COMUNICAREA MEDIATE DE CALCULATOR INTERNETUL : FACILITATOR COMUNICATIONAL SAU VICIU -

Apartenena i desfurarea activitii ntr-o comunitate este un aspect important pentru viaa oricrui om. Exist ns i o piedic n formarea comunitilor umane, faptul c ele sunt greu de organizat, indiferent de dimensiune. Orice comunitate are nevoie de un cadru instituional, iar meninerea i dezvoltarea acestui cadru consum, uneori, integral energia grupului, afectnd c iar existena ideii n !urul creia se organiza comunitatea. "u este de aceea o surpriz c ci#erspaiul romnesc i consum de prea multe ori energia n dezvoltarea structurilor, pierznd din atenie su#iectul dez#tut. $rocesul structural asociat comunitii este comunicarea. %r comunicare, nu pot fi organizare relaiile sociale. &um modernismul a fcut loc postmodernismului, n paralel cu dezvoltarea te nologiilor de comunicare au aprut noi relaii sociale. 'umea comunicrii mediate de calculator este cea mai important modalitate de a pune n legtur oamenii. (n plus, individualismul tot mai evident al omului modern face ca simul comun legat de calitatea o#iectivelor sociale s fie nlocuit de cultul personalitii, n aceeai msur n care politica a devenit un s o) al personalitilor n locul unui discurs pu#lic despre interese comune. *ndividualitii prefer s simt, nu s gndeasc.

*ar comunitatea virtual mai are o particularitate n plus, care-i face i mai dificil persistena i unitatea+ comunitile reale evolueaz dintr-un statut social i geografic al potenialilor mem#ri, n timp ce comunitile virtuale sunt lipsite de un consens evident din punct de vedere familial, social, economic, i exacer#eaz individualismul. &omunitile au devenit forme de agregare a indivizilor atomizai, unitatea fiind att de fragil din cauza scderii importanei locului geografic, a apartenenei la o clas social, a responsa#ilitii fa de un trecut istoric. &omunicarea mediat de calculator afecteaz, astfel, natura vieii sociale i d o nou dimensiune comunitilor economice, politice, sociale i culturale. (n aparen, expui fiind cu toii unor sisteme de referin diverse, eclectice, prem s fim adepii dreptului la li#era exprimare i susintori ai egalitii indiferent de ras, religie i apartenen social. &u att mai mult cu ct comunitile virtuale tind s ai#, mai devreme sau mai trziu, o replic n lumea real. &omunitile virtuale sunt definite ca agregri sociale ce rezult din comunicarea intermediat de calculator atunci cnd destul de multor persoane le pas suficient de mult de su#iect pentru a forma relaii n ci#erspaiu. &omunitatea virtual este susinut de lamentaiile pu#lice referitoare la dispariia spaiului informal de comunicare n grup i de dependena de navigarea pe internet a celor care a!ung s nu mai poat comunica altfel cu semenii lor. Oamenii fac n spaiul virtual tot ceea ce fac sau sper,viseaz s fac n lumea real, doar c o realizeaz prsindu-i trupurile. -ogia i atractivitatea culturii legate intim de calculator d natere dependenei fa de acest mediu.
2

&.& este att o form de comunicare de la unul la unul, ct i o form de comunicare de tip unul la muli sau muli la mulii depete orice #arier economic, social, cultural, politic sau geografic. O form de glo#alizare tri#al, care, pe de o parte fragmenteaz societatea real, pe de alt parte unete grupurile cu acelai interes dincolo de orice granie. /trict ideologic, comunitile din ci#erspaiu par s mprteasc credina comun n principii precum dreptul la exprimare i egalitatea n drepturi, principii care caracterizeaz orice democraie real. Aici poate s apar, n sfrit, sfera politic pu#lic, n care opiniile se formeaz discursiv, conflictele urmnd a fi soluionate prin autoreglare i interes mutual. &omunicarea mediata de calculator desemneaza transmiterea si primirea de mesa!e folosind computerele n scopul introducerii, prelucrarii, stocarii si expedierii de date. Odata cu explozia *nternetului si aparitia sistemului glo#al de ipertext, calculatorul s-a infiltrat cu repeziciune n viata noastra. *nternetul a devenit o noua modalitate de prelucrare, prezentare si comunicare a informatiei ce permite implementarea unor noi modele si concepte pna acum de neimaginat+ de la un alt mod de a parcurge informatia scrisa utiliznd referinte ncrucisate generate de 0perlin1s, la prezentari multimedia ce includ text, imagini, animatii si sunete n aceeasi entitate2 de la anc ete sociale si statistici n timp real generate simultan cu sc im#area datelor de intrare, la prezentarea informatiei la tintita si adaptarea ei la utilizatori. "oile paradigme, generate de *nternet prin 3orld 3ide 3e#, conduc la un mod fundamental diferit, mult mai complex si mai eficient, de

transmitere si prelucrare a informatiei, fortndu-se #arierele spatiotemporale ale modelelor precedente. $otentialul 3orld 3ide 3e#-ului e nesfrsit. 4esi este o te nologie tnara, n numai ctiva ani aplicatiile au nceput sa se structureze si sa ne ia cu asalt. &omertul electronic 5ecommerce6 ncepe sa prinda #ine radacini si sa se maturizeze+ de la carti, flori si discuri on line, s-a trecut de!a cu usurinta la televizoare, mo#ila si c iar casa visurilor. $ornind de la e-commerce si sustinute de mar1eting, realizarile sunt spectaculoase2 mass-media traditionale s-au atasat si ele rapid, peste noapte, la *nternet, nvatamntul si educatia cauta sa fie n primele rnduri, anga!arile, platile #ancare, cumpararea de #ilete si rezervarile de locuri n oteluri sunt elemente ale unei realitati pe care de!a o traim. (n c ip cu totul paradoxal, cei mai critici ramn tot te nicienii computerelor si specialistii *7. (n spatele utilizarilor curente, oamenii cauta de!a alte posi#ilitati uriase neexploatate nca si veg eaza asupra pericolelor legate de fragilitatea tinerei te nologii. 8nele restrictii te nice devin din ce in ce mai sufocante pentru mpatimitii calculatoarelor. $rogresele te nologice mult trm#itate si mult asteptate se dovedesc mai greu de ndeplinit dect se parea la prima vedere. 'iniile de comunicatie, mai ales cele de telefonie, din ce n ce mai aglomerate, a#ia mai suporta masivele volume de tranzactii ce cresc zilnic n progresie exponentiala. 9olumul informational si viteza de trafic a informatiei cerute de te nicienii dornici sa-si materializeze ideile snt mult prea mari fata de capacitatea existenta a infrastructurii.

&omputerele, n special $&-urile de pe #irourile si mesele oamenilor, se nvec esc prea repede devenind neadecvate noilor te nologii. $na si adresele de *nternet au devenit o marfa a carei cautare e mai mare dect posi#ila oferta. 8nii dintre noi se plng ca dupa attia ani de revolutie te nologica, nca nu se poate vedea #ine un film pe *nternet, realitatea virtuala e nca n stadii experimentale, inteligenta artificiala pare un nceput fara sfrsit, n vreme ce alti utilizatori, care de-a#ia au prins gustul !ocului cu mouse-ul si a mediilor de programare cu ferestre, afla cu mirare ca pentru altii acestea snt de!a unelte perimate conceptual. Exista nsa si ntre#ari de ordin pragmatic care ne framnta pe noi toti si la care numai timpul si studiile sociologice vor putea raspunde+ - &ontri#uie posta electronica la cresterea productivitatii muncii: /timuleaza comunicarea electronica participarea activa a comunitatilor la viata politica si sociala: - A!uta ea la acumularea de cunostinte: $romoveaza n vreun fel telecomunicatiile centralizarea si concentrarea mi!loacelor mass media: .ascnd orice sugestii referitoare la rasa, sex, trasaturi fizice sau andicapuri, poate oare &.& sa desfiinteze ierar izarea sociala: .area aventura a &.& ncepe ca newbie 5utilizator nou aparut n retea6. 8nii utilizatori ne vor oferi asistenta si ndrumare, dar de cele mai multe ori vom avea parte de un tratament mai dur. .otivele snt extrem de variate+ fie pentru ca ncercam sa o#tinem informatii care de fapt pot fi gasite cu usurinta n documentele %A;, fie pentru ca ne facem vinovati de spamming <=5>pisalogeala?6, fie pentru ca am scapat prea multe greseli de ortografie, nu am folosit un metalim#a! corespunzator, un numar suficient de a#revieri sau am exagerat cu utilizarea >zm#ilicilor?.
5

9eteranii computerelor detin o pozitie sociala privilegiata pentru ca se presupune ca au fost initiati n domeniul &.& pe vremea cnd *nternetul era mai dificil de folosit datorita interfetei mai putin prietenoase a sistemului de operare 8"*@2 de aici ideea ca au reusit sa stapneasca mai multe cunostinte si au dezvoltat o a#ilitate sporita n utilizarea computerului. 8tilizatorii experimentati considera ca au !ucat un rol activ n modelarea *nternetului si transformarea lui n sistemul receptiv, rational si dens care este astazi. (ncepatorii cu statut de >ne)#ie? care tocmai s-au conectat prin AO' sau alte sisteme comerciale si vneaza placeri marunte snt catalogati oameni marunti care paraziteaza sau prada frumusete de sistem. $e listele e-mail utilizatorii experimentati impun imediat respect prin pozitia socio-profesionala si dovezile permanente de competenta pe care le ofera grupurilor. 7ot de respect si ceva atentie se vor #ucura si utilizatorii noi care n scurt timp fac dovada ca stapnesc #ine putinul care l stiu si folosesc corespunzator voca#ularul de #aza, ntre#uinteaza cu a#ilitate elementele de !argon, apeleaza inspirat la registrele specializate ale lim#ii, stapnesc arta persuasiunii si argumentarii logice, evita comentariile personale, malitioase sau mesc ine. Este interesant ca toti ncepatorii care reusesc sa se apropie de aceste piscuri se pot trezi dintr-o data promovati nu numai valoric, dar si social pe listele de discutii. A detine o anumita putere si pozitie pe listele de discutii nseamna ca mesa!ele tale vor fi ntotdeauna citite naintea altora, iar indicatiile si sfaturile tale vor cntari mai greu. Acesti mentori spirituali ai retelelor snt
6

cei care domina discursul, care dau tonul, care otarasc ceea ce se cade a fi discutat si ceea ce poate fi lasat de-o parte. .icile lor greseli mai pot fi trecute cu vederea sau iertate cu mai multa usurinta. (n timp ce comunicarea scrisa se #azeaza pe o evaluare fonologica, comunicarea scrisa este adesea sever analizata att la nivel morfologic ct si lexical. 4at fiind faptul ca ecranul computerului ofera mai multa flexi#ilitate n aran!area textului dect o masina de scris si permite c iar manipulari textuale mult mai precise dect cele efectuate n cazul redactarii de mna a scrisorilor, este fireasca luarea n consideratie si a altor criterii de evaluare a mesa!elor e-mail. Acestea tre#uie !udecate si din punctul de vedere al folosirii anumitor editoare de texte, alegerea fonturilor, sta#ilirea spatiilor dintre rnduri si a modurilor de aliniere, includerea textului n c enare etc. Este interesant de o#servat ca n timp ce astfel de facilitati pot fi la ndemna oricui, utilizarea lor n mesa!ele e-mail pune pro#leme tocmai pentru ca nu toti utilizatorii folosesc aceleasi utilitare. 4esi unii utilizatori nu ar tre#ui fi condamnati pentru ca nu folosesc, din diverse motive 5financiare, de cunoastere6, un anumit program pentru crearea unor mesa!e de email care sa ai#a un anumit impact asupra destinatarului,destinatarilor, sociologii au constatat faptul ca de cele mai multe ori acestia snt usor desconsiderati si priviti ca ignoranti. .ulti utilizatori snt astfel acuzati de lucruri care apar n mesa!ele lor tocmai datorita lipsei standardizarii formatelor mesa!elor de e-mail. *nternetul a intrat relativ recent n atenia cercettorilor i a mass media. $agini dedicate calculatoarelor n general 5 ard)are i soft)are6 i internetului ca aplicaie i divertisment favorit au aprut cu regularitate n cotidiane la sfritul anilor ABC. 'a nceput, totul era descriptiv i
7

inteniona introducerea pu#licului larg ntr-un fenomen la care nici nu avea acces, ru#ricile de tip glosar de termeni fiind regula. (n acelai timp, revistele dedicate specialitilor gzduiau articolele unor somiti n lumea informaticii, dar fr suficient experien n internet. 7otul culmina cu refuzul ostentativ al lumii culturale de a ncerca, mcar, s afle despre ce este vor#a cu adevrat. *nternetul era acuzat c distruge cultura, c duce la analfa#etism, c exacer#eaz alienarea omului modern, pornind de la ideea c lumea real este cu mult mai important, mai interesant dect orice ar aprea vreodat pe monitorul unui calculator. &i#erspaiul era recunoscut ca frontier a civilizaiei doar de ptura exotic a inginerilor fcui cu fora n ultimii ani ai dictaturii, cnd porile facultilor cu profil artistic i umanist rmneau nc ise celor fr relaii i #ani, i de primii #eneficiari ai #urselor de studii n strintate. 4ac n occident apreau organizaii precum Electronic %rontier %oundation 5E%%6, pu#licaii ca 3ired i se afirmau primii guru ai ci#erspaiului, n Domnia lucrurile se micau cu greutate, la periferia principalului curent economic, cultural i social. &onsider c prima aciune nota#il a fost nfiinarea Agorei On 'ine.(n ciuda apariiei romanelor science-fiction care speculau pe tema ci#erspaiului i configurau curentul c0#erpun1, susinut c iar i de un sptmnal de gen 5Eurnalul /%6, c iar i cei care erau implicai n efortul pu#licistic o fceau fr s cread cu adevrat n implicaiile culturale i sociale, mai mult dintr-o mod. Explorarea frontierelor se fcea n stil auto ton, cu indiferen, pe ton de #clie i fr dorina de teoretizare. 4up ce comunitatea virtual auto ton s-a maturizat, sc im#ul de informaii prin mail, liste, forumuri devenind o practic uzual, iar comerul electronic o prezen, toate, mpreun cu aplicaiile de divertisment, gen c at, !ocuri on line, fcnd parte din viaa de zi cu zi a romnilor, pu#licaiile au urmat i ele interesul
8

manifestat de utilizatori i au a#ordat tema cu un plus de interes i creativitate.Evoluia, oricum, nu a fost doar o consecin a dezvoltrii te nice i economice, ci i, ca n cazul telefoniei mo#ile, o mod impus de consumatori. Fi cei mai te nofo#i semeni ai notri au fcut pasul spre ci#erspaiu, c iar dac nu recunosc acest lucru, sau ncearc s-l minimalizeze. "u este de negli!at nici efortul de e-guvernare i e-administrare n care s-a implicat administraia central ncepnd cu anul GCCH, prin aciunile minitrilor i ale comisiilor parlamentare. Apariiile editoriale au fost i ele semnificative, de la numeroasele cri de popularizare la cele dedicate profesionitilor. "u se mai pune accent pe descriere, iniiere, ci pe studierea contextului n care se dezvolt ci#erspaiul, pe interaciunile economice, culturale i sociale care au loc on-line, pe consecinele acestor interaciuni, pe interfaa ntre reea i utilizatori. (n fond, suntem martorii apariiei de noi forme de expresie, de comunicare, de organizare social i cultural. Fi am trecut rapid peste erorile de apreciere i interpretare aprute pe parcursul dezvoltrii realitii virtuale, enunuri de genul Iinternetul nu este sigur pentru femei i copii, internetul este un loc al fraudei i comportamentului deviant?, frecvente n alte spaii culturale, fiind extrem de rare, accidentale, la noi. "ici cele#rul Idigital divide? nu este un pericol real la scara societii romneti datorit calitii noastre de a ne descurca, ceea ce face ca numeroi ceteni, dincolo de posi#ilitile lor reale, s-i permit accesul la internet. *ar n prpastia care s-ar putea csca ntre nivelul Domniei i al rilor occidentale, autorul nu crede. & iar dimpotriv, cum ansa culturilor periferice de a-i face simit prezena este mai mare n ci#erspaiu, Domnia se va apropia rapid de occident.
9

BIBLIOGRAFIE

H. 4e la relatiile interpersonale la comunicarea sociala. $si ologia sociala si stadiile progresive ale articularii sinelui, Alin Javreliuc G. Adrian Adascalitei din *asi+ *nstruire asistata de calculator.

10