Comunicarea nonverbala

in mediul de afaceri
De Batagui Gheorghe Alin
Comunicarea nonverbala
Studiile arată că non verbalul are un impact asupra comunicării de
65 – 93 %. Mult mai mult decât cuvintele, mai ales atunci când
mesajul implica atitudini şi emoție.
Aceste indicii non verbale includ expresii faciale, contactul vizual,
gesturi, postura, mişcarea corpului, tonul vocii, vestimentaţie,
atingere și chiar mediul ambient.
Nu se poate evita trimiterea de mesaje non verbale. Există
posibilitatea de a deprinde interpretarea şi trimiterea de mesaje
nonverbale corecte şi concludente care să ajute procesul de
comunicare.
Aici sunt primele mele cinci tactici de comunicare nonverbală
pentru obținerea de performanțe maxime în activitatea profesională
şi nu numai:
Detalii despre comunicarea nonverbala
1. Contact vizual.
Când vorbești cu alte persoane, în mod ideal, priveşte-i direct în ochii, cel puțin două, trei secunde înainte de a privi în
altă direcţie sau de a trece la următorul interlocutor. Aruncând o privire la cineva pentru o secundă sau mai puțin
transmite nesiguranță, anxietate sau evaziune. Zâmbeşte din ochi.
2. Păstrează-ţi calmul şi rămâi relaxat!
Deoarece expresiile faciale sunt strâns legate de emoţie, ele sunt de multe ori involuntare și inconștiente. De exemplu,
într-o întâlnire, interlocutorul ar putea spune ceva care să te înfurie. O încruntare, privitul “peste cap” și buzele încordate
nu vor aplana situaţia. Dacă în schimb vrei să transmiţi o atitudine pozitivă orientată spre rezolvare, poţi folosi un zâmbet
discret completat de mişcări uşoare ale capului. Menţinerea contactului vizual şi sprâncenele uşor ridicate denotă interes
faţă de situaţie şi rezolvarea problemei.
3. Acordă atenţie nu numai la ce se spune ci şi la cum se spune.
Separă emoția de cuvintele utilizate. Încearcă să înţelegi elementele non verbale şi paraverbale. Cele din urmă includ
tonul vocii şi schimbările de ton, volumul, pauzele, inflexiunile. Ai putea să încerci să înregistrezi partea ta de discurs
pentru ca mai apoi să poţi interpreta emoţiile pe care le-ai transmis.
4. Îmbracă-te adecvat!
Asigură-te că vestimentaţia se potrivește situației. Nu este nevoie să alegi produse scumpe. Încearcă să inspiri
profesionalism. Evită accesoriile ostentative, modele încărcate mult prea strâmte sau mult prea lejere. Dacă succesul este
obiectivul, transmite acest lucru printr-o prezență profesionistă.
5. Atenţie 100%!
Telefon, tabletă, laptop pe OFF! Evită distragerea atenției! Nu verifica e-mail-uri, nu te uita la telefon, nu trimite mesaje,
nu de decupla de la comunicare în nici un fel. Rămâi concentrat și atent, folosind o postură deschisă. Umerii, palmele şi
vârful pantofului orientate către interlocutor. Implică-te în conversație folosind ochii şi urechile deopotrivă.
Importanta comunicarii nonverbale
Multe cercetări au concluzionat că nu mai puțin de 90% din comunicarea
interumană se bazează pe gesturi, mimică, tonul vocii, sunete, contact
vizual, proximitate spațială și temporală sau postură. Cu alte cuvinte, doar 10
procente din comunicare este bazată pe cuvinte, asta chiar dacă de multe ori
tindem să credem că acestea sunt cele mai importante, ba chiar încercăm să
le alegem cu grijă, crezând că astfel vom comunica ceea ce dorim mai bine și
mai eficient.
În timpul unei întâlniri de afaceri, comunicarea nonverbală, precum privirea,
vocea sau expresia facială sunt mijloace de exprimare atât a personalității, cât
și a dorințelor, așadar toate acestea trebuie dacă nu controlate atunci măcar
luate în considerare. De exemplu, controlul privirii sau al vocii realizează un
climat călduros sau rece, iar privirea poate exprima de la interes la vigilență
sau siguranță. Tocmai de aceea, calitatea comunicării nonverbale în timpul
unei întâlniri de afaceri este critică, influențând șansele de reușită.
Gestica nonverbala
Gesturile naturale care consolidează ideile exprimate sau un zâmbet relaxat
sunt destul de importante încât să facă diferența dintre succes sau,
dimpotrivă, eșec. Specialiștii în comunicare nonverbală merg până la a da
sfaturi precise, precum închiderea ușii sau evitarea întoarcerii spatelui
iterlocutorului ori poziția în care vă așezați atunci când discutați cu cineva
necunoscut, care este un posibil viitor colaborator. Primul contact, strângerea
de mână, poate sugera extrem de multe lucruri. Trebuie găsit un echilibru
între o strângere de mână ușoară, care indică lipsa autorității, și una foarte
puternică ce lasă ideea de agresivitate în comportament și deci în gândire.
Un alt sfat demn de urmat este păstrarea unei distanțe față de interlocutor,
pentru a evita invadarea spațiului personal. Acest lucru este valabil mai ales
pentru aceia care se întâlnesc cu posibilii parteneri în sediul companiilor
acestora. Invadarea spațiului personal nu este un semn de simpatie, prietenie,
apropiere, ci va fi perceput de interlocutor ca un semn de sufocare, invadare.
Limbajul corpului
Comunicarea prin expresia fetei include mimica (incruntarea,
ridicarea sprancenelor, incretirea nasului, tuguirea buzelor
etc.), zambetul (prin caracteristici si momentul folosirii)
si privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directia
privirii etc.). Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia
acesteia constituie un mijloc de comunicare foarte important. In
mod normal, ochii si partea de jos a fetei sunt privite cel mai intens
in timpul comunicarii.
Mimica – Fiecare parte a fetei noastre comunica: fruntea incruntata
semnifica preocupare, manie, frustrare; sprancenele ridicate cu
ochii larg deschisi – mirare, surpriza; nas incretit – neplacere; nari
largite – manie; buze stranse – nesiguranta, ezitare, ascunderea
unor informatii.
Teritorii si zone de comunicare
Antropologul american Edward T. Hall a studiat printre primii nevoia de spatiu a
omului si a creat la inceputul anilor '60 termenul 'proxemics” (din englezescul
'proximity' = vecinatate, apropiere). Locuitorii fiecarui teritoriu isi manifesta o
neclintita fidelitate fata de teritoriile lor si in apararea acestora sunt adesea
neinduratori, ajungand chiar la omucidere.
Numim teritoriu si suprafata sau locul pe care o persoana il considera ca fiind al sau,
ca si cand ar fi o prelungire a trupului sau. Fiecare om are teritoriul sau personal si el
cuprinde suprafata din jurul posesiunilor sale, ca de pilda casa proprie imprejmuita
de gard, interiorul masinii sale, precum si un anumit spatiu aerian din jurul trupului
sau.
Spatiul personal reprezinta spatiul aerian din jurul corpului. Omul isi are propria sa
„bula de aer' pe care o duce cu sine si a carei marime depinde de densitatea
populatiei din locul in care a crescut. Prin urmare, distanta zonala personala este
determinata cultural[4]. In timp ce unele culturi, ca de exemplu cea japoneza, s-au
obisnuit cu aglomeratia altele prefera spatiile larg deschise si le place sa mentina
distanta (australienii).
Limbajul culorilor
Oamenii comunica si prin modul in care aranjeaza lucrurile din jurul lor. De exemplu, managerul trebuie sa acorde
importanta pouitiei, marimii si aranjarii birourilor. Ele spun multe despre modul de abordare a afacerilor si despre
managerii care le conduc:
• o comunicare directa, deschisa, o relatie de prietenie si incredere impune aranjarea scaunelor fata in fata;
• la o comunicare formala, intre interlocutori poate fi interpusa o masa;
• asezarea laterala fata de interlocutor inseamna ca interactiunea nu a fost dorita de persoana respectiva.
Cultura organizationala se exprima cu ajutorul limbajului lucrurilor prin:
• obiecte de décor folosite
• tablouri expuse pe pereti
• obiectele de pe masa
• siglele folosite
• designul si decorarea coridoarelor, anexelor a salii de sedinte sau de consiliu
• modul de iluminare (iluminarea scazuta nu indeamna la comunicare si munca; iluminarea prea puternica poate genera
gitatie)
• culoarea – de exemplu, gandirea creatoare are loc in mod optim intr-o camera cu mult rosu, cea de perfectare a ideilor
intr-o camera cu mult verde; culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune, comunicativi, extrovertiti, iar cele pale,
de timizi, introvertiti.
Culoarea afecteaza comunicarea si sub alt aspect: culorile calde (galben, portocaliu, rosu) stimuleaza comunicarea, in timp
ce culorile reci (albastru, verde, gri) inhiba comunicarea; monotonia, precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si ii
distrag pe comunicatori.
Va multumesc!