MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică
Departamentul Informatică şi Ingineria Sistemelor

Lucrul Individual

la cursul de “Lingvistica Computationala”

Tema : Tehnologii digitale

Student: Dan Tombrachevici (IA-203)

Verificat: R. Braniste

Chișinău – 2021
Cuprins
INTRODUCERE.......................................................................................................................................3
Capitolul 1..................................................................................................................................................4
Capitolul II.................................................................................................................................................6
Concluzia:..................................................................................................................................................8
Bibliografia................................................................................................................................................9

2
 INTRODUCERE

Timpul în care vietuim pare a fi tare grăbit. Lumea noastră se află într-o perioadă în care
au loc modificări surprinzătoare. Multe dintre ele sunt legate de împingerea limitelor vitezei
dincolo de barierele stabilite până recent. În ultima sută de ani omul a ajuns să depășească viteza
maximă de deplasare, cea a unui cal în galop (aproximativ 40 de km/h)[1] de câteva mii de ori
(recent a fost depășită viteza de 10 Mach/h = 12250 km/h). Cu toate acestea, oricât de mare ar fi
viteza de deplasare în lumea reală accesibilă unui om, nici o viteză nu se poate compara cu cea a
informației. Fibra optică permite transmiterea informației cu viteza luminii.
Descoperirile științifice și tehnice sunt din ce în ce mai numeroase pe zi ce trece. În
ultimii 100 de ani felul în care ne reprezentăm lumea s-a modificat radical. știința fundamentală,
fizica, a renunțat la paradigma veche acum 90 de ani; modificările induse de acest schimb de
paradigmă încă nu și-au făcut efectul pe deplin. În ultimii 100 de ani am reușit să dovedim că
aparate mai grele decât aerul sunt în stare să se ridice în vazduh datorită ingeniozității umane.
Domnul Ford a reușit să înlocuiască mijlocul de transport tradițional pentru o persoană sau
pentru grupuri mici, calul, cu celebrul său automobil Model T. Unul din rolurile cele mai
importante în răspândirea și reproducerea acestor inovații a fost descoperirea tehnologiilor de
comunicare în masă, de la cinema și radio până la televiziune și internet[2]
Dar, probabil, cel mai important lucru care s-a petrecut în ultimii 100 de ani este invazia
electricității în toate domeniile umane. Electricitatea ca și fenomen fizic a fost pe larg înțeles de-
a lungul secolului al XIX-lea, iar de la începutul anilor 1900 a început să fie folosită pe scară
largă. [3] Putem susține, fără a ne îndoi nici un moment de această afirmație: fără electricitate
civilizația occidentală contemporană s-ar degrada rapid și iremediabil. O seamă întreagă de
tehnologii vitale pentru societatea umană funcționează pe baza electricității. Multe dintre
obiectele care ne înconjoară ar fi, la propriu, moarte fără o sursă de electricitate. Unul dintre cele
mai raspândite și utile dintre elemente tehnologice din ziua de azi, procesorul, nu are cum să
funcționeze în afara mediului electric. Ori fără procesor, activitatea umană ar fi în pericolul unui
regres spre barbarie.
În acest context, nu este e mirare că domeniul care evoluează cel mai rapid și care are un
impact rapid și direct asupra noastră este cel al tehnologiilor digitale. Comunicarea interumană a
devenit dependentă de mijloacele instantanee de transmitere a mesajelor. Se poate trăi și fără
telefoane mobile, fără calculatoare conectate la internet sau fără televiziune, dar într-un ritm mult
mai lent decât cel cu care ne-am obișnuit. În lipsa comunicării rapide, instantanee aproape, multe
din descoperirile științifice și tehnologice și-ar pierde din avânt. Tehnologiile digitale – ne
3
referim prin tehnologii digitale la orice artefact uman care conține un procesor sau ajută la
procesarea, păstrarea și redarea informațiilor encriptate binar - par a fi parte din viața noastră
dintodeauna. Ba mai mult, pentru generațiile tinere și foarte tinere, mediul digital este un mediu
perfect familiar. și, cu toate că există fascinante povești despre tehnologiile predigitale, urmele
acestora încep să devină istorie.

Capitolul 1

Tehnologiile digitale reprezintă informații utilizate sau diseminate prin intermediul unui
computer, direcționate în principal spre dezvoltarea de procese inteligente. Deși utilizarea
tehnologiilor digitale este în unele domenii doar la început de drum în Moldova, companiile
devin din ce în ce mai conștiente de necesitatea utilizării lor în competiția de pe piața globală.[4]
Utilizarea de tehnologii digitale reprezintă pentru companii principalul canal de realizare
a transformării digitale, care asigură nu doar ancorarea în economia digitală globală, dar și
intrarea într-o nouă eră a producției, consumului și culturii organizaționale. Prin digitalizare,
companiile devin mai competitive în special pe plan internațional și își pot crește semnificativ
profiturile pe termen mediu și lung.

Principala barieră a companiilor în procesul de transformare digitală este accesul la

tehnologiile inovative și digitale. În general, acestea reprezintă vârful de tehnologie pe plan
internațional în orice domeniu. Pe deplin conștienți de avantajul competitiv pe care îl vor avea
organizațiile cu cea mai mare abilitate de a transforma tehnologia în punctul lor forte, directorii
de companii demonstrează în general un grad ridicat de familiarizare și adoptare a tehnologiilor
digitale. În acest sens și administrația publică trebuie să se alinieze la acest trend global de
digitalizare și tehnologizare a procedurilor și modului de interacțiune cu cetățenii.

Privind la nivel „macro”, mediul economic global și peisajul competitiv vor fi remodelate
complet în următoarea perioadă. Iar dintr-o perspectivă „micro”, modul în care oamenii lucrează
și își petrec timpul liber – stilul de viață – va fi, de asemenea, schimbat radical.

Industriile emergente (internetul lucrurilor cunoscut ca și IoT, realitatea augmentată,

soluții de energie alternativă și de protejare a mediului, mijloace de transport autonome și altele)
vor lua avânt. În acest context și industriile tradiționale se vor transforma semnificativ, iar
modelele de afaceri consacrate vor fi regândite. Se întrevăd beneficii uriașe pe care progresele
tehnologice le pot aduce în următorii ani în diverse industrii și domenii în special pentru cetățeni
și utilizatori.
4
 Nici instituțiile de stat nu vor fi lăsate deoparte, în sensul în care și acestea vor trebui să
se modernizeze și să își schimbe procesele, procedurile și metodele de lucru în direcția
digitalizării.

Vedem în ziua de astăzi tot mai multe magazine online, forumuri de dezbateri, cursuri
online, seminarii/ webinarii și metode de interacțiune în mediul digital și chiar Instituții de stat
care și-au transformat modul în care interacționează intern cât și cu cetățenii.

Cine s-ar fi gândit acum 20 de ani că va plăți utilități, taxe, impozite și amenzi online?
Sau că poate trimite sesizări în atenția administrației publice din câteva click-uri? Datorită
tehnologizării și digitalizării din ultima decadă, aproape orice este posibil în online.

Tehnologiile digitale în domeniul cercetării și dezvoltării:

Cercetarea și dezvoltarea din domeniul biofarmaceuticii a schimbat managementul

afecțiunilor medicale de-a lungul anilor. Cu toate acestea, multe voci din domeniu recunosc că
dezvoltarea clinică a rămas în urmă în ntensi privește adoptarea tehnologiilor digitale, care au
potențialul de a schimba modul în care organizațiile de cercetare pot interacționa cu pacienții, pot
inova în îngrijirea pacienților și pot executa procese care să aibă ca rezultat o eficiență mai
ridicată. În timp ce transformarea ntensi este un ntensi complex, ntensive și de durată,
recompensele merită efortul.

Tehnologiile digitale oferă oportunități pentru:

 interacțiune mai eficientă cu pacienții și medicii clinicieni investigatori folosind mai

multe canale distincte, pentru a satisface nevoile pacienților și pentru a obține loialitatea
lor
 Inovarea prin dezvoltărea de produse și servicii care să aducă valoare pacienților,
furnizorilor de servicii medicale și contribuabililor, utilizând date și platforme inovatoare,
precum terminalele conectate, observațiile clinice reale (Real World Evidence) și
telemedicina
 Digitalizarea și raționalizarea proceselor pentru o eficiență mai bună, reducerea duratei
unui ciclu de cercetare și reducerea costurilor

De-a lungul istoriei, revoluțiile tehnologice au schimbat forța de muncă: creând noi forme
de muncă, ducând la schimbări sociale mai largi. Este probabil ca acest val actual de schimbări
să aibă un impact profund. De exemplu, Organizația Internațională a Muncii estimează că
trecerea la o economie mai ecologică ar putea crea 24 de milioane de noi locuri de muncă la

5
nivel global până în 2030 prin adoptarea unor practici durabile în sectorul energetic, utilizarea
vehiculelor electrice și creșterea eficienței energetice în clădirile existente și viitoare.

Între timp, rapoartele unor grupuri precum McKinsey sugerează că 800 de milioane de
oameni și-ar putea pierde locul de muncă în urma automatizării până în 2030, în timp ce
sondajele arată că majoritatea angajaților își fac griji că nu au pregătirea sau abilitățile necesare
pentru a obține un loc de muncă bine plătit.

Capitolul II

Integrarea tehnologiilor digitale

Întreprinderile sunt în general grăbite să adopte soluții bazate pe inteligența artificială.

Aceasta înseamnă o cerere din ce în ce mai mare pentru noi tipuri de locuri de muncă și de
competențe care sunt legate de utilizarea inteligenței artificiale în industrie. Ca atare, există un
imperativ puternic pentru ca sectorul educației să răspundă la provocarea referitoare reelaborarea
unor programe și la reformularea politicilor. Cu toate acestea, nicio țară din lume nu este cu
adevărat pregătită pentru automatizarea inteligentă; nici măcar cele considerate în mod
tradițional ca lideri în domeniu, întrucât răspunsul politicii la automatizarea inteligentă rămâne
național. Cu toate acestea, există o serie de exemple de țări din întreaga lume care se asigură că
sistemele lor de învățământ promovează dobândirea competențelor cerute de o societate bazată
pe inteligența artificială. Eforturile lor pot servi ca puncte de plecare spre dezvoltarea unui cadru
de politică concertat pentru răspunsul educației la inteligența artificială.

Educația joacă un rol esențial în eforturile depuse pentru ca viitoarele forțe de muncă să
fie pregătite pentru inteligența artificială. Reducerea decalajului de competențe în inteligența
artificială depășește adoptarea de tehnologii tot mai puternice pentru a facilita învățarea.
Înseamnă, de asemenea, regândirea conținutului și a metodelor utilizate pentru a oferi soluții la
toate nivelurile de educație. Eforturile de reformă curriculară arată necesitatea clară de a defini
„competențele inteligenței artificiale” dincolo de competențele TIC de bază, spre abilități care să
le permită elevilor să identifice și să rezolve probleme folosind tehnici, metode și tehnologii de
calcul. În contextul unei viitoare societăți bazate pe inteligența artificială, este important să se
dezvolte noi abilități pentru crearea și decodarea tehnologiilor digitale.

Necesitatea de a colecta date pentru indicatorii Obiectivului de dezvoltare durabilă SDG

4 Educație stabilește contextul pentru anumite activități colective de elaborare a unui cadru

6
global de măsurare a alfabetizării digitale. Aceasta a fost prioritatea unui grup de lucru al
experților și reprezentanților din mai multe țări. Principala definiție a alfabetizării digitale este:
„capacitatea de a accesa, gestiona, înțelege, integra, comunica, evalua și crea informații în
siguranță și în mod corespunzător prin dispozitive digitale și tehnologii, în rețea, pentru
participarea la viața economică și socială. Acesta include competențe care sunt denumite în mod
diferit: alfabetizare pe calculator, alfabetizare TIC, alfabetizare în informații și alfabetizare în
media”.

Ca inițiativă pаralelă, a fost dezvoltat un cadru care specifică competențele de care

profesorii trebuie să se integreze în practicile lor profesionale pentru a dezvolta cunoștințe și
pentru conștientizarea critică a elevilor în era digitală. Cadrul subliniază rolul pe care îl au
tehnologiile digitale în susținerea a șase domenii cheie ale cunoașterii: 1-Înțelegerea TIC în
educație; 2-Curriculum și Evaluare; 3-Pedagogie; 4-TIC; 5-Organizare și administrație; 6-
Învățare profesională pentru profesori. Cadrul stabilește trei faze de achiziție a cunoștințelor: 1-
alfabetizarea tehnologiei; 2-Aprofundarea cunoștințelor; 3-crearea cunoștințelor. Acest cadru
subliniază că nu este suficient ca profesorii să dețină anumite abilități pentru a gestiona
tehnologiile digitale și să le predea elevilor, ci și că profesorii trebuie să-și ajute elevii să fie
capаbili să colаboreze, să rezolve probleme și să fie creativi în utilizarea tehnologiilor digitale.
Într-o lume tehnologică în creștere, aceste abilități devin parte a pregătirii cetățeniei lor pentru a
participa la societatea digitаlă în care vor locui.

Un alt cadru de-a lungul aceleiași linii de sprijin pentru profesori în integrarea
tehnolоgiilor digitale practicilor lor este dat de „Cоmpetențele și standardele TIC a dimensiunii
pedagogice”. Acest cadru a fоst creat pentru a contribui la viziunea formării profesorilor pentru a
face față prоvocării referitоare la predarea într-o societate a informației și a cunoașterii. Acesta
își propune să fie un reper în formarea pentru îmbunătățirea calității educației în instituțiile de
învățământ la orice nivel de bază de formare, pentru o abordare a nivelurilor de însușire a TIC și
a utilizărilor sale educaționale. Acest cadru descrie elementele contextuale în care este încadrată
propunerea. Modelul de competențe și stаndarde TIC este prezentat din dimensiunea pedagogică
bazată pe nivelurile de însușire a TIC, pe semnificația și utilizarea acesteia pe ruta de instruire.
Relevanța acestei propuneri este dată de constituirea sa ca bază de îndrumare pentru orice
profesor și instituție de învățământ care se confruntă cu însușirea TIC în practicile și strategiile
lor educaționale. Instituția de învățământ sau profesorul, în special, își pot evalua practicile și
strategiile educaționale a utilizării TIC, în ceea ce privește standardele așteptate și, din acest
proces de identificare și recunoaștere, pot continua cu un proces de formare, sprijin și evaluare
bazat pe nivelul lor de însușire a TIC .[5]
7
Concluzia:

Viata oamenilor fara tehnologiile digital ear fi foarte grea , sau practic imposibila, fiindcă
astăzi, tehnologiile digitale, cum ar fi punerea în comun a datelor și AI sunt utilizate chiar și
pentru a urmări, diagnostica problemele din agricultură, sănătate și mediu sau pentru a efectua
sarcini zilnice, cum ar fi navigarea în trafic sau plata unei facturi. Ele pot fi folosite pentru
apărarea și exercitarea drepturilor omului ,dar partea rea , pot fi folosite și pentru încălcarea
acestora, de exemplu, prin monitorizarea mișcărilor, achizițiilor, conversațiilor și
comportamentelor noastre.

Tehnologiile Digitale au o foarte multe avantaje pentru oameni : accesul rapid, facil și
atât de util la informație. Internetul este o bibliotecă universală uriașă, cea mai mare din câte pot
exista și unde putem găsi articole, cărți, publicații, reviste, manuale, enciclopedii sau tratate
diverse. Utilizatorii găsesc aici rapid și ușor răspunsuri aproape la orice subiect, multiple
informații pentru a se documenta, cărți digitale, totul în cel mai scurt timp și doar printr-un click
de navigare. Totuși, de multe ori nu mai cumpărăm să citim o carte în întregime deoarece există
despre ea informații sintetizate, directe și verificate.

Un alt avantaj îl furnizează rețelele sociale cum sunt Facebook, Instagram și aplicații
precum Snapchat, care ne oferă posibilitatea de a difuza fotografii, de a intra în contact cu
persoane din orice colț de lume (diversitate culturală), de a ne apropia de lumi îndepărtate și de a
fi mereu la curent cu noile tendințe în toate domeniile.

8
 Bibliografia

[1] https://www.space.com/tech-robots

[2] http://www.cylive.com/viewContent.do?id=174

[3] https://www.theiet.org/education/teacherresources/posters/IET-poster-electricity-
timeline.cfm?

[4] https://www.unitbv.ro/cercetare/transfer-tehnologic-si-antreprenoriat/tehnologii-digitale.html

[5] https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000366994