Atestare la modulul Drept din cadrul Etica, Comunicare și Drept a studentului:

Tombrachevici Dan, Grupa – IA-203

1.Numiți și analizați funcțiile statului și dreptului. Meditați asupra legăturii și interacțiunii
dintre ele.
2. Aranjați drepturile și libertațile omului în: inalienabile, economice, sociale, politice,
culturale. Care sunt îndatoriile cetățenilor R.M.
3.Autoritatea judecătorească în cadrul R.M.
4.Apreciați și caracterizați rolul dreptului administrativ al R.M . obiectul lui, izvoarele și
sănătatea.
5. Analizați și caracterizați evoluția statului R.M. după: Regim politic, Formă de
guvernământ și Structură de stat.
1.Potrivit punctului de vedere predominant, formal există trei funcţii ale statului, care rezultă din
aplicarea principiului separaţiei puterilor: funcţia legislativă, funcţia executivă, funcţia
jurisdicţio-nală (judecătorească).
Funcţia legislativă reprezintă acea activitate a statului care are ca obiect elaborarea de
norme de conduită cu caracter general, impersonal şi obligatoriu, susceptibile de a fi aduse la
îndeplinire prin forţa de constrângere a statului. în principiu, funcţia legislativă este exercitată de
către parlament. Practica a admis însă ca şi guvernul să exercite, în condiţiile prevăzute de
constituţie, o activitate legislativă, cunoscută sub numele de „putere de reglementare” a
guvernului.
Funcţia executivă (guvernamentală) constă în asigurarea bunului mers al serviciilor
publice, organizarea, aplicarea legilor şi adoptarea actelor necesare pentru activitatea de
administrare pe plan central şi local. Din această perspectivă, actele emise în realizarea funcţiei
executive sunt diverse: decrete ale preşedintelui ţării, hotărâri şi ordonanţe ale guvernului,
ordine, instrucţiuni, regulamente, statute (la nivelul ministerelor) etc.
Funcţia jurisdicţională (judecătorească) este acea activitate a statului care are ca obiect
soluţionarea de către instanţele de
Funțiile dreptului sunt :
Funcţia normativă (de normare a relaţiilor sociale) constă în totalitatea normelor legale,
instituite prin lege, pentru a reglementa conduita cetăţenilor (persoanelor) în societate.
Funcţia de instituţionalizare (de formalizare juridică a organizării social-politice) arată
legătura organică dintre drept (obiectiv, pozitiv) şi stat. Statul îşi creează forma juridică adecvată
pentru instituirea, organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice.
Funcţia de conducere a societăţii este atribuită dreptului obiectiv de însuşi statul,care are
menirea să conducă societatea după anumite reguli,pentru a evita infracțiunile și de a respecta
legea în cauză.
Funcția de reglementare juridică a relațiilor sociale se exprimă în organizarea relațiilor
sociale în temeiul normelor juridice în vigoare. Iar rezultatul funcției de reglementare juridică a
relațiilor sociale sunt raporturile juridice care i-au naștere în cadrul societății. Condiția realizării
acestei funcții este existența dreptului pozitiv.
 Funcția de conservare și protecție juridică a valorilor sociale este încorporarea şi
securizarea principalelor valori sociale în normele juridice, adoptate, asigurate şi exprimate de
către stat în acte normativ-juridice.
2. Inalienabile: dreptul la viață, dreptul nume, dreptul la familie, dreptul la asistență medicală.
Economice: dreptul la muncă, dreptul la protecția muncii, dreptul tinerilor la viața economică a
țării, dreptul la asigurarea materiala în caz de bătrânețe.
Sociale: dreptul la protecție socială, libertatea cuvântului, libertatea presei, dreptul la viață intimă
și personală, dreptul la libera exprimare.
Politice: dreptul de a alege sau de a fi ales, dreptul la vot.
Culturale: dreptul la odihnă , dreptul la învățământ.
Îndatoriile : achitarea impozitilor , protecția mediului inconjurător , respectarea drepturilor și
libertățile altora , respectarea legii .
3. Autoritatea judecătorească, conform teoriei separării puterilor în stat, reprezintă prin sine
sistemul organelor judiciare ale statului, ce înfăptuiesc justiţia.
Autoritatea judecătorească îşi are organele sale proprii şi specifice, care, spre deosebire
de instituţiile de drept, nu reglează relaţii sociale, ci determină formele organizării, structurii şi
activităţii autorităţii judecătoreşti, formele realizării justiţiei ş.a
Referindu-ne la funcţiile autorităţii judecătoreşti, menţionăm că funcţia de bază este,
evident, înfăptuirea justiţiei. Dar, pe lângă aceasta, autoritatea judecătorească realizează o
multitudine de alte funcţii, fapt ce se explică prin particularităţile sistemului judecătoresc, a cărei
structură constă din organe, diferite după statutul lor, ce îndeplinesc diferite roluri social-juridice,
soluţionând diverse cauze. Subiectele autorităţii judecătoreşti (Curtea Supremă de Justiţie,
judecătoriile ş.a.) realizează următoarele funcţii: examinează şi soluţionează în limitele
competenţei sale litigii civile, penale, administrative ş.a., menţinerea ordinii de drept, protecţia
diferitelor forme de proprietate, asigurarea protecţiei judiciare a drepturilor politice, sociale,
economice, civile ş.a
4. Dreptul administrativ reglementează relațiile sociale ce apar în activitatea administrației
de stat sau în legătură cu aceasta, adică relațiile între organele administrative și între acestea și
alte organe de stat, cele dintre administrație și cetățeni; principiile organizării și funcționării
administrației.
De asemenea, reglementează relațiile de natură conflictuală dintre autoritățile publice sau
persoanele juridice de drept privat care exercită atribuții de putere publică, precum realizarea
unui interes public, asimilate autorităților publice, pe de o parte, și cei vătămați în dreptul lor prin
acte administrative ale acestor autorități, pe de altă parte
5. Teritoriul dintre Nistru și Prut pe timpul URSS avea un regim politic comunist avea o
formă de guvernământ totalitară(dictatură) , era un stat unitar. După destrămarea URSS în anul
1989 , teritoriul dintre Nistru și Prut nu mai este sub dominația URSS , astfel in 1991, acest
teritoriu se declară ca stat independent sub denumirea Republica Moldova . Acum Republica
Moldova are un regim politic democratic , o formă de guvernământ parlamentară și este un stat
unitar.