se poate spune c o paradigm este mai bun ca alta deoarece paradigmele se de,-olt in@nd seama de caracteristicile comunitii tiinifice creia .i aparine. /stfel; modelul paradigmatic de cercetare de,-oltat de ctre o comunitate tiinific nu poate fi adoptat sau tradus de ctre alt comunitate tiinific datorit condiionrilor impuse de limb. I.). +undamente ale tiinelor sociale Epistemologia istoric sau noua filosofie a tiinei; cum s*a numit orientarea repre,entat de '(. u(n; &t'oulminsauP. +e4erabend s*a preocupat mai ales de temade,-oltrii tiinei 7sau creterii cunoaterii ;cum spunea Popper9 i din aceast perspecti-; a amendat caracterul staticFstructural al tradiiilor fundaioniste .n epistemologie. ?ntr*ade-r; sc(ema simpl a fundamentrii tiinei 7ba,*suprastrctur9 elimin o serie .ntreag de factori care se do-edesc a fi constituieni ai de,-oltrii tiinei; precum factori istorici; sociali; culturali; psi(ologici.Noua epistemologie 7asociat cu cotitura istoric9 este; .n esen; anti*fundaionist; denunt@nd c(iar mitul fundamentrii tiinei. ipuri de fundamente ale tiinei: 1.+undamente ontologice* referitoare la modul .n care arat lumea sau domeniul de realitate ce constituie obiectul cercetrii tiinifice. ?n teoriile tiinifice sunt implicate .ntotdeauna anumite presupo,iii asupra naturii i de-enirii realitii studiate. 2e e5emplu; .n tiinele sociale; fundamentele ontologice se -or referi la presupo,iiile despre natura lumii sociale studiate

1)

2.+undamente epistemologice* referitoare la posibilitile i limitele cunoaterii realitii cercetateB .n ca,ul tiinelor sociale; presupo,iii cu pri-ire la modul .n care este sau trebuie s fie tiina capabil s cercete,e lumea social. 3.+undamente metodologice* referitoare la cile cunoaterii; adic metodele i te(nicile prin care poate fi cercetat tiinific lumea social 4.+undamente conceptuale sau teoretice* referitoare la presupo,iiile teoriilor; concepiilor sau doctrinelor care descriu; e5plic sau interpretea, lumea cercetat ).+undamente a5iologice* referitoare la modul .n care sunt implicate -alorile .n cunoaterea tiinific si felul .n care relaionea, cu faptele; normele i interpretrile tiinei A.+undamente pra5iologice* referitoare la implicaiile tiinei ca practic social i cogniti-; integrat .n conte5tul aciunilor prin care oamenii se raportea, at.t la lumea naturii; c@t i la lumea social D.+undamente sociologice* determinate de condiia social a tiinei; ca acti-itate reali,at .ncomuniti disciplinare i integrat .n -iaa politic; economic i social a comunitilor umane E.+undamente antropologice* constituite de presupo,iii asupra naturii umane implicate .n concepiile tiinifice i care influenea, at@t modul de cercetare c@t i obiecti-ele sau funciile tiinelor sociale I.+undamente culturale* referitoare la determinrile culturale ale practicii tiinifice 7de e5. imaginea iinei ca tradiie cultural9; c@t i la modul .n care; prin tinele lor sociale; diferitele culturi se .nteleg pe sine 1K.+undamente istorice* constituite din determinrile istorice ale cunoaterii tiinifice; asupra crora a atras atenia mai ales epistemologia istoricB .n acest sens; o de,batere de actualitate este aceea despretiina modern i tiina postmodern

1A

"a#itolul II FUN AMENTE EPISTEMO!O&I"E A!E TIINE!OR SO"IA!E II.! Condiia epistemic a tiinelor sociale ?n definirea tiinelor sociale ca tiine care au ca obiect de studiu lumea social identificm dou determinri! Qprin obiectul de studiu *referitoare la natura realittii studiate; este una ontologic Qprin natura proprie cunoaterii tiinifice * referitoare la condiia epistemic a tiinelor sociale; este una epistemologic II.!.! "pistemologia tiinelor sociale *necesit tiinele sociale o tratare aparte sau le putem aplica direct re,ultatele epistemologiei generale; formulate de obicei .n epoca modern din perspecti-a tiinelor naturiiR Po,iia epistemologic .n care se afirm unitatea metodologic a tiinei este numit monism metodologicB ea susine c metoda tiinific este una i aceeai .n toate tiinele. 2ar; .ntruc@t acest tip de monism metodologic era ba,at pe ideea c tiinele sociale trebuie; .n -reun fel; s preia sau s imite metodele tiin elor naturii; o asemenea concepie a fost numit naturalism epistemologic 2e remarcat c naturalismul epistemologic implic i o presupo,itie ontologic specific; i anume aceea c lumea social este o parte a lumii naturale; de care nu s*ar distinge prin caracteristici ontice esenial diferiteB am putea numi aceast po,iie monism ontologic II.!.# $ntinaturalism* Po,itia epistemologic opus naturalismului .n tiinele sociale. Concepiile anti*naturaliste resping te,a tare a naturalismului conform creia condiia epistemic a tiinelor sociale trebuie s fie modelat dup cea a tiinelor naturii./ntinaturalismul este asociat cu o po,iie opus monismului
1D

metodologic; numit dualism metodologic;care afirm; .n esen; distincia categoric .ntre metodele tiinelor sociale i cele ale tiinelor naturii. Cea mai cunoscut 7dar nu singura9 delimitare de acest gen este cea dintre e5plicaie i .ntelegere; conform creiametoda tiinelor naturii ar consta .n e5plicarea cau,al a fenomenelor cercetate; .n timp ce metoda tiinelor sociale ar consta .n .nelegerea semnificaiilor pe care oamenii le atribuie faptelor i e-enimentelor din lumea lor sociala. 2isputa dintre naturalism si antinaturalism a fost initiat .n secolul SIS; o dat cu apariia tiin elor sociale i continu; .n diferite forme; i .n pre,ent. Ea este esenial pentru .nelegerea condiiei epistemice a tiinelor sociale. II.#. "pistemologia naturalist a tiinelor sociale %aturalismul epistemologic este po,iia care susine c disciplinele sociale nu pot fi tiine dec@t .n sensul .n care sunt tiinele naturii. Prin urmare; tiin ele naturii sunt considerate paradigm 7model9 a tiinei; iar tiinele sociale sunt raportate la situaia lor ca la un ideal normati-. Naturalismul epistemologic presupune i argumentul ontologic al unitii lumii; -,ut .ns ca o lume natural; gu-ernat de aceleai legi ale naturii care se e5tind i asupra pro-inciei sale numit lume social. ?n cadrul naturalismului putem distinge; asa cum fac unii autori;.ntre dou -ersiuni! Qnaturalismul tare * care susine c tiinele sociale; pentru a fi tiine; trebuie s adopte condiia epistemic a tiinelor naturii i .n primul r@nd; s se fundamente,e pe aceleai metode Qnaturalismul moderat *care afirm c folosirea modelelor e5plicati-e i a procedurilor metodologice din tiinele naturii le*ar putea .mbunti condiia lor de tiine II.#.!.tiina social &po'itiv( .n -i,iunea lui /.Comte

1E

$ po,iie epistemologic naturalist este formulat e5plicit .n filosofia po,iti- a lui /.Comte. =ui Comte se atribuie at@t consacrarea termenului po,iti-ism; c@t i in-entarea noiunii de sociologie. Comte era con-ins c este necesar o tiin a socialului; care s identifice legile societii asa cum fi,ica descoper legile naturii; i denumirea pe care a dat*o iniial acestei tiine este aceea de fi,ic social. +i,ica social; sau sociologia; a fost deci conceput ca o tiin care s cercete,e originea conflictelor sociale i s ofere soluii pentru restabilirea armoniei sociale.Comte d natere unei teorii a istoriei aplicat la de,-oltarea cunoaterii ca o trecere de la un sistem de credine la altul; cuprin,@nd trei stadii * teologic;metafi,ici po,iti- difereniate prin modul .n care oamenii .i e5plic desfurarea fenomenelor! Q.n stadiul teologic; e5plicaia se ba,ea, pe in-ocarea di-initilor Q.n cel metafi,ic se apelea, la abstracii conceptuale Q.n cel po,iti- oamenii de tiin se .ndreapt ctre cercetarea faptelor; determinate prin obser-aie i e5periment. 2up Comte; fiecare ramur a cunoaterii urmea, legea celor trei stadii ; dar .n timp ce tiinele naturii au atins maturitatea stadiului po,iti-; cele sociale abia urmau s intre pe aceast cale; cu condiia s fie fundamentate corespun,tor. Comte considera c tiinele trebuie concepute ca subordonate unei metode unice i ca form@nd prile diferite ale unui plan general de cercetare. II.#.#)o*n +tuart ,ill i &logica tiinelor morale( 1ill credea c .ntreg cursul naturii este uniform; adic toate fenomenele lumii se conformea, unor regulariti specifice; cele mai fundamentale dintre ele fiind numite legi ale naturii ; iar sarcina tiinei const .n a descoperi aceste uniformiti; do-edind c ordinea naturii este .n .ntregime cau,al. El afirma c; la fel ca tiinele naturii; i cele sociale trebuie s furni,e,e e5plica ii ale

1I

fenomenelor studiate; identific@nd cau,e i formul@nd legi care s ser-easc drept ba, prediciilor tiinifice. II.#.-."mile .ur/*eim i &regulile metodei sociologice $ po,iie naturalist poate fi identificat i .n lucrrile .n care 2ur3(eim > considerat unul dintre fondatoriisociologiei > formula regulile metodei sociologice. Prima regul a cercetrii; afirma sociologul france,; const .n a considera faptele sociale ca lucruri . =u@nd ca model al metodei sociologice modul .n care tiinele naturii tratea, faptele naturale; 2ur3(eim argumenta cfaptele sociale sunt la fel de obiecti-e deoarece e5ist independent de indi-i,i i se impun contiinelor indi-idualedin afar i cu puterea unor constr@ngeri care le determin comportamentul. El d ca e5emple de fapte sociale codurile de legi; con-eniile sociale; pro-erbele populare; statisticile sociale etcB toate acestea sunt realiti definite; obiecti-e; sociale; care e5ist aparte de aciunile i manifestrile indi-i,ilor 7iar 2ur3(eim afirm c ele pot e5ista fr a fi realmente aplicate la indi-i,i9. ?n acest fel; el -rea s sublinie,e c faptele sociale sunt .ncorporate .n instituii i practici colecti-e e5terioare consiintelor indi-i,ilor; iar realitatea lor este la fel de incontestabil ca si cea a lucrurilor naturii. i la fel cum cercettorii naturii caut s e5plice faptele identific@nd cau,e i formul@nd legi i cei ai societii trebuie s ofere; la r@ndul lor; e5plicaii cau,ale ale faptelor sociale determinate obiecti- prin obser-area caracteristicilor lor e5terne. 2ar; considera 2ur3(eim; faptele sociale trebuie e5plicate prin alte fapte sociale; idee pe care o formulea, ca a doua regul a metodei sociologice!cau,a determinant a unui fapt social trebuie cutat printre faptele sociale care .l preced. II.-. "pistemologia anti0naturalist a tiinelor sociale Concepiei naturaliste a tiinelor sociale; a crei continuitate p@n .n epistemologia actual .i confer caracterul unei tradiii intelectuale ; i s*a
2K

opus; .ncep@nd cu sf@ritul secolului SIS; o alt tradiie; care respinge te,ele naturaliste; i .n primul r@nd ideea c metoda tiinelor sociale trebuie modelat dup cea a tiinelor naturii. 'radiia intelectual a anti*naturalismului s*a afirmat; cum s*a remarcat; ca o reacie .mpotri-a po,iti-ismului i a de-enit proeminent ctre sf@ritul secolului SIS. 2elimitarea cea mai important fa de naturalism s*a reali,at prin susinerea te,ei c metoda tinelor sociale ar fi diferit de cea a tiinelor naturii. E5presia cea mai cunoscut a acestei delimitri o constituie opo,i ia dintree5plicaie i .nelegere. Ea a fost formulat pentru prima oar de istoricul i filosoful german 0.2ro4sen care; .n1E)E; afirma c! elul tiintei naturale este de a e5plicaB 7.n timp ce9 elul istoriei este de a .ntelege fenomenele care cad .n domeniul su.Cel care a de,-oltat .n mod sistematic aceste idei metodologice a fost ".2ilt(e4; care a considerat ce5plicaia este proprie tiinelor naturii; iar .nelegerea; tiinelor spiritului. II.-.!.1. .ilt*e2: di*otomia dintre explicaie i 3nelegere i contrastul dintre tiinele naturii i tiinele sociale.'e,a de la care porneste "il(elm 2ilt(e4 .n Introducere .n tiinele spiritului este aceea c modul .n care cunoatem lumea uman este diferit de modul .n care cunoatem lumea naturii i; de aceea; tiinele naturii nu pot fi un model adec-at pentru tiinele umane sau sociale./ cunoate > .n e5periena e5tern a tiinelor naturii * .nseamn a e5plica faptele supuse obser-aiei; identific@nd cau,e i formul@nd legi generale; care s fac inteligibil desfurarea fenomenelor. Distincia ntre tiinele naturii i tiinele umane. $ preocupare care l*a urmat toat -iaa a fost aceea de a stabili ba,ele teoretice i metodologice pentru tiinele umane; distincte dar .n aceeai msur tiinifice ca i cele din tiinele naturii. 2ilt(e4 a sugerat c orice e5perien uman are dou pri!
21

* cea a lumii .ncon6urtoare condus de legile necesitii obiecti-e i cea a e5perienei interioare; caracteri,at de dominaia -oinei; responsabilitatea pentru aciuni; capacitatea de a supune totul .n faa raiunii i de a se .mpotri-i la orice din fortreaa libertii propriei persoane. 2ilt(e4 i*a susinut folosirea termenului de tiina spiritului .n lucrrile sale susin@nd c orice alt termen ec(i-alent 7 tiine sociale; etc9 surprinde doar un aspect dar pierd din -edere fenomen central prin care toate celelalte sunt percepute i de care sunt st@ns legate * spiritul uman. Pentru 2ilt(e4 spiritul nu este o entitate abstract lipsit de substan ci trebuie .neles .n conte5tul -ie ii sociale concrete a indi-i,ilor. II.-.#.,ax 1eber i &3nelegerea explicativ Cele mai cunoscute contribuii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de! Tezele weberiene. 2e reinut! pentru a descifra lumea social; cercettorul trebuie s .neleag oamenii din punct de -edere al subiecti-itii lor; al -alorilor lor i nu numai pornind de la cau,e i constr@ngeri e5terioare QNeutralitatea a5iologic > sa-antul trebuie s e-ite transformarea -alorilor care .l clu,esc .n perceperea realului .n 6udecata de -aloare. /ltfel spus; con-ingerile sale personale nu trebuie s inter-in .n e-aluarea critic pe care o efectuea, asupra e-enimentelor Q2eosebind astfel normele de realiti; "eber aea, sociologia pe un teritoriu clar demarcat! cel al realitilor Q&ociologia este o tiin compre(ensi- i e5plicati- QM/ .nelege prin interpretare acti-itatea social > acesta este .nt@iul demers sociologic Q'rebuie s adopte un demers specific > metoda compre(ensi-

22

Q1etoda compre(ensi- > urmrete s reconstruiasc sensul pe care indi-i,ii .l atribuie acti-itii lorB sociologul c@nd aplic metoda compre(ensi- nu mai consider fenomenele sociale ca o e5presie a cau,elor e5terioare Q/ciunea social >este produsul deci,iilor luate de indi-i,i care dau ei .ni i sens aciunii lor Q"eber sugerea, c este necesar distincia .ntre raportarea la -alori i 6udecata de -aloare Formele aciunii i ale dominaiei identific * 4 tipuri ideale fundamentale! Q/ciunea tradiional ine de tradiie; de obiceiuriB ma6oritatea aciunilor cotidiene apar .n acest timp Q/ciunea afecti- determinat de pasiuniB e5! o palm tras .n mod impulsiQ/ciunea raional de -aloare> este animat de -alori de ordin etic; estetic ori religiosB e5! aristocratul care .i apr onoarea prin lupt Q/ciunea raional de finalitate > este o aciune instrumental orientat spre un scop utilitar i care implic o ec(i-alen .ntre scopuri i mi6loaceB e5! strategul militar care .i organi,ea, armata i planul de lupt i "eber adaug fiecrui tip de acti-itate un tip particular de dominare. 2ominarea! Moca,ie de a gsi o persoana gata s se supun unui ordin cu coninut determinatB determinarea este .n mod necesar .nsoit de o forma de legitimitate !" forme de dominare i legitimitate tipice Q2ominarea patriar(al .n cadrul familiei * puterea seniorilor .n societatea feudal Q2ominarea carismatic > e5! liderul carismatic Q2ominarea legal > puterea dreptului abstract i impersonal care ine de funcie i nu de persoan II.-.-.Peter 1inc*: 3nelegere i limba4

23

Concepia lui Peter "inc( atrage atenia .ndeosebi prin faptul c; prin anali,a relaiilor dintre .nelegere si limba6; formulea, noi argumente .n fa-oarea te,ei de ba, a anti*naturalismului; aceea a disocierii epistemologice dintre tiinele sociale i cele ale naturii. "inc( susine c descrierea i e5plicarea adec-at ale aciunilor i comportamentelor umane sunt posibile doar dac cercettorii sociali reuesc s .neleag i s adopte .n e5plicaiile lor sistemul conceptual al membrilor comunittii studiate. II.4. +undamente epistemologice ale tiinelor sociale =a pre,entarea problemelor legate de .nelegerea condi iei epistemice a tiinelor sociale prin prisma contro-ersei dintre cele dou concepii consacrate

#aturalism si antinaturalism$ adugm c@te-a consideraii critice mai generale referitoare la fundamentele epistemologice ale tiinelor sociale! 1. Jeflecia asupra fundamentelor epistemice repre,int o component esenial a tiinelor sociale; at@t sub aspectul 7auto9*definirii identitii lor epistemologice; c@t i sub cel al al e-oluiei lor istorice 2. ?n definirea identitii lor epistemice; tiinele sociale au fost raportate; cel mai adesea; la tiinele naturii; iar cadrul conceptual constituit de aceast comparaie a fost conser-at fie c tiinele naturii au fost considerate ca ideal epistemic pentru tiinele sociale; fie; dimpotri-; ca antite, a lor 3. ?n formularea relaiei dintre tiinele sociale i cele ale naturii a5ul central a fost considerat adesea metoda tiinific. Naturalismul a in-ocat argumentul unitii metodei; iar anti*naturalismul a susinut disocierea metodelor 4. Cercetrile actuale e-idenia, faptul c formele e5plicaiei sociale 7inclu,@nd i modalittile interpretrii9 sunt; .n realitate; mai -ariate dec@t re,ult din opo,iia tradiional e5plicaie*.nelegere.

24

).Hn mod de a ree-alua distincia dintre e5plicaie i .nelegere este acela de a le considera pe ambele ca descrieri; dar .n timp ce e5plicaia ofer o descriere slab; .nelegerea furni,ea, o descriere bogat .

"a#itolul III FUN AMENTE ONTO!O&I"E A!E TIINE!OR SO"IA!E -.! tiinele sociale i ontologia socialului tiintele sociale sunt acele discipline intelectuale care au ca obiect de studiu lumea social sau realitatea social. ?n aceast definiie tiinele sociale sunt caracteri,ate prin determinarea lor ontologic. %ntologie > .nelegem o teorie cu pri-ire la e5isten. 1ai general; orice cunoatere despre e5isten poate fi numit ontologic. ?n acest sens sunt ontologice nu numai concepiile filosofice sau tiinifice despre realitate; dar i oncepiile sau teoriile actorilor sociali despre lumea .n care triesc. Problemele ontologice ale tiinelor sociale sunt identificabile prin .ntrebrile referitoare la realitatea social! Ce este lumea socialR sau! Cum este lumea socialR&au! Ce entiti constituie lumea socialR /semenea .ntrebri implic presupo,iia e5istenei unei forme de fiin renumit -ia social sau lume social i -i,ea, identificarea prin cunoatere a determinrilor sale specifice. -.#5ealitate i cunoatere ?n sintagma cunoatere a e5istenei; ca definiie a ontologiei; e5istena apare ca obiect al cunoaterii i deaceea pare firesc s ne g.ndim c
2)

obiectul; adic realitatea; precede cunoaterea sa 7 .n sensul c pentru a se reali,a cunoaterea unui obiect trebuie s e5iste; mai .nt.i; obiectul ca atare9. 2ac acceptm aceast 6udecat ca premis; din ea pot fi deri-ate logic unele consecine importante cu pri-ire la relaia dintre e5istent i cunoatere; precum! a9 realitatea e5ist independent de cunoatere b9 e5istena determin coninutul cunoaterii c9 realitatea constituie criteriul de -erificare a -alorii de ade-r a cunoaterii Concepiile care susin asemenea te,e sunt numite realiste. Pe de alt parte; .n relaia sa cu realitatea; cunoa terea nu este pur i simplu ca o oglind. 2e fapt; cunoaterea decupea, .ntotdeauna din sfera realitii obiectul cunoscut. ?n acest sens; ceea ce este considerat carealitate este determinat de cunoaterea sa. /m putea spune c; de aceast dat; cunoaterea precede e5istena 7ca obiect al cunoaterii9; iar realitatea apare ca un produs al cunoaterii. 2in aceast 6udecat pot fi deri-ate; de asemenea; consecine logice la fel de importante; precum! a9 e5istena 7ca obiect al cunoaterii9 este dependent de cunoastereB b9 ceea ce e5ist din perspecti-a cunoaterii este determinat de perspeti-a cunoateriiB c9 criteriile de rele-an ale e5istenei ca obiect al cunoaterii sunt constituite de semnificaiile ce .i sunt atribuite prin cunoaterea sa. Concepiile .n care sunt susinute asemenea te,e erau numite; .n tradiia filosofic; idealiste; .ntruc@t afirm primatul ideii; adic al cunoaterii; asupra realitii. /st,i denumirile mai frec-ent folosite >dei nu .ntru totul ec(i-alente > sunt cele precum constructi-ism7denumire care reine ideea c realitatea este construit; .n semnificaiile sale pentru noi; prin cunoatere9 sau relati-ism 7 denumire ce trebuie .neleas .n sensul c realitatea sau; mai e5act; ceea ce se consider ca real este relati- la ideile sau concepiile despre realitate9.

2A

Cele dou concepii realist i relati-ist> au ca fundament presupo,iii ontologice diferite; iar disputa dintre ele se regsete .n tiinele sociale sub forma unei dileme fundamentale; pe care am .nt@lnit*o de6a discut@nd despre opo,iia dintre po,iti-ism i (ermeneutic i anume! i9cercettorul social trebuie s -i,e,e cunoaterea unei realiti sociale obiecti-e; care e5ist independent de contiina actorilor sociali 7 po,iia po,iti-ist9 ii9.ntruc@t lumea social este constituit din semnificaii 7credine; scopuri; intenii; -alori9;cercettorul social trebuie s studie,e .nelegerea subiecti- pe care o au actorii sociali despre propria lor lume 7po,itia (ermeneutic9. -.-.$utonomia lumii sociale /nali,@nd concepiile naturaliste i antinaturaliste am remarcat c .n -i,iunile lor despre unitatea sau dimpotri-; despre diferena metodelorFtiinelor erau implicate de asemenea presupo,iii ontologice cu pri-ire la relaia dintre lumea social i lumea naturii! i9'e,a monismului metodologic susinut de epistemologia naturalist era corelat; cel puin implicit; cu aceea a unui monism ontologic; conform creia lumea social nu este .n esen diferit de lumea naturii i tocmai de aceea ea poate fi cercetat de o tiin construit dup tipar unic. ?n concepia lui 0.&.1ill; de e5emplu; monismul ontologic era afirmat e5plicit prin ideea c tiinele sociale in-estig(ea, i ele natura; .n iposta,a naturii umane; cu legi la fel de fi5e ca i cele ale naturii propriu*,ise. ii9 2impotri-; dualismului metodologic .i este corelat te,a ontologic a diferenei de esen dintre lumea social i lumea naturii i tocmai pe ba,a argumentelor ontologice despre specificul lumii umane erau sustinute de disocierea metodelor i antite,a dintre cele dou tipuri de tiine. /rgumentele ontologice in-ocate .n acest sens se refereau la o serie de fapte considerate definitorii pentru realitatea social!
2D

a9faptul c lumea social este popular de oameni care au -oin; scopuri i intenii; ceea ce face ca aciunile lor s nu fie e5plicabile dup legile cau,ale ale micrii corpurilor fi,iceB b9 faptul c .n timp ce lumea natural este gu-ernat de legi; -ia a social se desfoar dup reguli instituite de actorii sociali; iar aceste reguli sunt -ariabile .n diferite conte5te sociale; culturale si istoriceB c9 faptul c lumea social este o lume construit din semnifica iile pe care oamenii le atribuie aciunilor; practicilor i instituiilor i deci; .nelegerea acestei lumi presupune .ntelegerea repre,entrilor subiecti-e ale actorilor sociali. /semenea argumente ontologice afirmau autonomia lumii sociale. -.6.Concepii ale ontologiei socialului 2incolo de distinctia ontologic dintre lumea social si lumea naturii; .ntrebrile pri-ind ontologia socialuluise refer la componentele lumii sociale! ?n ce const lumea socialR Ce entitti o populea,R Care este natura acestor entittiR etc.Jspunsurile la asemenea .ntrebri rele- faptul c lumea social este o realitate comple5; cu multipledimensiuni. ?ntelegem acest lucru dac anali,m din ce perspecti-e putem descrie societatea. ?ntr*o descrierecurent; societatea este caracteri,at ca un ansamblu organi,at de indi-i,i; uniti .ntre ei prin relatii deinterdependent.C(iar si o asemenea descriere simpl indic mai multe componente ale realittii sociale! 1. indi-i,ii > din care s.nt formate societtile; cci; e-ident; nu pot e5ista societti fr indi-i,i 2. relatiile dintre indi-i,i 3. forma organi,at a indi-i,ilor si a relatiilor dintre ei./lte descrieri rele- faptul c societatea cuprinde; pe l.ng .ndi-i,i si relatiile lor; acti-ittile care o sustin > de natur economic; politic; 6uridic; cultural etc.; precum si re,ultatele acestor acti-itti! bunuri; -alori; norme;institutii. Practicile sociale; precum si re,ultatele lor se constituie si functionea, ca structuri specifice
2E

organi,riisociale. 2up unii sociologi; societatea; .n ansamblul su; poate fi pri-it ca o structur social; adic un ansamblu alinstitutiilor care constituie fondul dat; pe care se cldesc actiunile sociale.?n ciuda acestei comple5itti a realittii sociale; problema fundamentelor ontologice ale teoriilor sociale a fostadesea redus la antinomia a dou conceptii cu pri-ire la realitatea social; denumite indi-idualism si;respecti- ; (olism . $ asemenea -i,iune; care afirm c lumea social const .n indi-i,ii care o compun; este numit i ndi-idualism ontologic. $ asemenea po,itie; care sustine c e5ist entitti sociale autonome si ireductibile; considerate ca .ntreguri cares.nt mai mult dec.t suma prtilor; este numit (olism ontologic . '$( Ni)eluri de anali* a ontolo%iei socialului Pentru a arta c nu e5ist o opo,itie simpl .ntre (olism si indi-idualism; 1. 8ollis sustine teoria ni-elurilor de anali,; art.nd c unitatea de anali, poate fi constituit fie de organi,atii; fie de indi-i,i. 2e e5emplu; uniieconomisti pri-esc firmele ca organi,atii; care caut s se indi-iduali,e,e ca o entitate social de sine stttoare; altiiconsider c ele trebuie .ntelese numai prin indi-i,ii care le compun. /mbele perspecti-e s.nt 6ustificabile daca-em .n -edere c ele -i,ea, ni-eluri diferite de anali, . 2istingem 4 ni-eluri de anali, ale ontologiei sociale. /nali,a social poate -i,a! 1. Ni-elul indi-i,ilor 7ca fiinte sociale9 sau al actiunilorFinteractiunilor indi-idualeB 2. Ni-elul institut iilor; practicilor si normelor sociale B 3. Ni-elul sistemelor de institut ii

2I

; practici si norme sociale ; diferentiate functional sistructural .n cadrul unei societtiB 4. Ni-elul sistemului de sisteme sau sistemul social global; care integrea, sistemeleacti-ittilor si institutiilor sociale diferentiate .n cadrul societtii.

"a#itolul III PARA I&ME A!E STIINTE!OR SO"IA!E 4.1. +undamente epistemologice si paradigme stiintifice.+undamente

epistemologice * .ntelegem acele elemente constituti-e unei discipline intelectuale care .i conferstatut de stiint 7 episteme 9.?ntre aceste elemente un rol important .l au; asa cum am -,ut; cele care tin de metoda stiint ific * .nteleasfie .ntr*un sens restr.ns 7 ca te(nici de cercetare propriu*,is9; fie.ntr* un sens general 7 cuprin,.nd si modele dee5plicatie sau .ntelegere; proceduri de -alidare a re,ultatelor cercetrii etc.9. 1etoda stiintific * a fost identificat cu capacitatea unei stiinte de a e5plica; a .ntelege sau a descriefenomenele studiate si; ca atare; metoda a fost considerat trstura definitorie a stiintei si criteriul su de demarcatiefat de alte forme ale cunoasterii.2ar metoda; care este .n fond; cale a cunoasterii; nu se identific .n .ntregime cu cunoasterea; iar fundamentele metodologice nu s.nt singurele fundamente ale stiintei. 2ac metoda este un mi6loc al cunoasterii;cunoasterea trebuie .nteleas de asemenea prin scopul pe care .l -i,ea,; ca si prin structurile elaborate .n -edereareali,rii scopului respecti-.

3K

"a#itolul V FUN AMENTE ONTO!O&I"E ($+ "unoastere de ,ond * structurile elaborate .n procesul cunoasterii stiintifice ce iau forma specific a conceptiilor sau teoriilor stiintifice; care se constituie ele .nsele ca fundamente ale cunoasterii -iitoare Paradigma ansamblu al anga6amentelor ontologice; metodologice; conceptualesi instrumentale .mprtsite .n comun de membrii unei comunittistiintifice ca ba,a acti-ittii lor de cercetare. 7 a-em .n -edere elementele descrise de paradigm se refer la f undamentele epistemologice ale unei stiinte. 1entionm; de asemenea; c '(. u(n a considerat c adoptarea uneisingure paradigme care s oriente,e stiinta normal repre,int semnul intrrii unei stiinte .n stadiul su dematuritate si c; dup teoria sa; doar stiintele naturii au atins acest stadiu; fiind propriu*,is paradigmatice ; .ntimp ce stiintele sociale; .n care .nt.lnim; simultan; mai multe teorii ri-ale; s*ar afla .n stadiul pre*paradigmatic . /ceasta .nseamn c nu orice teorie poate fi numit paradigm; dar c; dintre teoriile ri-ale; cele mai bineconturate pot a-ea statut de candidat la paradigm. $ asemenea acceptie a permis ca folosirea termenului s see5tind cat denumire u(n 9 2ac u(n; constatm c notiunea de

31

a celor mai influente conceptii dintr*un domeniu stiintific; presupun.nd e-entual c acesteaaspir s de-in matrice disciplinar pentru o comunitate de practicieni; la fel ca o paradigm stiintific .nsensul conceptului definit de u(n. Q Primul moti- reiese din definitia paradigmei ca ansamblu de anga6amente teoretice; metodologice;ontologice. $ anali, paradigmatic -a .ncerca s identifice asemenea anga6amente ca fiind caracteristiceunor conceptii; diferentiindu*le de altele. ?n acest sens; paradigma este un instrument analitic . Q In al doilea r.nd; anali,a paradigmelor stiintelor sociale poate urmri e-olutia lor istoric; art.nd cum s*austructurat diferite conceptii prin sc(imbri semnificati-e la ni-elul fundamentelor lor epistemologice. ?nacest sens; s.nt cercetate paradigmele traditionale > precum paradigma po,iti-ist; paradigma (ermeneutic7interpretati-9; paradigma e-olutionist; paradigma structuralist; precum si cele considerate mai recente;precum paradigma constructi-ismului social; paradigma interactionalismului simbolic; paradigma post*empirist; paradigma feminist; paradigma post*modern. Pri-it sub acest aspect; anali,a paradigmaticeste o modalitatea a reconstruct iei istorice . Q ?n al treilea r.nd; anali,a paradigmelor g.ndirii sociale ne a6ut s .ntelegem situatia pluralittii teoriilor ri-ale .n stiintele sociale. u(n o considera ca un semn al imaturittii lor; dar el era astfel influentat decomparatia cu stiintele naturii. ?n stiintele sociale pluralitateateoriilor este; mai degrab; un semn dematuritate; a-.nd .n -edere interesele de cunoastere; orientarea -aloric si proiectele practice implicate .nteorii; care e5prim po,itii sociale; conte5te culturale si traditii istorice diferite. Q ?n al patrulea rand; anali,a paradigmelor stiintelor sociale poate a-ea si un rol prospecti- ; de identificare amodurilor .n care;stiinta social se reg.ndeste pe sine sau este reg.ndit din perspecti-a noilor problemesociale.
32

($-$ Matricea .ti#urilor de %/ndire0 71artin 8ollis9 1.8ollis .si propune o anali, a tipurilor de g.ndire care stau la ba,a diferitelor conceptii ale stiintelor sociale printr*o sistemati,are ce ia .n considerare dou dimensiuni ale fundamentelor lor; si anume cea ontologic si ceametodologic . /utorul construieste o matrice bidimensional; plas.nd pe cele dou a5e!19 opo,itia ontologic traditional (olism -s. indi-idualism 29 opo,itia metodologic traditional e5plicat ie -s. .nt elegere /bordare (olist*e5plicati-a> tipul de gandire care poate fi identificat prin conceptul c(eie sisteme /. 'e,a ontologica > societatile sau institutiile sociale sunt sisteme; adica intreguri care au proprietati diferitedecat cele ale partilor component 7 indi-i,ii 9 sau decat cele ale insumarii lor :. 'e,a epistemologica > e5plicarea faptelor sociale trebuie sa aiba in -edere in primul rand caracteristicilesistemice; functionale si structural ale ansamblurilor sociale in care sunt integrati indi-i,ii 1. /bordare indi-idualism*e5plicati-a > tipul de gandire identificat prin conceptual c(eie agenti /. 'e,aontologic indi-idualist sustine c nu e5ist dec.t indi-i,i si actiuni :. ' e,aepistemologic afirm c pentru a e5plica faptele sociale trebuie s a-em .n -edere indi-i,ii umani; cudorinte; intentii si opinii care determin modurile .n care ei actionea, si interactionea,. 'eoria alegerii rationale porneste de la situatia 7ideal*tipic9 a unui agent ce ar actiona singur .ntr*un mediuindependent.Pentru anali,a alegerilor strategice a fost de,-oltat teoria 6ocurilor .
33

1. /bordare (olist*interpretati-a > tipul de gandire identificat prin conceptual c(eie 6ocuri /. 'e,aontologic se refer la faptul c lumea social este alctuit din practici sau ; .n sens metaforic; din 6ocuri; adic din forme de acti-itate 7 ca forme de -iat 9; gu-ernate de reguli sau norme :. 'e,a epistemologic se refer la faptul c lumea social trebuie .nteleas in interior; descifr.ndsemnificatiile pe care actorii sociali le acord actiunilor si institutiilor sociale 1. /bordare indi-idualism*interpretati-a > tipul de gandire identificat prin conceptual c(eie actori /. $ ontologie a relatiilor sociale configurate prin asteptri reciproce; legate de roluri si norme :. $ -i,iune metodologic .ncerc.nd s combine .ntelegerea semnificatiilor actiunii; dar si .ntelegereamoti-elor drept cau,e ale actiunilor C. $ perspecti- epistemologic cut.nd s depseasc dificulttile corelatiei dintre cunoasterea actiunii si .ntelegerea adec-at a semnificatiei sale

34

"a#itolul VI "ER"ETAREA SO"IO!O&I"A Cercetarile sociologice 7 de teren sau empirice9 apar inaintea crearii termenului de sociologie de catre /uguste Comte in 1E3I . 2ebutul acestor cercetari este legat de prima re-olutie industriala din /nglia. In 1D22 2aniel 2efoe cunoscut autor al romanului #iata si nemaipomenitele a-enturi ale lui Jobinson Crusoe 71D1I9; publica 0urnal din anul ciumei; in care pre,inta realist lumea interlopa londone,a. &unt folosite actele statistice din :uletinele mortuare saptamanale ; informatiile din con-ersatiile cotidiene;din ordonantele =ordului primar al =ondrei; din istorioarele si anecdotele referitoare la ciuma saracilor precum si datele de obser-atie e5ploatate 6urnalistic. Parintele anc(etei sociale stiintifice trebuie considerat C(arles :oot(. El are meritul de a fi reali,at o tipologie a familiilor d.p.d.- al saraciei si de a fi folosit ceea ce mai tar,iu s*a numit metoda inter-iului global. Cercetarile sociologice pri-ind saracia au fost continuate in 1area :ritanie ; raspamdindu* se in toate tarile industriali,ateB astfel ele au patruns si in Jomania; au o -ec(ime de cel putin 1KK de ani si au aparut ca urmare a sc(imbarilor sociale. 'ermenul de cercetare sociologica se refera la obtinerea si prelucrarea informatiilor obiecti- -erificate; in -ederea construirii e5plicatiilor stiintifice ale faptelor; fenomenelor si proceselor sociale.
3)

Prin cercetare sociologica se are in -edere deopotri-a cercetarea & analiza' teoretica si cea empirica & concreta'(cercetarea documentara ( de laborator si de teren) Ele pot fi combinate in cadrul unor abordari mai comple5e . E5ista in sociologie si alte modalitati de raportare la domeniul social; ca de e5emplu pe cele specifice din mass1media. In cercetarea sociala si 6urnalistica e5ista multe puncte comune; deoarece in acti-itatile de in-estigare si documentare sociologul si 6urnalistul utili,ea,a un set comun de strategii ; metode ;te(nici si procedee de cercetare. 2iferentele ma6ore pro-in din faptul ca sociologul are ca obiecti- re,ol-area unei probleme stiintifice 7 astfel ca cercetarea este sistematica; in-estigatia este de durata si adesea se desfasoara in ec(ipa9 iar 6urnalistul are ca prim obiecti- ilustrarea 7 e5emplificarea9 unor fapte cu semnificatie e5ceptionala7 are putin timp la dispo,itie si adesea lucrea,a de unul singur9. 'ot in ,ona de interferenta se remarca si modalitatile literar1artistice de raportare la social. &ubstituirea apare prin comportamentul unor persoane ;oameni de cultura ; 6urnalisti; c(iar specialisti din domeniul social sau din afara lui;care se pronunta public; inclusi-e in scris; in legatura cu di-erse fenomene si e-enimente sociale ;pe ba,a unor impresii personale. Periculo,itatea ;profetiile negati-e se pot autoreali,a. Incercarile de control si de deturnare a demersului stiintific pro-in si din ,ona #oliticului$ 1. Cercetarea sociologica empirica 7 concreta9 presupune obser-area directa a realitatii; aplicarea unor metode si te(nici specifice de recoltare a informatiilor 7 anc(eta; e5perimentul;c(estionarul9 de prelucrare a lor. este deosebit de mare atunci cand ; date fiind caracteristicile sc(imbarii sociale

3A

2. $nc*eta sociologica utili,ea,a cu obser-atia stiintifica.

c(estionarul si inter-iul pentru

culegerea informatiilor dar se combina si cu studiul documentelor sau 3. +onda4ul de opinie publica* are ca scop cunoasterea preferintelor e5primate de un anumit numar de persoane; referitor la o problema de importanta generala. 2$+Eta#ele cercetarii sociolo%ice B * stabilirea problemei sociale7 obiectul anali,ei9 * anali,a dimensionala a conceptelor 7 operationali,area conceptelor9 * determinarea populatiei supuse in-estigatiei sociologice * stabilirea metodelor de cercetare * elaborarea instrumentelor necesare recoltarii informatiilor sociale * testarea instrumentelor 7 anc(eta*pilot9 * recoltarea informatiilor7 cercetarea de teren9 * prelucrarea informatiilor * anali,a informatiilor si e5plicarea proceselor socio*economice studiate * intocmirea raportului de cercetare. 2$-Esantionarea in cercetarea sociala* consta in e5tragerea unui numar de unitati statistice din uni-ersul cercetarii. Esantionarea se ba,ea,a pe doua teorii statistice ! legea numerelor mari care fundamentea,a marimea esantionului si calculul probabilitatilor care reglementea,a selectia subiectilor in esantion. Esantionul trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea fi repre,entati-. &*a stabilit ca marimea esantionului este in-ers proportionala cu patratul erorii de esantionare. 2$'Marimea esantionului > determinarea marimii esantionului se reali,ea,a printr*un process de anali,a in care intra pe langa elementele statistice ; costurile si alte aspecte de posibilitatile de care dispune la un moment dat.

3D

2$3Eroarea de esantionare 4 in momentul proiectarii esantionului; se stabileste ni-elul dorit al erorii de estimare a -alorilor populatiei totale pe inter-alul 1

"a#itolul VII

METO A SO"IO!O&I"5

Paul*1arie :oulanger scria .n 1IEK1 ! TT$ teorie este un un sistem de ipote,e care se refera la un obiect factual determinat; astfel c fiecare element al sistemului este fie o propo,iUie iniUial 7a5iom; postulat; date9; fie o consecinU logic a unora sau mai multora dintre aceste propo,iUii iniUiale. Prin urmare; o lege stiinUific se .nscrie .ntr*o teorie atunci c@nd ea poate fi dedus .n mod logic din postulatele acestei teoriiVV7p. 119. 1ulUi alUi autori ar putea fi citaUi; .n ratificarea definiUiei lui Paul*1arie :oulanger <i prosl-irea teoriei definite .n frumoasa <i se-era sa rigoare; conform imaginii <tiinUelor a<a*numite e5acte. Cu toate acestea; toUi -or fi gata s recunoasc c aceast teorie este puUin frec-ent .n <tiinUele sociale; pentru care ea constituie .n cel mai bun ca, un ideal de atins; un fel de tem de reali,at sau de finalitate ultim a cercetrii fr mare utilitate imediat 7N. . 2en,in ! 1IDK; p. 4392.
1

Paul*1arie :$H=/NNEJ 71IEK9; CIntroduction P lLusage de WuelWues concepts OpistOmologiWues dans le c(amp de la dOmograp(ieC; =ou-ain*la*Neu-e; 2Opartement de dOmograp(ie; Hni-ersitO Cat(oliWue de =ou-ain; *or+ing Paper nX E2; 1IEK. 2 N. . 2ENYIN; ,ociological met-ods) . sourceboo+; C(icago; /ldine Publis(ing Co.; 1IDK

3E

/stfel; 0ean =adriZre 71ID4; p. 1)93 sublinia c TTteoriile nu sunt alfa si omega <tiinUei; ele nu trebuie considerate dec@t c suporturile; .ntotdeauna pro-i,orii; ale unui elan care nu se spri6in pe ele dec@t pentru a merge mai departeVV. 'eoria este un discurs .n curs de a se face; de a se desface si de a se reface de*a lungul cercetrii; inerent procesului .nsu<i al cercetrii <i care marc(ea, etapele care trebuie dep<ite; pentru c obiecti-ul -i,at fiind cunoa<terea <tiinUific[; teoria ram@ne un instrument necesar. InUelegem prin TTba,e teoreticeVV cuno<tinUe dob@ndite <i <tiinUific recunoscute <i prin TTteoreti,areVV re,ultatul confruntrii ba,elor teoretice ale cercetrii cu empiria .n cadrul unei etape anterioare unui plus al cunoa<terii. 'eoria <i empiria dialog(ea, pentru a confirma sau infirma; pentru a sugera piste noi sau a aminti ci de6a parcurse. 'eoreti,area este un proces efemer <i .ntotdeauna de dep<it; care ia na<tere odat cu elaborarea .ntrebrii*origine a cercetrii <i continu .n permanenU tent@nd s progrese,e; cu e,itri <i regresii de*a lungul unei duble mi<cri ! mi<care de e5pansiune; pe de o parte; -i,@nd includerea unui numr cresc@nd de concepte; identificarea altor dimensiuni ale conceptelor incluse; comple5ificarea relaUiilor <i amplificarea .ntinderii lor <i pe de alt parte o mi<care de contracUie; graUie unor definiUii care .ncadrea, mai bine conceptele reduc@nd numrul dimensiunilor lor; p@n la eliminarea unor concepte prea rebele. /ceasta dubl mi<care este inerent prUilor discursi-e <i intuiti-e ale procesului de teoreti,are <i este accentuat prin confruntarea cu partenerul su necesar; empiria. 'eoria este deci relati-; ea nu este obiecti- .n sine; ea este instrument al cunoa<terii; pentru c[ teoreti,m pentru a cunoa<te <i nu in-ers. 2up cum spunea 8uber NOrard a dori prea mult s prote6e,i o teorie; o face s de-in un ecran .n calea cunoa<terii 78. NOrard ! 1IED; p. 2AD*2E194.
3

0ean =/2JIEJE; CPrOfaceC. In ! Paul 2e :ru4ne; 0acWues 8erman et 1arc 2e &c(out(eete; pp. )*1I; 1ID4 8uber NEJ/J2; C'(Oories et t(OorisationC. In ! C-aire /uetelet 0123) 45explication en sciences sociales) 4a rec-erc-e des causes en

d6mograp-ie; CI/C$ Editeur; Institut de 2Omograp(ie =ou-ain; 1IED.

3I

=a r@ndul su 1. :unge scria ! TTNu e5ist o te(nic care s permit construirea unei teorii ab initio 7...9. Elaborarea unei teorii este un proces creator incontrolabil la fel ca <i scrierea unui poem sau a unei simfoniiVV 71ID); p. 1ID9). &ociologiei i se pretind re,ol-ri pentru optimi,area posibilitUilor de e5istenU; propuneri de inter-enUii pentru situaUiile deficitare pre,ente sau preconi,ate etc.; ceea ce demonstrea, c ea are preponderent o func7ie practic) .ctivitatea practic .n sociologie .nseamn; de fapt totalitatea acUiunilor de cercetare a problemelor socialeB sociologul ram@ne .ntotdeauna un cercettor pentru c nu de7ine abilitatea de decizie interven7ionist( ci doar capacitatea de diagnosticare) /cti-itatea de cercetare din orice <tiinU re-endic metode adecvate obiectului de investigat 7.n greceste; met-odos .nseamn cale; mi6loc; mod de e5punere9; subsumate ale metodei 7te(nici; procedee; instrumente9 precum <i respectarea unor reguli; norme; principii. ?n sociologie; .n funcUie de problema de cercetat; pot fi folosite metode specifice dar <i metode .mprumutate sau adaptate de la alte <tiinUe. ?n special acestea din urma do-edesc preocuparea sociologiei pentru profun,imea cunoa<terii <i; totodat; ne-oia sociologului de a deUine o concepUie teoretic cu rol strategic; orientat .n efectuarea de .mprumuturi; .n utili,area metodelor <i subsumatelor lor. /nsamblul metodelor utili,ate .n cunoa<terea socialului .n conformitate cu o strategie de in-estigare poart denumirea de metodologie. ?n domeniul <tiinUelor socioumane conceptul de metod este subordonat celui de metodologie dar este; .n acela<i timp; folosit cu o semnificaUie ambigu. Impreci,ia se datorea, mai ales faptului c; adesea; nu se operea, distincUiile dintre metoda; te(nica; procedeu; instrument de cercetare <i nu se stabilesc clar raporturile dintre aceste ci de cercetare.
)

1. :HNNE; P-ilosop-ie de la p-8si9ue; 7trad. de lLanglais9; Paris; Ed. du &euil; 1ID).

4K

2ac .n pri-inUa accepUiunilor date acestor termeni nu e5ist unanimitate; .n ceea ce pri-e<te dispunerea lor pe po,iUii de supraordonare 7respecti- > subordonare9 sau .n ceea ce pri-e<te diferenUele de grad de abstracti,are pe care .l presupun; acordul teoreticienilor este mai pronunUat. &. C(elcea; spre e5emplu; repre,int sc(ematic relaUia dintre cile de cercetare astfelA! Ni-elul teoretic cercetrii 1etode al 11 12 ................. 'e(nici ...... 1n '1 '2 ................... Procedee ..... 'n P1 P2 Procedee 'e(nici 1etode 71etodologie9

P3 .................. Pn Instrumente de I1 in-estigare Ni-elul empiric cercetrii al I2 I3 Instrumente

I4 ............... In de in-estigare

+ig. 1 > JelaUiile dintre cile de cercetare 6$+ Metode7 te8nici7 #rocedee 9i instrumente de lucru$
A

&. C(elcea > :etode ;i te-nici de cercetare sociologica( :ucure<ti; 1II2; pp. 2)*3K.

41

a.

1etoda este utili,at .n funcUie de o metodologie <i presupune

;;.nlnUuirea ordonat a mai multor te(nici\\ D care; la r@ndul lor; -or fi operaUionali,ate .n moduri de utili,are sau procedee aplicate instrumentelor concrete de in-estigare. &pre e5plicitare; drumul de la teoretic la empiric sau traseul operationalizrii este lmurit de &. C(elcea .n urmtorul e5emplu! ;;dac anc(eta repre,int o metod; c(estionarul apare ca te(nic; modul de aplicare... prin autoadministrare; ca un procedeu; iar lista propriu*,is de .ntrebri 7c(estionarul tiprit9 ca instrument de in-estigare\\. =a fel am putea detalia <i .n ceea ce pri-este metoda obser-aUiei .n ca,ul unei anc(ete de e5plorare! c te(nica ar putea figura .n acest ca, ;;obser-aUia participati-\\; un procedeu pentru acest tip de obser-aUie ar fi modalitatea de .nregistrare a datelor iar ca instrument de in-estigare > g(idul de obser-aUie. /prut sub presiunea unor insuficienUe ale funcUionrii socialului; sociologia a e-oluat prin proliferarea metodelor p@n la a*<i contura metodologii de in-estigare ba,ate pe o anumit concep7ie epistemologic. Numrul metodelor fiind foarte mare; se impune utili,area unor criterii de grupare prin care s se surprind apropierea sau con-ergenta lor. 2up criteriul temporal; 0. C. PlanoE -orbe<te de metode longitudinale sau ;;-i,iunea .n lungime\\ 7biografia; studiul de ca,; studiile panel etc.9 <i metode transversale sau ;;-i,iunea .n ltime\\ 7obser-aUia; anc(eta; testele etc9. 2ac se cercetea,; e5emplific autorul; performanUele academice ale unui grup de studenUi se poate recurge la metoda longitudinal; ceea ce presupune cercetarea aceluia<i grup pe toat durata colegiului sau facultUii ori se poate folosi metoda trans-ersal ceea ce .nseamn cercetarea simultan a mai multor grupuri > c@te unul pentru fiecare an de studiu. Prin metoda longitudinal studiul se -a termina in c@ti-a ani .n timp ce; prin metoda trans-ersal; studiul se .nc(eie .ntr*un singur an.
D E

N. +riedman; P. Na-ille > Trait6 du sociologie du travail; Paris; /rmand Colin; 1IA1; p.44. 0.C. Plano > Dictionar de analiz politic; Editura Ecce 8omo; :ucure<ti; 1II3; p. ID.

42

2up criteriul functiei indeplinite1 .n procesul cercetrii putem -orbi de! a9 metode de proiectare a cercetrii 7e<antionarea; operaUionali,area conceptelor etc.9B b9 metode de recoltare a datelor 7inter-iul; c(estionarul; documentarea etc.9B c9 metode de anali,a <i interpretare 7scalarea; anali,a factorial; comparaUia; anali,a de conUinut etc.9. 2up criteriul credibilit7ii datelor0< obUinute .n cercetare se poate face distincUia .ntre metode principale <i metode secundare. Primele 7obser-aUia; e5perimentul; documentarea9 ofer informaUii cu -aloare de fapte <i .nlesnesc o cunoa<tere predominant sociologic iar secundele 7inter-iul; c(estionarul; sonda6ul; te(nica scalelor; te(nica testelor; te(nica sociometric9 ofer informaUii cu -aloare de opinie <i permit o cunoa<tere predominant psi(osociologic. 1etodele sociologiei ar putea fi clasificate <i dup alte criterii! numrul unitUilor sociale luate .n studiu 7metode statistice <i metode ca,uistice9; dup gradul de corelare <i asociere .n cercetare; dup gradul de implicare a cercettorului .n pro-ocarea manifestrilor socialului s.a.m.d. Indiferent de -arietatea tipurilor de metode; spune acela<i 0. Plano; metoda <tiinUific presupune urmtoarele momente! a9 ;;identificarea clar a problemei ce trebuie cercetatB b9 formularea unei ipote,e ce e5prim o relaUie .ntre -ariabileB c9 raUionare deducti- atent .n ceea ce pri-este ipote,a pentru a in-estiga implicaUiile problemei! stabilirea te(nicilor <i procedeelor aferenteB d.culegerea de date pentru testarea empiric a ipote,eiB e9 anali,a cantitati- <i calitati- a datelorB f9 acceptarea; respingerea sau reformularea ipote,ei\\11.

I. Coanda > ,ociologie economic; :ucure<ti; 1IED; pp. 2K2*2K3. #.1iftode > =ntroducere n metodologia investigatiei sociologice; Editura 0unimea; Ia<i; 1IE2; p.)I 11 0.C. Plano > Dictionar de analiz politic; Editura Ecce 8omo; :ucure<ti; 1II3; p. IA.
1K

43

1etoda este o parte component a procesului de cercetare; este legat intim prin adecvare de problema de cercetat <i este pus .n -aloare de o anumit metodologie. &e consider c! a9 metodologia ofer nu at@t metoda; c@t principiile care g(idea, cercetarea problematicii sociologieiB b9 metodologia ofer cadrele prin care se garantea, -aliditatea <i fidelitatea demersului de cercetareB c9 metodologia determin normele de folosire a metodelor; te(nicilor; procedeelorB d9 metodologia stabileste -aloarea <i limitele fiecrui tip de metodB e9 metodologia recomand cercettorului supunerea faU de 6udecata epistemologic a tuturor faptelor culese pentru a stabili -aloarea lor <tiinUific. 2ac acceptm ideea c ;;sociologia s*a nscut nu .nt@mpltor .ntr*o perioad de cri,\\12; atunci suntem obligaUi sa legm destinul acestei <tiinUe de <ansa de a dep<i ceea ce numim problema social. C. Yamfir define<te problema social ca ;; un proces; o caracteristic; o situaUie despre care societatea sau un sistem al ei consider c trebuie sc(imbat\\ 13 <i stabile<te clasele de fenomene care intr .n aceast categorie! a9 starea social .n-ec(it 7organi,are deficitar; tensiunile rasiale etc.9B b9 procesele sociale considerate .n sine ca negati-e .n orice sistem social 7furtul; omuciderea; .n<elaciunea; anomia etc.9B c9 consecinUele negati-e ale unui proces social po,iti- 7e5! efectele negati-e ale industriali,rii sau urbni,rii9B d9 fluctuaUiile factorilor e5terni; naturali sau sociali 7catastrofele naturale; r,boaiele etc.9B e9 decala6e produse de de,-oltare 7diferenUele de ritm; tensiuni; contradicUii .ntre elemente etc.9B
12 13

&.1. Jdulescu > >omo sociologus; Casa de Editursi Pres;;]ansa\\; :ucure<ti; 1II4; p. ID C. Yamfir > ,trategii ale dezvoltrii sociale; Editura Politic; :ucure<ti; 1IID; pp.4D; )K*))

44

f9 apariUia de noi necesitUi 7cre<terea aspiraUiilor; problema cre<terii gradului de calificare .n raport cu te(nologiile folosite; problema petrecerii neadec-ate a timpului liber; etc.9B g9 probleme de de,-oltare 7aspecte de perspecti- mai indeprtat9. $rientarea sociologilor spre emiterea de paradigme ale cunoa<terii socialului ar constitui do-ad formulrii de metodologii 7dar nu <i a unei metodologii unitare .ntruc@t nu e5ist o teorie orientati- unanim acceptat <i nici metode standardi,ate; unanim recunoscute9. &ociologia este o <tiinU preparadigmatic .n raport cu <tiinUele naturii. 1etodologia cercetrii sociologice are o relati- independenU faU de teoria sociologic prin faptul c teoria social nu poate fi redus la metodologie; iar metodologia nu trebuie s fie un obstacol .n afirmarea -irtuUilor imaginaUiei sociologice din cau,a e5istenUelor te(nice <i normati-e. 2e altfel; .n succesiunea fa,elor unei cercetri sociologice; cea cu pri-ire la metodologie decurge logic din modul de formulare a temei <i a ipote,ei; din operaUionali,area conceptelor <i din e5ege,a teoretic $ric@t de rafinate ar fi te(nicile de cercetare; ele nu pot descifra sensurile ad@nci ale unui proces social dec@t dac deri- dintr*o perspecti- teoretic. Constituirea fondului teoretic al metodologiei sociologice este o condiUie obligatorie a de,-oltrii cercetri; dar <i un efect al acesteia. In demersul <tiinUific al cercetrii sociologice se impune dispunerea de ctre sociolog a unui minim de cuno<tinUe despre problema studiat; necesare .n delimitarea temei <i .n formularea ipote,elor. Este anali,a prealabil; operaUiunea de trecere de la e5perienUa comun; de la imaginea confu, despre realitatea social la noUiuni <i concepte conturate <i definite. In fa,a de anali, prealabil un rol esenUial il are capacitatea sociologului de a generali,a <i inUelege fenomenele <i procesele sociale Hn prim stadiu al anali,ei prealabile este ,ormali*area )er:al; adic redarea -erbal a ce-a pe ba,a unor e5emple reale! adolescentul S este delinc-ent deoarece a agresat pe colegul sau ^. In acest stadiu; primele
4)

cuno<tinUe despre un fapt social sunt pre,entate -erbal pornind de la e5perienUe cunoscute. In a doua fa,a se reali,ea, o anali, conceptual a acestor obser-aUii nemi6locite <i singulare; <i se introduc indicatori care e5prim un raport .ntre fapte <i concepte; operaUie care se concreti,ea, .n elaborarea unei clasificri empirice .n temeiul diferenUelor clare .ntre fenomene. In a treia fa, se reali,ea, o selecUie a imaginilor <i indicatorilor principali cu pri-ire la o situaUie dat. Hrmea, unificarea indicatorilor .ntr*un indice; cum sunt; ni-elul de instrucUie; calitatea -ieUii; etc. Hn alt demers il repre,int o#era;ionali*area conce#telor; act de transformare a predicUiilor teoretice in proporUii care pot fi -erificate prin msurare. 2efiniUia operaUional este o descriere a producerii uili,ate in msurare. Cercetarea sociologic descifrea, relaUia cau,al prin testarea anumitor legturi .ntre -ariabile. #ariabila este o trstur a unui fenomen sau proces social care se sc(imb in anumite condiUii; <i este studiat ca mrimi; ni-eluri sau forme. &tudiile sociologice folosesc -ariabile cum sunt se5ul; -@rsta; naUionalitatea; ,ona istoric sau cultural; ni-elul de instrucUie; etc. 'rebuie fcut distincUia dintre )aria:ila inde#endent7 care determin un efect 9i )aria:ila de#endent7 care este o -ariabila influenUat. #ariabila independent precede in timp -ariabila dependent. #ariabilele sunt fie realitUi sociale manifestate; obser-abile direct; fie stri latente; care nu pot fi msurabile dec@t prin alUi indicatori in mod nemi6locit obser-abili. &tabilirea -ariabilelor se face <i .n funcUie de i#ote*a cercetrii. Ipote,a este o afirmaUie despre relaUia dintre dou sau mai multe -ariabile ce urmea, a fi testate prin fapte supuse obser-aUiei sistemice. +ormularea ipote,ei este una dintre cele mai dificile operaUiuni ale unei cercetri. 'rebuie spus c nu orice enunU despre e5istenUa unei relaUii .ntre dou sau mai multe -ariabile poate fi considerat ca fiind o ipote,; ci numai acela care este supus -erificrii printr*o cercetare empiric.

4A

Intre -ariabile e5ist anumite corela;ii pe care cercettorul trebuie s le descopere. CorelaUia presupune ca o modificare produs intr*o -ariabil sau de acea -ariabil se asocia, cu sc(imbri in alt -ariabil. Intre ni-elul de trai <i bunstare e5ist o corelaUie sau intre gradul de pregtire <colar <i re,ultatele la e5amene se instituie o relaUie de dependenU.

4D