Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene

În secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbă ri în viaţa cotidiană , mai multe decâ t în orice alt
secol anterior, şi marea majoritatea acestor schimbă ri s-au produs datorită tehnologiilor electrice, bazate
pe pelucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realiză ri electrice include:
utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicaţiile casnice ale energiei electrice,
automatizarea în întreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronică aviatică şi pentru
explorarea spaţială, instrumentarul de cercetare ştiinţifică,tehnologiile medicale, calculatoarele şi
Internetul, videocasetofonul şi alte surse de informare şi divertisment transmise prin Internet.

Dacă societă ţile "primului" şi "celui de-al doilea val" au generat polariză ri sociale care au împă rţit aceste
societă ţi în bogaţi şi să raci şi au generat revolte, revoluţii şi chiar ră zboaie, globalizarea economiei
mondiale, dezvoltarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, construirea noului tip de
societate - Societatea Informaţională pot conduce la un nou tip de polarizare la nivel mondial, deosebit de
periculoasă pentru evoluţia viitoare a omenirii: pe lâ ngă acumularile de capital, de bogă ţii, se poate
acumula şi capitaliza şi informaţie şi cunoştinţe. Iar "Informaţia înseamnă Putere", spune Alvin Toffler.O
locuinţă obişnuită poseda astă zi mai multă tehnologie mass media decâ t avea o redacţie cu 2 decenii în
urmă .

Noile tehnologii ne-au schimbat percepţiile asupra timpului şi spaţiului,interacţiunile dintre

oameni,productivitatea muncii,modalită ţile de petrecere a timpului liber,comunicare şi chiar controlul
asupra propriului corp.

Vieţile noastre sunt azi saturate de mass media. Viaţa contemporană devine practic de neconceput fă ră
mijloacele moderne de comunicare. Oraşe şi ţari, indivizi şi grupuri sunt definite şi interconectate prin
reţele complexe care fac posibil schimbul de sunete, date şi imagini.

Dintre mijloacele mass media de azi, cele mai influente sunt: televiziunea şi internetul.

Televiziunea este în mare parte responsabilă pentru “media-amnezia” de care suferim azi. Imaginile
epocii actuale ne determină să ignoră m toate epocile precedente, chiar şi pe cele nu prea îndepă rtate. Se
observa ca mass media nu are sentimentul istoriei, iar multe popoare au început să sufere o amnezie
naţională din cauza asta. Cei peste 50 de ani de putere a televiziunii asupra lumii au concentrat întreaga
istorie într-o singură perioadă scurtă .. Dacă pâ nă într-a doua jumă tate a secolului al XX lea, religia şi apoi
ştiinţă au constituit perspective dominante pentru interpretarea evenimentelor, astă zi mass media
reprezintă cadrul fundamental al structurii instituţionale a societă ţii.

Putem acuza televiziunea pentru declinul rezultatelor şcolare, creşterea criminalită ţii , scă derea
numă rului de participanţi la vot, colapsul vieţii familiale, creşterea ratei divorţurilor şi restul problemelor
cu care se mai confrunta societatea astă zi.Noile tehnologii de comunicare “forţează ” o apropiere intre
popoare şi culturi care ar fi de preferat probabil să ră mâ nă distincte.

Pe de altă parte, Georges Hudin spune că "televiziunea pune la dispoziţia fiecă rui că min care are un
televizor, un jurnal permanent şi omniprezent, un cinematograf, o scenă de teatru, emisiuni specializate, o
sală de concert, o universitate în imagini. Ce poate fi mai mult?" Da. Într-adevă r. Televiziunea poate fi
astfel, dar utilizată inteligent.

1
Societatea contemporană suferă de alienare. Suntem influenţaţi în modul în care realiză m anumite
acţiuni, precum decorarea casei, stabilirea mâ ncă rii şi vestimentaţiei preferate, prin lecturile, muzică sau
programele de televiziune pe care le vizionă m sau chiar prin credinţele noastre religioase. Multitudinea
posibilită ţilor de exprimare individuală relativizează orice identitate stabila, astfel încâ t eul contemporan
este, mai presus de toate, un eu nesigur de propria sa formă .Individul învaţă nu doar să se mă soare cu
alţii, ci să se şi vadă prin ochii altora. El descoperă că imaginea pe care o proiectează este mai importantă
decâ t experienţă sau cunoştinţele pe care le-a acumulat. Spre deosebire de secolul XIX, câ nd indivizii erau
judecaţi după caracterul lor, în era informaţională , ei sunt judecaţi de ceilalţi în funcţie de bunurile pe
care le posedă , de îmbrăcă mintea şi personalitatea lor. În aceste condiţii, ei adopta o atitudine teatrală la
serviciul şi în afara lui. Producţia exagerată de bunuri de consum alterează nu numai felul în care
individual se percepe pe sine, ci şi cum percepe el lumea care îl înconjoară . Intr-o societate invadată de
bunuri de consum, libertatea de a alege înseamnă acum menţinerea tuturor opţiunilor deschise. Ideea că
individul poate fi orice doreşte a ajuns să însemne că identită ţile pot fi adoptate şi aruncate la fel ca
obiectele de unică folosinţă . Alegerea prietenilor, a partenerului de viaţă sau a carierelor este câ t se poate
de provizorie şi vulnerabilă .

Televiziunea reprezintă fă ră îndoială unul din elementele centrale ale vieţii contemporane. Ea a devenit o
parte integrantă a vieţii noastre, facandu-şi simţită prezintă în orice spaţiu şi în orice timp
liber.Televiziunea a schimbat relaţia individului cu lumea naturală. Azi, tră im prin intermediul
televiziunii: celebra expresie a lui Descartes: “Gâ ndesc, deci exist” a fost înlocuită cu “Sunt privit, deci
exist”. În acest sens, lumea de pe micul ecran validează existenta în lumea reală . Sub presiunea spiritului
comercial, al obţinerii de publicitate şi de audienţă , cultura clasică este pur şi simplu eliminată , parţial sau
total, din televiziune. Există şi excepţii remarcabile precum National Geographic sau Discovery Channel,
dar numă rul de privitori al acestor tipuri de posturi continua să scadă.Violenţa este din ce în ce mai
prezenta pe micul ecran, fiind în evidenţă creştere numă rul de filme în care agresivitatea şi sexualitatea
sunt difuzate într un mod abuziv. Există studii care atestă ca tinerii inclinaţi spre vizionarea scenelor de
groază sau violenţă pot deveni imitatori ai eroilor negativi. Devoratorii de televiziune se înstră inează de
societate, devin tot mai însinguraţi, tră iesc într o lume artificială şi se adaptează mai greu realită ţii
sociale.

Un alt dispozitiv care ne marchează vieţile îl reprezint telefonul.Telefonia mobilă,care utilizează un

sistem de antene şi unde radio, are astă zi o ră spâ ndire globală, în vreme ce un sistem conectat la sateliţi
artificiali ai Pă mâ ntului (GPS) îşi indica poziţia în care te afli în momentul conectă rii.

Însă invenţia cu amprenta cea mai puternică asupra vieţii cotidiene la sfâ rşitul secolului al XX-lea este
computerul. Disponibil în magazinele din Statele Unite ale Americii la începutul anilor 1980, el a devenit
PC-computer personal- după ce a primit un monitor pe care sunt afişate programele şi-un mouse pentru a
le accesa. Comunicarea nu se mai face faţă în faţă, ci pe Messenger, Skype sau pur şi simplu prin webcam,
uneori chiar şi între oameni care sunt în aceeaşi clă dire sau chiar în aceeaşi cameră.

Cea mai gravă problemă a utiliză rii calculatorului o reprezintă jocurile violente. Producă torii sunt
interesaţi de profit, omiţâ nd latura morală sau educativa a produsului lor. Jocurile pe calculator pot
deveni un fel de droguri, creâ nd o anumită dependenta, ce se manifesta prin irascibilitate (copilul e
dornic să termine orice altă activitate câ t mai repede pentru a se întoarce în “universul” să u), prin
comunicare interumană minimala ori prin lipsă sau capacitatea relaţională redusă .

Utilizarea îndelungată a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate. Poate
determina iniţial  disconfort/tensiune la nivelul muşchilor spatelui, pentru că ulterior să  observă m
diferite  poziţii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze,cifoze).

2
De asemenea se poate observa apariţia tulbură rilor emoţionale: anxietate, iritabilitate, toleranţa scă zută
la frustrare pâ nă la depresie.Mulţi adolescenţi prefera să folosească computerul atunci câ nd se simt
abandonaţi de familie sau câ nd stau mult timp singuri acasă , pă rinţii fiind la servici sau sunt ocupaţi cu
diverse probleme.

Un alt efect al calculatorului îl reprezintă tulbură rile de comportament:retragere socială, introversie,

agresivitate verbală sau fizica,comportament exploziv iritant atunci câ nd i se cere să  facă  altceva.

Astfel lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depă rtează  copii de cea reală . Prin intermediul
jocurilor copilul interacţionează  cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin intermediul  internetului
adolescenţii îşi asumă diverse identită ţi în interacţiunea cu stră inii. Acestea fac ca limita real - virtual să
nu mai fie clară la copii şi adolescenţi.

Inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului şi a calculatoarelor au făcut posibilă apariţia unui mediu
cu multiple facilită ţi integrate de comunicare, nemaîntâ lnit: Internetul. Acum, Internetul reprezintă o cale
de transmitere a datelor la nivel mondial, un mecanism de ră spâ ndire a informaţiilor şi un mediu de
interacţiune între oameni şi calculatoarele lor, făcâ nd abstracţie de poziţia geografică . Momentul incipient
în istoria Internetului îl constituie anul 1958, câ nd acesta a apă rut din nevoia armatei Statelor Unite de a
comunica în cazul unui ră zboi, iar impulsul (pretextul) a fost nevoia SUA de a riposta provocă rii URSS
care s-a gră bit să lanseze primul satelit artificial al Pă mâ ntului în 1957. Armata avea nevoie de o reţea
flexibilă pentru cazul în care legă tura ar fi fost întreruptă într-un punct, informaţia să poată fi
redirecţionată că tre destinaţia iniţială . În primii 10 ani, precursorul Internetului a fost folosit doar în
mediile academice, universitare şi militare. Din 1980, Internetul depă şeşte graniţele creuzetului unde s-a
nă scut, moment în care corporaţiile au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea unui nou mod de
comunicare şi acces la informaţii. Din 1990, oamenii obişnuiţi (publicul larg) au început să folosească
Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare - de la mesaje personale la tranzacţii
comerciale, de la scopuri informaţionale pâ nă la cumpă ră turi. Din 2000, aproape toată lumea, vorbind în
termeni geografici, tehnologici si socio-economici are acces la Internet. Dacă ar fi să enumeră m câ teva
dintre cele mai populare facilită ţi oferite de Internet, astă zi, am putea vorbi despre poştă electronică ,
ziarele electronice, paginile web, transferul de fişiere, transmiterea în timp real a programelor radio şi tv,
transferuri de bani, cumpă ră turi în timp real şi lista ar putea continua. Internetul se “implică ” din plin şi
esenţial în dezvoltarea societă ţii moderne, societatea informaţională , a cunoaşterii.,De asemenea regă sim
Internetul în cele mai multe din domeniile vieţii economico-sociale şi stă la baza unor evoluţii tehnologice
nevisate cu doar câ ţiva ani în urmă. Lansarea reţelei www (World Wide Web) în 1991 permite
comunicarea între utilizatorii de Internet din toată lumea.

Consider că persoanele influenţate de Internet nu mai au interes pentru istorie. În universal lor, marcat
de ritmul ameţitor al schimbă rilor, obiceiurile, convenţiile şi tradiţiile nu mai au practice nici un loc.

Ca şi calculatorul, şi Internetul prezintă riscuri. Dependenţii de internet duc o existenţă reală tristă .
Contactele în cyberspaţiu nu pot să înlocuiască interacţiunea cu oamenii reali şi nici nu au şansa de a face
acest lucru. De asemenea, exista pe internet site-uri speciale care oferă droguri, prezintă scene
pornografice, alimentâ nd astfel decadenţa morală .Ră spâ ndirea jocurilor pe internet poate să conducă la
mai multe oportunită ţi de joc online, dar şi la mai multe dificultă ţi emoţionale şi de să nă tate. Studiile
făcute în acest domeniu demonstrează că jucă torii dependenţi de Internet sunt necă să toriţi şi tineri.
Paradoxal, persoanele cu niveluri scă zute de venit şi educaţie sunt predispuse dependenţei de jocuri.
Singura compensaţie în plan psihologic a uitlizarii ore în şir a jocurilor pe calculator o reprezintă
exersarea atenţiei şi a dexterită ţilor motrice, dar şi aceste beneficii sunt minore faţă de deserviciile aduse
atâ t în planul dezvoltă rii psihologice, câ t şi al dezvoltă rii fizice.
3
În opinia mea trebuie să fim recunoscă tori tuturor geniilor tehnologiei ,care de-a lungul timpului, au făcut
posibilă comunicarea cu familiile şi prietenii noştri de la celă lalt capă t al Pă mâ ntului sau să parcurgem
distanţe foarte mari într-un timp extrem de scurt chiar dacă acestea au devenit atâ t de banale pentru
majoritatea lumii încâ t nici nu le mai este conştientizată importanta. Doar în caz de calamită ţi naturale
sau atentate, câ nd comunicaţiile sunt întrerupte, traficul blocat şi electricitatea la pă mâ nt ne dăm seama
câ t de greu ne este să tră im fă ră toate aceste lucruri care în mod normal ni se par dreptul nostru. Există
însă şi reversul. Ajutâ ndu-ne foarte mult existenta, toate aceste invenţii ne-au fă cut dependenţi de ele.
Tehnologia creată pentru a-l servi pe om duce de fapt la distrugerea condiţiei lui ecologice dar şi a
Pă mâ ntului. Spre exemplu, poluarea: -emisiile de gaze ale automobilelor; -deseurile -exploziile nucleare; -
deversarile de materiale poluante; -incendiile necontrolate pe suprafeţe mari. Vă daţi seama că nu numai
aceste lucruri produc îmbolnă virea Pă mâ ntului, ci şi tehnologiile care îl fac pe om dependent de ele
schimbâ ndu-i comportamentul într-unul negativ. Iar omul la râ ndul lui schimba comportamentul
Pă mâ ntului pentru că şi el este viu. O parte mai violentă a acestui subiect este ştiinţa şi tehnică în slujba
ră zboiului. Schimbă rile petrecute în acest domeniu sunt, în secolul XX, uriaşe. Fondurile şi forţa umană ,
mobilizate în domeniul militar permit, în acelaşi timp, o aplicare imediată a rezultatelor cercetă rii
ştiinţifice. Marile conflagraţii ale sec XX au depă şit cu mult orice alt ră zboi în ceea ce priveşte utilizarea
rezultatelor cercetă rii ştiinţifice şi a tehnologiei. În ambele ră zboaie, victoria a fost de fiecare dată, de
partea acelei alianţe care a dispus de suficiente resurse economice nu doar pentru finanţarea armatelor,
ci şi pentru aplicarea în practică a unor descoperiri de ultimă oră care i-au surprins pe adversari.

În concluzie putem afirma că tehnologia are un impact puternic asupra vieţii fiecă ruia dintre noi.Suntem
într-o continuă evoluţia,iar toate dispozitivele noi apă rute ne schimba modul de a gâ ndi,de a acţiona,de a
ne comporta în diverse situaţii sau în relaţiile cu ceilalţi.Am devenit,unii dintre noi,dependenţi de
tehnologie şi unii chiar şi-au creat o lume virtuală în care preferă să tră iască întrucâ t realitatea este prea
dură şi prea ‘’monotona’’.De asemenea ne putem aştepta ca în urmă torul secolul întreaga noastră
existenţă să fie coordonată de că tre maşină rii şi totul să fie computerizat,astfel pierzâ ndu-se şi ultima
fă râ mă de tradiţie de care ne bucurăm în momentul de faţă .

Savu Alexandra Petruta

Clasa: XI D

Colegiul Naţional Roman-Vodă