CELE PATRU REVOLUȚII

INDUSTRIALE
 Progresele tehnice schimbă și modul de producție a diferite obiecte. Pasul făcut
în domeniul tehnologiei de producție, care era complet diferită în trecut, poartă și

denumirea de revoluție industrială.

Prima revoluție industrială
a început în secolul al XVIII-lea prin utilizarea
puterii aburilor și mecanismelor de producție.
Volumul de fire produs cu roți de tors simple a fost
mărit de opt ori în același interval de timp cu ajutorul
variantei mecanizate.
Puterea aburilor era deja cunoscută. Utilizarea lor în
scopuri industriale a fost cea mai mare descoperire
care a sporit productivitatea oamenilor. În locul
războaielor de țesut acționate prin forța brută a
oamenilor, motoarele cu aburi puteau fi utilizate
pentru acționare. Alte progrese, ca de exemplu,
vaporul cu aburi sau (aprox. 100 de ani mai târziu)
locomotiva cu aburi, au adus cu sine schimbări
masive deoarece oamenii și bunurile puteau să se
deplaseze pe distanțe foarte mari în mai puține ore.
 A doua revoluție industrială
a început în secolul al XIX-lea odată cu descoperirea
electricității și implementarea producției pe linia de
asamblare. Henry Ford (1863–1947) a preluat ideea
producției în masă de la un abator din Chicago: Porcii
erau suspendați de benzi transportoare și fiecare măcelar
realiza doar o anumită parte care îi revenea din procesul
de sacrificare a animalului.
Henry Ford a preluat aceste principii și le-a implementat
în producția auto, făcând schimbări drastice în acest sens.
În timp ce în trecut o stație asambla un întreg
autovehicul, acum autovehiculele erau produse în etape
parțiale pe banda transportoare - mult mai rapid și cu
costuri inferioare.
 Revoluția 3.0
Al treilea val revoluționar are ca punct culminant apariția unei noi surse de energie și anume energia
nucleară. Și-au făcut apariția apoi  produsele electronice, odată cu inventarea tranzistorilor și apoi a
microprocesorului (1970) și, nu în ultimul rând, dezvoltarea industriei de telecomunicații și industria de
computere. Dezvoltarea noilor tehnologii a dat naștere unor noi domenii de cercetare, în special cea spațială
și în domeniul biotehnologiei. A luat naștere o nouă eră a automatizării proceselor de producție și apariția
roboților industriali.
 Revoluția 4.0

Își are originea la începuturile mileniului 3, odată cu apariția internetului. Este

singura revoluție care nu își are rădăcinile în descoperirea unei noi forme de
energie, ci are la baza cel mai nou fenomen tehnologic – digitalizarea. Suntem deja
înconjurați de inteligență artificială, de la vehicule autonome și drone până la
asistenți virtuali. Tehnologia a făcut posible noi produse si servicii menite să ne
ușureze atât viața personală cât și cea profesională.
 Revoluția 4.0

Vorbește din ce în ce  mai mult despre inteligența artificială (AI), robotică,
Internet of Things (IoT), autovehicule autonome, sistemele de imprimare 3D,
realitate augmentată și realitate virtuală, wearables, nanotehnologie, atunci da,
putem să vorbim despre începuturile Industry 5.0. Cu alte cuvinte, Industry 5.0 este
despre relația dintre om și mașină și cât de Smart va deveni lumea noastră.
 LUMEA VIRTUALĂ
VIRTUÁL, -Ă adj. 1. care există ca posibilitate, fără a se produce în fapt; potențial.
2. (despre imaginea unui obiect) obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze
de lumină divergente. 3. (despre noțiuni din mecanica cuantică) care nu
desemnează obiecte sau fenomene reale. (< fr. virtuel)

Realitatea virtuala mai este cunoscuta si sub numele de realitate imersiva – combina tehnologia si
designul experiential pentru a crea medii complet imersive care ii fac pe utilizatori sa se simta ca si
cum au intrat cu adevarat in acele medii.
Spre deosebire de interfetele traditionale, realitatea virtuala ii da posibilitatea utilizatorului sa
interactioneze cu tot ceea ce il inconjoara. Tehnologia actuala permite ca in realitatea virtuala sa fie
simulate cat mai multe simturi, cum ar fi viziunea, auzul, atingerea si chiar mirosul. Singurele limite ale
realitatii virtuale  in acest moment, sunt:
 APLICAȚII PRACTICE
 Realitatea virtuala in domeniul militar: Realitatea virtuala in domeniul sanatatii
Simularea zborului Diagnosticare
Stomatologie
Simularea campului de lupta
Asistenta medicala
Formarea medicilor pe campul de lupta Simulare chirurgicala simpla sau robotica
Simularea vehiculelor Diverse terapii
Tabara virtuala de aprovizionare Tratarea fobiei
Realitatea virtuala in educatie si cultura Tratarea PTSD
Vizualizare astronomica Tratarea autismului
Istorie Realitatea virtuala in divertisment
Biologie sau Anatomia Corpului Parcuri tematice virtuale
Muzeele virtuale Evenimente live
Concerte
Teatru
Realitatea virtuala in moda
Construirea de magazine virtuale de moda
Designul hainelor
Revolutions 1.0 and 2.0 brought massive conflict and adaptation
costs in the form of conflict, inequality and pollution. During
Revolution 2.0 we paid the price for the abuses of Revolution
1.0 in the form of communism and racial tensions. In
Revolution 3.0 we will pay the price of Revolution 2.0 in the
form of debt and environmental stress. 

But qualitative quantum leaps make it unique. While other

revolutions replaced muscles, smart machines are now replacing
humans in cognitive functions. We can read, edit and print DNA
and create new life forms. We will have to move from biosphere
exploitation to regeneration. We are on our way to become a
multi-planetary species.
părinți și educatori dau vina pe calculator și telefon pentru orice comportament deplasat al copilului.
Tendințele violente, notele autiste, tulburările opoziționiste, problemele de sănătate mintală, toate sunt
explicate de timpul prea îndelungat pe care copiii îl petrec în fața ecranelor. Ciudat este faptul că, deși le
pun telefonul în mână de la vârste foarte mici sau îi lasă exagerat de mult la desene animate,
 în 2017, psihologul Jean Twenge a arătat într-un articol devenit
viral că utilizarea intensă a calculatorului și telefonului crește cu
aproape o treime riscul de depresie.
Dependența de jocurile video este la fel de periculoasă ca cea de
jocurile de noroc și se poate instala de la vârste foarte mici, de
7-8 ani. Chiar și copiii de 3-4 ani petrec în jur de cinci ore sau
Ideea de a distruge sau a ucide este aproape întotdeauna mai mult pe săptămână în fața jocurilor. Întrucât copiii sunt mai
prezentă sub aparența jocului. După zeci de ore de impresionabili decât adulții, jocurile video au un impact mai
joacă, ea devine parte din mintea profundă a copilului: puternic asupra lor. Numeroase studii recente au arătat că
tendințele sale violente, izolarea, depresia,
jocurile video pot avea efecte negative iremediabile asupra
încăpățânarea, toate sunt încurajate de timpul petrecut
în lumea virtuală a jocului. Cercetările au arătat că, cu dezvoltării psihice a copilului.
cât petrec mai multe ore jucând jocuri violente, cu atât
copiii au tendința să răspundă mai violent la situații
provocative din lumea reală. Un studiu din 2004,
publicat în Journal of Adolescence, subliniază că ele captivează mintea acestora și o țin prizonieră, ore în șir, într-
adolescenții care joacă astfel de jocuri sunt mai înclinați o realitate virtuală, de care cei mici nu se pot desprinde cu
să devină agresivi și să intre mai ușor în conflicte. S-au ușurință. În mod paradoxal, cu cât petrec mai mult timp
citat cazuri în care adolescenți dependenți de jocuri jucându-se, cu atât copiii își doresc mai tare să se întoarcă cât
video violente au ajuns să provoace distrugeri și chiar mai repede la jocurile lor.
crime în viața reală;
 10 efecte pozitive ale timpului petrecut on line
1.Timpul petrecut on-line pe rețelele sociale este important pentru generația tânără pentru a- și
ridica competențele tehnice necesare pentru a-și naviga pe viitor. Le permite acestora să fie
cetățeni învețe abilitățile sociale ale acelei generații. De asemenea, vor învăța să se adapteze
competenți într-o epocă digitală în care să poată participa pe deplin la societatea mai largă și
să la o rețea online de prieteni și cunoștințe elaborate.
2.Social media este folosit de tineri în moduri pozitive care nu au fost gândite înainte. Nu este
doar un mijloc de socializare, dar copiii și adolescen ții au găsit o nouă modalitate de a-și exprima
creativ, de a interacționa și de a învăța cu o audiență mai largă . Elevii îl folosesc pentru a forma
grupuri de studiu unde pot împărtăși cu ușurință și instantaneu idei și materiale de învă țare.
3.Rețelele sociale au schimbat și modul în care copiii învață. Acesta a introdus o metodă de
învățare bazată pe egali, în care studenții sunt motivați să înve țe de la colegii lor. Ele interac ționează
întotdeauna și oferă feedback reciproc, ceea ce le îmbunătă țe ște procesul de învă țare. Ei sunt, de
asemenea, mai entuziasmați să învețe unii de la al ții decât de la adul ți. Învă țarea poate veni acum
din surse mai noi și nu numai de părinții lor sau de profesori.
4.Nu numai că social media este un instrument de comunicare, ci și o parte importantă a vieții
adolescenților și a adulților tineri. Îi oferă o cale de a rămâne în legătură cu colegii lor de la echipe
sportive, cluburi și clase de activități, permi țându-le, de asemenea, să facă legătura cu al ții care au
interese similare.
5.Sa observat că social media face ca oamenii să fie mai empatici, mai atenți și orientați spre
relații. Ei exprimă modul în care se simt comentând sau preferând fotografii, videoclipuri sau
actualizări de stare postate de prietenii lor. De asemenea, doresc mai mul ți oameni decât oricând în
zilele lor de naștere.
6.Copiii întrețin relații de lungă durată cu ceilalți, păstrând legătura cu ei online chiar și
atunci când nu se mai pot întâlni personal.
7.Sa observat că empatia virtuală manifestată de tineri este recepționată pozitiv de
prietenii lor în societate. Este cunoscută îmbunătățirea stării de spirit și găsirea de soluții la
probleme. Empatia virtuală se poate transforma și în lumea reală și îi învață pe tineri cum
să fie mai compasiune.
8.Social media oferă o platformă pentru tineri de a se conecta cu alții cu care aceștia
împărtășesc interese similare. Poate fi ceva legat de hobby-uri sau profesii care implică
muzică, artă, jocuri și bloguri.
9.Ei, de asemenea, ajung să aibă o influență asupra comunității lor prin grupurile lor de
rețele sociale și să aducă schimbări pozitive. Unele dintre exemple sunt campaniile de
strângere de fonduri și participarea la evenimente și dezbateri politice.
10.Social media permite tinerilor să se conecteze cu oameni din întreaga lume,
expunându-i la culturi și idei pe care altfel nu le-ar putea întâlni. Îi ajută să
dobândească o perspectivă mai largă asupra vieții și a oamenilor în general.
„Nimic nu este gratuit online. Dacă ceva este gratuit, atunci
înseamnă că tu ești moneda”
 11 EFECTE NEGATIVE ALE TIMPULUI PETRECUT ON LINE
1. Dependența: Cea mai cunoscută dezavantaj al social media este dependența pe care o creează. Verificarea constantă a fluxului
de știri de pe diferite site-uri media sociale devine un obicei dependent. Experții consideră că unele dintre caracteristicile cum ar fi
"plăcilor" și "acțiuni" activează centrul de recompense din creier. Acest circuit de recompensă este extrem de sensibil în timpul
adolescenței și poate explica parțial de ce mai mulți adolescenți sunt în mediile sociale decât adulții. Aceste caracteristici
influențează în continuare starea noastră de spirit. Fiind creaturi sociale, prețuim interacțiunea și conexiunea, ambele determinând
modul în care ne gândim la noi înșine. Acest lucru conduce foarte mult comportamentul nostru pe o bază de zi cu zi pentru a fi
centrat pe social media.
2.Timp pierdut: Tinerii dependenți de social media ajung să petreacă ore în fiecare zi vizionând videoclipuri, fotografii și alte
materiale postate de prietenii și conturile pe care le urmează. Această dependență împiedică alte activități cum ar fi munca școlară,
sport, studiu și alte rutine productive. Ei ajung să piardă o cantitate considerabilă de timp în fiecare zi, ducând la rezultate slabe la
școală. Unii utilizatori grei de social media acceptă să verifice feed-urile lor de 100 de ori pe zi și, uneori, și în orele de școală.
Unii dintre copii realizează, de asemenea, că pierd mult timp pe social media și că afectează starea lor de spirit negativ. De
asemenea, le construiește o atitudine defeatistă.
3.Boli mintale:De asemenea, psihologii au observat de mult timp efectele negative ale social media asupra sănătății mintale a
copiilor. O constatare sugerează că copiii care petrec mai mult de 3 ore pe zi pe social media sunt de două ori mai susceptibili de a
suferi de sănătate mintală slabă. Imersia lor într-o lume virtuală întârzie dezvoltarea lor emoțională și socială. Efectele asupra
adolescenților sunt mult mai puternice. Un raport al Institutului de Economie al Muncii (IZA) sugerează că petrecerea doar o oră
pe zi pe social media poate face un adolescent mizerabil. Ar putea fi datorată influenței comparațiilor sociale, a hărțuirii cibernetice
și a scăderii interacțiunilor dintre persoane și persoane.
 11 EFECTE NEGATIVE ALE TIMPULUI PETRECUT ON LINE
4. Scăderea stimei de sine. Utilizarea Facebook este, de asemenea, cunoscută pentru a duce la o scădere a bunăstării subiective la tineri. Cu cat ei folosesc
mai mult Facebook, cu atat mai rau se simt momentan, in timp ce se simt mai putin multumiti de viata lor in general. Adolescentii sunt, de asemenea,
observat a fi suferind de "depresie Facebook", după ce a petrecut prea mult timp pe ea sau alte site-uri de social networking. Unii, de asemenea, devin
anxios și moody, deoarece văd că viața prietenilor lor este mai bună decât a lor, chiar dacă ei știu că reprezentarea lor este idealizată. Cu toate acestea,
adolescenții vulnerabili sunt mai predispuși la acest lucru decât omologii lor încrezători.
5. Slabă interactiune socială: De asemenea, relațiile de ecran afectează relațiile din viața reală și construiesc abilități sociale la copii și adolescenți. Acest
lucru se întâmplă în timp ce cresc fără a învăța cum să citești indicațiile non-verbale și gesturile faciale ale oamenilor. Interacțiunea socială este esențială
pentru dezvoltarea abilităților necesare pentru a înțelege dispozițiile și emoțiile altor persoane. Prin urmare, copiii care cresc interacționând în cea mai mare
parte cu mediile sociale pot deveni non-empatici și, de asemenea, să devină săraci la comunicarea verbală și nonverbală.
6.FOMO În timp ce unii adolescenți sunt afectați de presiunea de a fi nevoiți să reacționeze la posturile prietenilor sau să răspundă la mesaje, alții nu se tem
că nu se află în atenția socială. Numit FOMO (teama de a pierde), adolescenti verifica obsesiv feed-urile lor mass-media pentru actualizari de catre prieteni,
deoarece acestea nu vor sa rateze pe glume, activitati, petreceri si bârfe. FOMO este, de asemenea, cunoscut pentru a duce la depresie și anxietate în timp ce
este un factor major de contribuție la adolescenții grele de utilizare a mass-media sociale.
7. Egoism: Observarea cu sine și postarea de actualizări nesfârșite și de autoevaluări pe social media este, de asemenea, cunoscută pentru a crește
narcisismul la tineri. Starea lor depinde foarte mult de modul în care apreciază fotografiile lor pe social media și intră în neliniște atunci când nu primesc
atenția pe care o așteaptă. Având propriile pagini le face pe copii mai egoist. Unii copii vulnerabili ar trăi apoi sub ideea că totul se învârte în jurul lor.
Acesta este un precursor al condițiilor emoționale disfuncționale mai târziu în viața lor și lipsa de empatie față de ceilalți.
 11 EFECTE NEGATIVE ALE TIMPULUI PETRECUT ON LINE
8. Narcisism: Selfies sa transformat în cel mai popular lucru cu apariția telefoanelor cu cameră. Emoționarea în fiecare oră și postarea pe
social media este strâns legată de narcisism și poate declanșa obsesii cu aspectul. Unii dependenți de sine au fost cunoscuți pentru a face
lucruri periculoase, cum ar fi zgârie-nori de scară, să pozeze cu animale sălbatice sau arme sau să stea aproape de vehiculele în mișcare,
cum ar fi trenurile, pentru a obține o autoie "rece" care sa încheiat fatal. Comportamentul riscant se observă și la adolescenți, deoarece
aceștia participă la provocările mass-media sociale care implică implicarea în activități absurde sau periculoase în timpul filmărilor.
9. Impiedică dezvoltarea firească a creierului: Facebook și alte platforme media sociale au avut un efect negativ asupra creierului
tinerilor. Își infantiliză creierul într-o stare similară cu cea a unui copil care este atras de culori strălucitoare și de zgomote în timp ce are o
atenție scurtă. Nu este deloc surprinzător faptul că acest lucru se întâmplă deoarece abia necesită concentrare sau proces de gândire pentru
a participa la site-urile de rețele sociale.
10. Relații superficiale: Este adesea cazul în care impactul social media asupra dezvoltării copilului, care a crescut pe stimuli
superficiali, nu permite copiilor să se angajeze profund cu ceilalți și cu ei înșiși. Ei ajung să trăiască pentru fotografii perfecte Instagram,
în timp ce lipsesc pe experiența reală a evenimentului, care poate fi o vacanță sau un dejun cu prietenii sau familia.
11. Printre alte pericole ale site-urilor de social networking pentru copii se numără criminalitatea informatică și hărțuirea cibernetică.
Îmbătrânirea este mai ușoară pe platformele sociale media, sub forma mesajelor amenințătoare sau a posturilor subtile cu conținut
ofensator adresat unei anumite persoane. Copiii mai tineri pot deveni, de asemenea, ținte de urmărire de către indivizii prădători care
intenționează să dăuneze. Părinții trebuie, de asemenea, să fie preocupați de modul în care mediile sociale afectează copiii, deoarece este
ușor să obțineți acces la conținut explicit sau violent.