JUDETUL OLT

De Batagui Gheorghe-Alin

Universitatea din Craiova

2022
I.Consideratii geografice generale
1.1 Asezarea geografica
Situat în sudul tãrii, pe cursul inferior al râului care i-a dat
numele, judetul Olt face parte din categoria judetelor riverane
fluviului Dunãrea. Este traversat de meridianul 24 grade
longitudine esticã pe linia localitãtilor Iancu Jianu Baldovinesti
si de paralela 44 grade latitudine nordicã în partea de sud pe
linia Vlãdila Scãrisoara, mãsurând 138 Km pe directia nord-sud
si 78 km pe directia est-vest.
Ca pozitie istorico-geograficã, face parte dintre vechile provincii
istorice Oltenia si Muntenia, având o legãturã permanentã cu
vestul tãrii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe
Valea Oltului, iar prin portul dunãrean Corabia are iesire la
Marea Neagrã.
Spre nord se învecineazã cu judetul Vâlcea, în est cu judetul
Arges si Teleorman, la vest cu judetul Dolj. În partea de sud, pe
o lungime de 47 km , Dunãrea face hotarul tãrii cu Bulgaria.
Judetul Olt are o suprafatã de 5.498 Kmp ( valabil la 31.12.1997
conform Anuarului Statistic al României -1998).
Formele de relief ale judetului Olt apartin celor douã mari
unitãti, respectiv Podisul Getic în partea de nord, care ocupã o
treime din suprafatã si Câmpia Românã în sud, cãreia îi revin
douã treimi.
Valea Dunãrii, orientatã est-vest, dominã malul românesc si
prezintã terase întinse. Valea Oltului reprezintã o adevaratã axã
a teritoriului judetului.
Terasele Oltului se remarcã prin întinderi mai mari pe partea
dreaptã a vãii, începând din nordul judetului pânã la Dunãre si
pânã la Drãgãnesti pe partea stângã unde sunt bine dezvoltate
terasele înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.

1.2 Caile de comunicatie

Judetul Olt are o retea de 300 km de drumuri nationale si
1043 km de drumuri judetene. Un drum european important este
Bucuresti-Craiova-Timisoara (E70). Din punct de vedere
feroviar, judetul dispune de un nod de trafic in statia Caracal, ce
face legatura dintre regiunile istorice ale Banatului, Olteniei,
Munteniei si Ardealului. Reteaua feroviara a dispus de
modificari la nivelul retelistic, dar exista un proces de
modernizare al garilor la nivelul standardelor modern. Din punct
de vedere fluvio-maritim, avem un port la Corabia, pe malul
stang al Dunarii, intre km 628+600 si km 630.
Portul dispune de un cheu de piatra inclinat -1470 m din care:
- dana pentru cereale - 150 m lungime, dotata cu siloz cu o
capacitate de 6000 tone si estacada pentru incarcare nave;
- dana de asteptare nave - 120 m lungime dotata cu instalatii de
acostare a navelor; - dane operative pentru marfuri generale
- 120 m lungime;
Adancimea minima in dane variaza intre - 2,6m si - 6 m cu zone
de colmatare. Alte dotari ale portului: magazii si platforma
depozitare marfuri in suprafata totala de 20000 mp. Accesul in
port se face pe drumuri rutiere si cale ferata.
Autoritati portuare: Capitania portului; Administratia portului;
Vama de frontiera; Politie.
Servicii: posta-telecomunicatii; fitosanitar; masuratori
hidrometrice.
Din punct de vedere aerian, dispunem de un aeroport militar la
baza de la Deveselu, dar care nu este destinat publicului larg.

1.3 Cadru geografic natural

Situat in sudul tarii, pe cursul inferior al raului care i-a dat

numele, judetul Olt face parte din categoria judetelor riverane
fluviului Dunarea. Este traversat de meridianul 24 grade
longitudine estica pe linia localitatilor Iancu Jianu Baldovinesti
si de paralela 44 grade latitudine nordica in partea de sud pe
linia Vladila Scarisoara, masurand 138 Km pe directia nord-sud
si 78 km pe directia est-vest.
Suprafata totala de 5498 km2, reprezentind 2,3% din teritoriul
tarii, situeaza judetul pe locul 22 la nivelul Romaniei. Judetul
Olt are ca vecini: la est - judetele Arges si Teleorman; la vest -
judetul Dolj; la nord - vest judetul Valcea; iar la sud, pe o
distanta de 45 km. Dunarea, care-l desparte de Bulgaria.
Formele de relief ale judetului Olt apartin celor doua mari
unitati, respectiv Podisul Getic in partea de nord, care ocupa o
treime din suprafata si Campia Romana in sud, careia ii revin
doua treimi.
Valea Dunarii, orientata est-vest, domina malul romanesc si
prezinta terase intinse. Valea Oltului reprezinta o adevarata axa
a teritoriului judetului.
Centrat pe valea inferioara a Oltului si teraselor sale, relieful
este format din campii si dealuri nu prea inalte. Inclinatia
generala a tinutului de la nord la sud ii confera acestuia o
expozitie sudica insorita. Altitudinea reliefului coboara in panta
lina de la Vitomiresti, catre Dunare pana la Corabia.
Terasele Oltului se remarca prin intinderi mai mari pe partea
dreapta a vaii, incepand din nordul judetului pana la Dunare si
pana la Draganesti pe partea stanga unde sunt bine dezvoltate
terasele inalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.
De la limita de nord a judetului pana in apropiere de Slatina se
intalneste zona de dealuri, reprezentind din punct de vedere
geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut
in aceasta zona sub numele de Platforma Cotmeana.
La sud de Slatina pana la Dunare incepe sa se desfasoare o parte
a Campiei Romane, cu urmatoarele subunitati de campie:
Campia Caracalului, Campia Boianului si Campia Burnasului.
Rezervele de apa subterana sunt limitate in spatiu si timp, fiind
estimate dupa calculele hidrogeologice pe acvifere (freatic si de
adincime). Solurile ca geneza sunt variate, iar ca distributie
geografica se observa o mare diversitate a lor, in care se disting
totusi doua mari fisii marginale: una legata de zona de padure si
alta de zona de stepa si silvostepa separate printr-o fisie cu
caracter de tranzitie.

1.4 Cadru socio-economic

1.4.1 Populatia

Populatia judetului Olt, respectiv 489.274 locuitori, este

împãrtita pe medii astfel:
Urban 186.542 locuitori ( 38,1 %)
Rural 302.732 locuitori ( 61,9 %)
Populatia activa civila este reprezentata de 208.480 persoane, iar
populatia ocupatã civilã de 193.100 persoane. Rata de activitate
a populatiei judetului este 42,50%.
La nivelul judetului Olt populatia ocupata civila prezinta
urmatoarea structura :
- agricultura: 58,3 %
- industrie : 17,3 %
- constructii : 3,1 %
- comert : 5,2 %
- sanatate : 3,5 %
- învatamant : 4 %
- administratie publicã : 1,8 %
Politicile judetene legate de piata muncii sunt implementate prin
intermediul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca
Olt , institutie a carei activitate se concentreazã asupra cresterii
gradului de ocupare a fortei de muncã si diversificãrii pachetului
de mãsuri active pentru stimularea ocupãrii persoanelor aflate în
cãutarea unui loc de munca.
Populatia judetului Olt in anul 1948 442442 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 1956 458982 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 1966 476513 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 1977 518804 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 1992 523291 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 2002 489274 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 2006 479323 locuitori
Populatia judetului Olt in anul 2012 415530 locuitori
1.4.2 Asezari omenesti

Mediul urban al judetului Olt

În judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta
administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia,
Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti).
Municipiul Slatina
Slatina a fost pentru prima data atestata documentar în epoca
medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I
Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor
negustorilor brasoveni. Geografic , municipiul Slatina este
pozitionat, în zona de contact dintre Piemontul Getic si Câmpia
Olteniei.
Municipiu Caracal
Caracalul este al doilea oras ca marime din judetul Olt, Oltenia,
România. Este situat la 55 km de Craiova. Ca pozitie geografica
Caracalul este situat în sud-vestul tarii, în Câmpia Romanatiului.
De la est la vest este strabatut de râul Gologan, ale carui ape sunt
canalizate subteran pe cuprinsul localitatii. Municipiul Caracal
este situat la intersectia Drumului European: Bucuresti - Craiova
- Timisoara (E70) cu drumurile nationale: Corabia - Rm. Vâlcea
- Sibiu (DN 54; DN 64) beneficiind în acelasi timp si de un
important nod de cale ferata. Având o pozitie geografica care îl
situeaza la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de
aeroportul Craiova si beneficiind de reteaua feroviara se justifica
dezvoltarea retelei de drumuri nationale si judetene. În oras se
afla ruinele unui turn care a fost atribuit în perioada romantica
din secolul al XIX-lea împaratului roman Caracalla (217), de la
numele caruia se credea ca provine denumirea orasului.
Denumirea orasului a ramas o dilema de-a lungul timpului si
aceasta, datorita evenimentelor determinante care au marcat
istoria acestei comunitati. Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost
declarat municipiu.
Municipiu Bals
Orasul Bals este situat in partea de vest a judetului Olt, la 44o21'
latitudine nordica si la 45o5' longitudine estica si se intinde pe o
suprafata de 37 km2, de o parte si de alta a cursului mijlociu a
raului Oltet, important afluient al Oltului, ce o segmenteaza in
doua parti egale. Orasul se invecineaza: la est cu comunele
Bobicesti si Birza, la vest cu judetul Dolj, la nord cu comuna
Oboga si la sud cu comuna Voineasa. Cercetarile arheologice
efectuate pe raza orasului Bals, au scos la iveala dovezi care
atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. In
ceea ce priveste originea numelui localitatii Bals, s-au emis noi
ipoteze, din lipsa de probe de documente concludente, este greu
sa alegi pe cea mai buna. Una din aceste ipoteze sustine ca
Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita. O alta ipoteza
sustine ca Balsul isi poarta numele de de la cuvantul turcesc
Balis, care inseamna miere, in aceasta localitate existand o zona
apicola intinsa din care se furniza miere turcilor. Alta ipoteza
este ca numele de Bals vine de la numele unui boier pe nume
Bals asezat pe aceste meleaguri in urma invaziei turcilor in
secolele V-VI.
Municipiu Corabia
Corabia este un oras din judetul Olt, Oltenia, România, port la
Dunare. Are o populatie de 20.457 locuitori. În cartierul "Celei"
exista ruinele unei cetati dacice Sucidava, capitala tribului geto-
dacic al Sucilor,unde Constantin cel Mare a construit un pod, al
carui capat exista si azi. În incinta cetatii se gaseste intrarea într-
o fântâna secreta cu o adâncime de 12 metri a carei apa este
potabila si astazi.
În centrul orasului se afla una dintre cele mai mari catedrale
ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum si o
statuie alegorica (România reprezentata ca o tânara fata)
indicând spre locul în care fortele române au traversat Dunarea
în Razboiul de independenta (Monumentul Eroilor).
Municipiu Draganesti - Olt
Orasul este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca si
terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În
localitate au fost descoperite vestigii neolitice si daco-romane.
Localitatea a fost mentionata documentar în anul 1526, fiind
declarat oras în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu un
potential agricol important. În localitate se afla Muzeul de
istorie, precum si biserica "Sfântul Nicolae si Cuvioasa
Parascheva" realizata în anul 1775.
Cele mai importante rezervatii naturale sunt: Padurea
Calugareasca cu rezervatia de bujor românesc si arborete de
garnita la padurea Stanesca. Draganesti-Olt face parte din
categoria oraselor pentru care functia politico-administrativa
detinuta într-o anumita perioada a constituit un factor stimulator
pentru dezvoltarea economico-sociala.
Municipiu Scornicesti
Orasul Scornicesti este situat în partea de nord-vest a judetului
Olt, având o suprafata de 158 km2. Populatia este de 12.802
locuitori. Economia orasului este reprezentata de industria de
piese auto, textila, alimentara. In oras functioneaza 13 scoli cu
90 sali de clasa si 19 laboratoare, un muzeu , cinematografe cu
banda ingusta si normala.

1.4.3 Economia
Economia judetului Olt se aflã în plin proces de restructurare si
relansare, traversând si momente dificile, specifice tranzitiei pe
fondul unor fenomene economice si sociale stãpânite cu greu.
Rezultatele obtinute în domeniul restructurarii si privatizãrii
societatilor comerciale în perioada 2005-2007 determina
continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea
dezvoltãrii agentilor economici din sectorul productiv.
La sfârsitul anului 2007 la nivelul judetului Olt în evidenta
Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139
persoane fizice, 6.799 societãti cu rãspundere limitatã, 73
organizatii cooperatiste, 1.485 societãti în nume colectiv, 1
societate în comanditã simplã, 394 societãti pe actiuni.Industria
judetului Olt reprezintã principalul sector de activitate , fiind
reprezentatã de toate ramurile industriale, însã ponderea este
detinutã de industria metalurgicã, respectiv producerea si
prelucrarea aluminiului.
În industria metalurgicã activeazã 33 firme , precum si asociatii
familiale, cu o cifrã totalã de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si
6794 personal ocupat. Valoarea livrãrilor la produsele
industriale în anul 2007 s-a cifrat la 20.479.985 milioane lei
preturi curente , fatã de 13.075.376 milioane lei în anul 2006 si
9.667.201 milioane lei în anul 2005. Livrãrile la export în anul
2007 au totalizat 9.179.720 milioane lei , fiind sustinute integral
de întreprinderile din industria prelucrãtoare. În totalul livrãrilor
la export, ponderea cea mai importantã a fost detinutã de
metalurgie : 92.0 %. Productia fizicã realizatã în perioada 2005-
2007 aratã rezultate superioare la aluminiu primar si aliaje ( +5
%) si cabluri electrice izolate cu conductori de aluminiu ( + 98
%).
Industria de masini si echipamente este reprezentatã de 10
firme , cu o cifrã de afaceri totalã de 261.291.856 mii lei si 817
persoane ocupate.
Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã de 200
firme , cu o cifrã totalã de afaceri de 1.114.024.568 mii lei.
Principalele societãti care activeazã în domeniul confectiilor
textile sunt : S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX
S.R.L. Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C.
ROMANITA Caracal.
Industria alimentarã este reprezentatã de 313 firme, care produc
si comercializeazã produse specifice, cu o cifrã de afaceri totalã
de 835.386.580 mii lei.
Fondul forestier al judetului este reprezentat de 53.181 ha
pãdure, anual punându-se în circulatie 115.000 m masã
lemnoasã.

1.4.4 Infrastructura generala

Din punct de vedere al infrastructurii, dispunem de acces la

energia electrica in toate orasele judetului si in majoritatea
comunelor si satelor. De asemenea, avem aceleasi conditii la
apa, canalizare si retea stradala. Din punct de vedere termic, se
dispune de incalzire centralizata in toate institutiilr publice din
judet. La consumatorii casnici, avem acces la reteaua termica,
dar in mod descentralizat.

1.4.5 Dotari tehnico-edilitare, sociale

etc
Din punct de vedere al acestor dotari, dispunem de toate
capacitatile tehnice pentru institutiile publice, spatii sociale,
sanitare, cat si spatii comerciale prin care se pot realiza activitati
de comert.

II. Analiza potentialului turistic

2.1 Consideratii generale
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de
importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din
economia mondiala. Fenomenul turistic este extrem de greu de
delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta
studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economist.
Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul
secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul
inconjurator.Privit ca un fenomen social-economic creator de
benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite:
"arta de a calatori pentru propria placere" ,"activitate din timpul
liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de
resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si
culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor
peisaje necunoscute"
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential
turistic - natural antropic diferentiat de la tara la tara, in functie
de care sunt organizate diferite tipuri de turism
Tipurile de turism se diferentiaza de la tara la tara, asigurand
varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si
straini. Una dintre bogatiile actuale de baza din domeniul
turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de
care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se
pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora.

2.2 Potentialul turistic natural

Relief: Este centrat pe valea inferioara a Oltului si teraselor sale
si este format din câmpii si dealuri nu prea înalte. De la limita de
nord a judetului pâna în apropiere de Slatina se întâlneste zona
de dealuri, apartinând Podisului Getic si care ocupa o treime din
suprafata judetului. La sud de Slatina pâna la Dunare se
desfasoara o parte a Campiei Române, cu urmatoarele subunitati
de câmpie: Câmpia Romanatilor, Câmpia Boianului si Câmpia
Burnazului. Altitudinea reliefului coboara în panta lina de la
Vitomiresti, catre Dunare pâna la Corabia, ceea ce confera o
expozitie sudica însorita. Valea Dunarii, orientata est-vest,
domina malul românesc si prezinta terase întinse. Valea Oltului
reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului. Terasele
Oltului se remarca prin întinderi mai mari pe partea dreapta a
vaii, începând din nordul judetului pâna la Dunare si pâna la
Draganesti pe partea stânga unde sunt bine dezvoltate terasele
înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.
Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se
suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul
Carpatilor, Depresiunea Getica în nord si Platforma Moesica în
sud.
Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se
suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul
Carpatilor, Depresiunea Getica în nord si Platforma Moesica în
sud.
Din punct de vedere geomorfologic, judetului Olt îi apartine
doua mari unitati: Podisul Getic, care ocupa o treime din
întinderea acestuia în partea nordica si Câmpia Româna în sud
careia îi revin 2/3 din suprafata. În cadrul acestor doua unitati, se
gaseste o gama bogata de forme de relief, grupate în doua
categorii mai importante:
mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii,
Valea Oltului, Valea Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii
(de câmpie 100-180 m si de podis 180-400 m);
microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri,
grinduri, microdepresiuni lacustro-mlastinoase, microrelief de
versanti - surpari, alunecari de teren, torenti, ogase).
Clima: este temperat-continentala, mai umeda în partea de nord
si mai arida în partea de sud. Punctul cel mai friguros este la
Caracal datorita curentilor reci din estul Câmpiei Române care
îsi au punctul terminus în aceasta zona, iar punctul cel mai
calduros este la Corabia.
Datorita pozitiei pe care o ocupa în sud-vestul tarii, clima
judetului Olt apartine tipului temperat-continental. Prin
configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o
nuanta mai umeda, în partea sudica fiind mai arida. Valorile
medii lunare ale temperaturii aerului dupa statiile meteorologice
din teritoriu sunt 11,3 ºC la Caracal si 10,9 ºC la Slatina, valori
strâns legate de conditiile generale ale acestei zone unde
predomina climatul continental.
Cantitatile medii de precipitatii variaza de la <500 mm în partea
de sud-vest a judetului pana la peste 600 mm în localitatile din
extremitatea nordica din cuprinsul Podisului Getic. Prin pozitia
pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid si cel
central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române, judetul Olt
înregistreaza o perturbare de la mersul normal al precipitatiilor
medii anuale, cu scaderi de la nord la sud si aparitia unei
portiuni centrale (axata pe râul Olt la confluenta cu râul Oltet),
cu precipitatii sub 500 mm si chiar sub 300 mm în perioada de
vara si conditionata de precipitatii medii în intervalul aprilie-
septembrie.
Vânturile scot în evidenta prezenta unei zone de interferenta
între partea estica a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din
sectorul estic) si partea vestica a aceleasi regiuni (cu vânturi
dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivat,
iar în al doilea de Austru. Cele doua vai principale, valea Oltului
si valea Dunarii prin particularitatile lor fizico-geografice,
contribuie la formarea unor microclimate distincte.
Hidrografie: Din punct de vedere hidrografic judetul Olt este
brazdat de la nord la sud de râurile Olt si Vedea cu afluentii lor
(Oltet si Teslui), iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai
adauga cursul superior al râului Calmatui. Toate acestea asigura
drenajul întregului teritoriu al judetului Olt.
Hidrografia judetului se completeaza cu câteva lacuri naturale
(de lunca, de crovuri si de liman-fluviativ) si cu un numar
considerabil de iazuri a caror origine este predominant
antropica.
Sub raport hidrogeologic, judetul Olt dispune de importante
rezerve ce apar sub forma de izvoare la baza versantilor de pe
fruntea câmpurilor înalte, a teraselor, sau se gasesc la adâncimi
mai mari în depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adancime),
uneori chiar cu caracter artezian. Adâncimea orizonturilor
acvifere si dinamica lor depinde de pozitia si grosimea rocilor
magazin, predominanta fiind directia de scurgere de la N-NV
spre S-SE, conform pantei morfologice si umplerii lacului
villafranchian de la exteriorul Carpatilor cu depozite fluvio-
lacustre.
Solurile: Geografic, solurile judetului Olt se împart în mai multe
unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul
pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a
culturilor agricole în raport cu conditiile de mediu.
Din categoria solurilor zonale fac parte:
cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice partii sudice si sud-
vestice a judetului;
soluri brun-roscate, de asemenea fertile, au o raspândire mai
redusa, ele fiind situate de o parte si de alta a luncilor Oltului si
Oltetului;
argiluvisoluri, în partea de nord a judetului si mai ales la est de
Olt, în Piemontul Cotmenei.
Soluri intrazonale sunt:
soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu
dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de
localitatea Optasi.
soluri slab dezvoltate si de lunca : ce cuprind regosolurile
nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi si în Lunca
Dunarii) si solurile aluviale.
În legatura cu eroziunea solurilor, teritoriul judetului Olt ridica
probleme importante numai în partea
nordica, situata în cuprinsul Podisului Getic, respectiv eroziunea
în suprafata. În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul
vailor si pe versantii abrupti, unde sunt prezente sufoziunea,
eroziunea torentiala si procesele gravitationale. Eroziunea
eoliana este slaba.

Vegetatia judetului Olt se încadreaza în doua mari unitati

vegetale: zona forestiera situata în nord si zona de stepa si de
pasuni în sud, limita lor putându-se urmari în general pe
meridianul orasului Caracal. Prima fâsie este reprezentata de
subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete
si gârnitete), iar a doua de pajisti de silvostepa cu graminee si
diverse ierburi care alterneaza cu paduri de stejari.
Subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete
si gârnitete) iese în evidenta prin diferite pâlcuri de paduri, cu
cea mai mare raspândire în Piemontul Cotmenei.
Subzona silvostepei reprezinta trecerea de la subzona padurilor
la zona de stepa în continuarea sudica a formatiunii anterioare.
Agricultura: Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un
potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca aceasta
ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare
investitii mari în modernizarea si reorganizarea fermelor,
precum si în reconversia anumitor suprafete, cu scopul de a
produce alte culturi decât în prezent. Având în vedere
perspectivele de aderare la Uniunea Europeana, fondurile
substantiale pe care uniunea le va aloca agriculturii românesti,
speram ca aceasta ramura economica, vitala pentru judetul Olt,
se va dezvolta în urmatorii ani. Politica locala prevede
stimularea marilor exploatatii agricole si încurajarea unei
agriculturi performante. În abordarea problematicii pregatirii
pentru aderare la structurile Uniunii Europene, trebuie sa plecam
de la realitatea ca 40% din populatia tarii traieste în mediul rural,
iar contributia agriculturii la Produsul Intern Brut reprezinta
13%, aceste elemente subliniind rolul deosebit al acestui
domeniu în îmbunatatirea functionarii economiei de piata.

Rezervatii si Monumente ale Naturii

Rezervatia de Dropii "Boianu"-lânga localitatile Nicolae
Titulescu, Valeni, Seaca. Pentru ca în trecut dropiile constituiau
un vânat deosebit de cautat si apreciat, astazi numarul lor este
foarte redus, fiind necesara ocrotirea lor în rezervatii. Principalul
teritoriu (din Romania), populat de dropii, este Câmpia
Boianului;
Padurea Topana-rezervatie forestiera, lânga comuna Topana,
unde arborii au dimensiuni impresionante;
Padurea Geaca-Opatsani, (la 48 km de Pitesti), rezervatie
forestiera în raza comunelor Poboru si Spineni.

2.3 Potentialul turistic antropic

2.3.1 Potentialul turistic cultural istoric
Vestigii Istorice
Ruinele cetatii Sucidava-Celei-Corabia, straveche asezare geto-
dacica, pe vatra uneia apartinând Culturii Cotofeni, (mileniul III
î.Hr). Ulterior, asezarea a devenit un important centru militar
economic si portuar roman, ajungând la stadiul de oras în 250
d.Hr. A fost un important centru urban si în perioada romano-
bizantina;
Vestigiile orasului roman "Romula"-Resca, (la nord de Caracal),
pe vatra vechii asezari geto-dacice Malava, a fost ridicat la rang
de "municipiu" (pe vremea lui Adrian) si de "colonia" (în timpul
lui Septimiu Sever).
Ruinele curtii domnesti-Caracal, fosta resedinta domneasca în
timpul domnitorilor Mihai Viteazul (sec. XVI), Matei Basarab si
Constantin Brâncoveanu;
Ruinele curtii domnesti-Brâncoveni, (sec. XVII-XVIII).
Edificii Religioase
Manastirea-Brâncoveni, (la 15 km de Piatra Olt), ridicata în sec.
XVI, are prima mentiune documentara între 1582-1583. A fost
rezidita de Matei Basarab în 1640 si reconstruita de Constantin
Brâncoveanu în 1699. Pictura interioara a fost realizata în 1702;

Manastirea Caluiu-Comuna Oboga, începuta de boierii

Craiovesti la 1516 si terminata de fratii Buzesti în 1588. Turla
bisericii reprezinta elementul dominant al edificiului. Retin
atentia portretele ctitorilor, pictate pe pereti. Monumentul a fost
restaurat de mai multe ori, perzând din înfatisarea originala;
Manastirea Hotarani-Comuna Farcasele, ctitorie din 1588 a
vornicului Mitrea, pictata în 1708, a devenit punct muzeistic;
Manastirea-Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594;
Manastirea-Streharet, monument reprezentativ al arhitecturii din
sec. XVII (1672);
Biserica "Sfânta Treime" Caracal, (1646).
Edificii Culturale
Casa memoriala "Iancu Jianu"-Caracal, organizata în casa în
care a trait vestitul haiduc, prezinta diverse obiecte si arme care
înfatiseaza aspecte din lupta sa împotriva exploatarii boieresti;
Casa memoriala "Nicolae Titulescu"-Nicolae Titulescu, expune
diverse documente si obiecte personale ale marelui om politic.
Muzeul judetean Olt
Muzeul judetean Olt are deschise publicului doua sectii: Sectia
de Arta (inaugurata la 8 iulie 1999) care cuprinde 9 sali în care
sunt expuse lucrari de arta plastica moderna si contemporana si
Sectia de Istorie si Cultura a orasului Slatina (inaugurata la 20
aprilie 2000), însumând 5 sali în care sunt expuse marturii
originale care ilustreaza specificul si evolutia orasului Slatina
din cele mai vechi timpuri si pâna astazi.
În afara sectiilor de istorie, arta si etnografie, Muzeul judesean
Olt coordoneaza activitatea Casei Memoriale Nicolae Titulescu
(intrata în circuitul muzeistic în anul 1982), a punctelor muzeale
de la Piatra Olt (colectie de istorie si arheologie), Bals (colectie
de ceramica populara de pe valea Oltetului) si Chilia-Fagetelu
(colectie de etnografie si arta populara).
Ţesaturi Artizanale Oltenesti - Din anul 2001 prin finantare
PHARE si a Consiliului judetean Olt valorificarea traditiei în
domeniul covoarelor oltenesti se face de catre Muzeul judetean
Olt în cadrul atelierului de "Ţesaturi artizanale oltenesti".
Aceasta activitate îsi propune sa revitalizeze tesutul scoartelor
oltenesti. Muzeul poate oferi la cerere, atât pietei interne cât si
externe tesaturi oltenesti unicat. Fiecare obiect poarta amprenta
originalitatii, fiind un veritabil mesaj al artei populare românesti.
Monument de arhitectura din a doua jumatate a secolului al
XIX-lea ce a apartinut lui Iancu N. Dobruneanu (nepotul
haiducului Iancu Jianu), cladirea este strajuita de coloane cu
capiteluri compozite si frontoane neoclasice bogate decorate.
Prezinta expozitional arheologie: topoare de mâna apartinând
culturii de prund, figurine antropomorfe si vase din neolitic
(cultura Vadastra), unelte de silex, ceramica, opaite, geme,
inscriptii, statuete din epoca romana; documente, ceramica,
cercei, bratari, paftale din epoca medievala; tezaurul de monede
medievale descoperit la Vladila; documente referitoare la
Revolutia de la 1848; arme, medalii si piese de uniforma,
fotografii.
Spitalul Judetean Slatina
Starea de sanatate a populatiei la nivelul judetului Olt se asigura
printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistenta
medicala primara, ambulatorie de specialitate si cele 5 spitale
generale, unul de psihiatrie cronici si unul de pneumoftiziologie,
care asigura servicii medicale de specialitate preventive,
curative, de urgenta, de recuperare si paliative, precum si
postnatale.
În conformitate cu prevederile Contractului cadru între Casa de
Asigurari de Sanatate si furnizorii de servicii medicale, medicii
de familie în judetul Olt sunt organizati în cabinete medicale
individuale si cabinete medicale private.
În cabinetele medicale individuale existente pe raza judetului Olt
îsi desfasoara activitatea medici de familie care sunt în relatie
contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Olt
Cresterea calitatii serviciilor medicale se face si prin acoperirea
întregului teritoriu al judetului Olt cu medici de familie, medici
specialisti, medici stomatologi si alt personal medico-sanitar.
Elemente de etnografie
Olaritul
Un mestesug bine cunoscut în judetul Olt este olaritul, aparut
înca din neolitic si care avea sa detina în zona o înflorire fara
seaman. Astazi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga,
Romana, Corbeni, care mai lucreaza ceramica smaltuita si
nesmaltuita în forme si decoruri diverse. O parte din vase si-au
pierdut utilitatea si sunt folosite pentru decor, astfel ulcioarele de
nunta cu forme de pasari, oameni si animale sau farfuriile întinse
decorate cu pomul vietii, motiv specific centrelor de pe Valea
Oltetului. Alte mestesuguri populare bine conservate în judetul
Olt sunt: cojocaritul Vadastra, torsul, cusutul - Priseaca,
Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn si os - Câmpia
Boianului, pictura populara pe lemn si sticla- Corbu, masti si
calus-Osica, feroneria-Brîncoveni.Mestesugul olaritului,ale carui
vestigii sunt atestate pe teritoriul judetului Olt inca din
neolitic,se mai practica astazi doar în doua localitati din
apropierea orasului Bals.Înainte de primul razboi
mondial,olaritul se practica în mai multe sate ,marele dictionar
geografic al României consemnând în 1899 existenta unor centre
de olarit în localitatile Corbeni,Sâmburesti, Cucuieti,Oboga si
Româna. n prezent,doar la Româna si Oboga mai exista câteva
familii care detin înca ateliere de ceramica. Dintre acestea se
remarca,atât prin varietatea produselor cât si prin valoarea
artistica a realizarii acestora,familiile Ciungulescu si Trusca .În
atelierele lor se lucreaza obiecte ceramice de folosinta
zilnica ,precum cani,strachini,oale sau chiar vase mai mari
smaltuite,cât si obiecte cu caracter ornamental,cum ar fi
ulcioarele de nunta cu forme si ornamente în relief reprezentând
diferite motive zoomorfe sau obiecte de plastica figurativa de
genul instrumentelor muzicale "primitive":fluierice atropo si
zoomorfe cât si miniaturile zoomorfe. Prezenti la numeroase
târguri si expozitii în tara si peste hotare,mesterii din
România:Trusca Mihai,Teodora si stefan sau cei din Oboga
dintre care cei mai vestiti fiind din familia Ciungulescu
Grigore,sunt apreciati în toata tara pentru executia ireprosabila si
rafinamentul deosebit al obiectelor executate de ei,dintre care o
parte din acestea figurând deja in colectiile unor muzee de
prestigiu,dar si in colectii particulare.În dorinta de a asigura
continuitatea practicarii olaritului în centrele deja
consacrate,municipalitatea orasului Bals organizeaza anual
Festivalul Etnofolcloric "Pomul Vietii",în cadrul caruia are loc
si un târg al olarilor.Vasele cu umar,amforele sau figurinele
realizate manual,decorate cu jocuri de linii si hasuri identice cu
acela de pe vasele din epoca neolitica,au trezit un viu interes în
lumea specialistilor,în localitatea Vadastra continuând proiectele
de cercetare si experimentare si astazi în cadrul unui
arheoparc,unde pe lânga cuptoarele de tip neolitic pentru
coacerea vaselor au mai fost realizate si locuinte si alte anexe de
tip neolitic.În felul acesta harta judetului Olt s-a îmbogatit cu
aparitia a înca unui obiectiv touristic.
Prelucrarea lemnului
În domeniul prelucrarii lemnului si osului în zonele etnografice
Olt,mai întâlnim mesteri traditionali în localitatile Pietris,Corbu
si Fagetelu.
În trecut prelucrarea lemnului,ridicarea constructiilor si
ornamentarea stâlpilor prin crestare se faceau de catre mesteri
specialisti raspânditi în toate satele.
În prezent multe din constructiile de lemn aflate în judetul Olt
sunt realizate si ornamentate de mesteri veniti din satele de
munte ,vâlcene sau argesene.
Un adevarat virtuoz în prelucrarea lemnului este Tanase
Constantin din localitatea Corbu în zona de confluenta a
judetului Olt cu Arges.
Pentru el lemnul nu prea mai are secrete.Din mâna sa ies obiecte
de mobilier traditional
românesc:dulapioare,copaite,tocatoare,lazi de zestre
miniaturale,dar si unele de uz
gospodaresc:linguri,cofe,pristolnice,icoane de vatra,toate
cizelate cu semne încrustate dupa tipare arhaice.Participant la
numeroase târguri din tara si din strainatate,mesterul Constantin
Tanase,este detinator de numeroase premii si medalii care atesta
valoarea si autenticitatea artei sale.
Portul Popular
Portul popular din judetul Olt ocupa în ansamblul costumului
românesc un loc aparte prin trasaturile sale particulare,
îmbogatind repertoriul ornamenticii populare românesti cu
motive originale, de o deosebita valoare plastica. Pe ansamblul
zonei Olt vom remarca anumite trasaturi ale portului popular:
camasa din pânza alba cusuta cu motive geometrice din arnici,
completate cu margele colorate; zavelci de culoare bleumarin,
alese în razboi, cu fir metalic sau beteala, sube din dimie alba
sau seina (pentru iarna). Marama din borangic întregeste
costumul dându-i o nota de eleganta si un aspect tineresc.
Obiceiurile legate de anumite sarbatori din ciclul anual al muncii
sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu
important al culturii populare românesti.Cele mai spectaculoase
si mai bine pastrate obiceiuri sunt cele de iarna, prilejuind
colindul, constituirea cetelor, ursitul de maritat etc. Obiceiurile
de primavara marcau diferite etape în desfasurarea muncilor
agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul
Olt se organizeaza calusul, cea mai însemnata manifestare
folclorica, în care dansul are un rol preponderent."Prin costum,
traditii si cântece fiecare sat tine sa-si pastreze aureola specifica"
spunea Lucian Blaga facând elogiul satului
românesc.Gospodaria taraneasca specifica judetului Olt s-a
individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile
istorice si social-economice. În judetul nostru au existat
admirabile exemplare de case taranesti lucrate cu multa
maiestrie artistica, adevarate monumente de arhitectura în lemn
si zidarie. În partea de sud a judetului mai amintim casa din
pamânt si bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului casa din paianta
si bordeiul.
Elemente de Folclor
Sarbatori populare
Târgul popular Tismana, târg de ceramica si olarit, de seminte la
debutul primaverii.
Sarbatoarea Bujorului, în a doua jumatate a lunii, în
Radomiresti, judetul Olt. Sarbatori ale bujorului exista în mai
multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta în forma
salbatica ocupa arii mai importante;
Târgul Olarilor, în prima jumatate a lunii, la Bals, localitate
situata între Slatina si Craiova. Aici se aduna cei mai
reprezentativi mesteri populari în arta olaritului din zonele
Oboga si România.
Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul
drept al Oltului la 20 kilometri sud de Draganesti Olt;
Festivalul national "Calusul Românesc" se desfasoara la Slatina,
Caracal, Vâlcele si Oporelu, precum si în alte vetre caluseresti
din judesul Olt. Pastreaza obiceiul calusului, dezvoltând si la
copii dragostea pentru acest obicei.
Sarbatoarea Pâinii, sarbatoare câmpeneasca organizata la
sfârsitul sezonului secerisului, în aceasta regiune cunoscuta
pentru întinderile de culturi de cereale, sarbatoare desfasurata la
Scornicesti, judetul Olt, la 26 kilometri nord-est de Slatina.
Scornicesti este de asemenea orasul natal al lui Nicolae
Ceausescu (1918-1989), ultimul dictator comunist;
"Sarbatoarea iilor", la Cezieni, în judetul Olt. Cele mai frumoase
ii lucrate manual sunt premiate la un concurs unde se aduna toti
locuitorii comunelor învecinate;
"Sarbatoarea pâinii" are loc la Scornicesti, localitate din judesul
Olt unde s-a nascut Nicolae Ceausescu, ultimul presedinte-
dictator al României. Este legata de treierat si aduce pe scena
formatii populare din întreaga tara;
Festivalul Cântecului Popular la Bals, pe drumul E70 între
Slatina si Craiova; Festivalul de muzica populara "Corabia de
Aur", ce se tine pe malurile Dunarii;
"De la Draganesti la vale", cel mai mare festival de doine si
balade, are loc în localitatea Draganesti, la 35 km de Slatina;

2.3.2 Potentialul turistic tehnico-economic

Unele dintre cele mai importante obiective sunt: Stadionul Parc
din orasul Caracal cu o capacitate de 13000 de locuri, poate
gazdui meciuri de fotbal, competitii de atletism. Din punct de
vedere al obiectivelor ingineresti se pot remarca podul de la
Slatina si podul feroviar de la Stoenesti.

2.4 Regionarea turistica

Cea mai importanta afliliere este la regiunea de dezvoltare Sud-
Vest Oltenia.

III.Stadiul actual de valorificare a

potentialuluiu turistic
3.1 Structuri de primire turistica
3.1.1 Structuri de primire turistica de
cazare
Din punct de vedere al structurilor de cazare avem: hoteluri, ,
vile turistice, cabane,bungalouri, pensiuni turistice si
agroturistice. Avem ca locuri de cazare 888 impartite in felul
urmator: 560 hoteluri, 18 vile turistice, 20 cabane, 80
bungalouri, 165 pensiuni, 45 pensiuni agroturistice.

3.1.2 Structuri de primire turistica de

cazare pentru alimentatie
Din cadrul spatiilor turistice, putem vedea ca avem la hoteluri
120 de locuri, 18 vile turistice, 20 cabane, 90 pensiuni, 45
pensiuni agroturistice.

3.1.3. Structuri de primire turistică de

tratament balnear
Judetul Olt nu dispune de capacitati balneo-climaterice

3.1.4. Structuri de primire turistică de

agrement, agrement sportiv şi
divertisment cultural
Avem 45 de locuri la capitolul de agrement si peste 500 de
locuri la divertisment cultural.
3.1.5. Structuri de primire turistică de
transport
Avem de tip fluvial, un numar de 25 de locuri la portul Corabia

3.1.6. Structuri de primire turistică de

promovare şi comercializare turistică

Avem mai multi operatori de touroperating precum: RADFARM

SRL sau ROMTIMEX. De asemenea, avem mai multe agentii
ale unor firme renumite de turism: EXIMTUR, TUI,Christian
Group.

3.2. Circulaţia turistică

3.2.1. Forme de turism practicate

Tipurile de turism practice in Olt sunt cele de odihna, recreative,

cultural, religios. Cele de odihna sunt la toate spatiile turistice, la
fel si cele recreative. Cele culturale sunt in cadrul Muzeului
Judetean Olt, iar cel religios in cadrul manastirilor si bisericilor
de pe cuprinsul judetului.

3.2.2. Programe turistice oferite

3.2.3.1. Număr de turişti
Au fost in total 13786 de turisti, dintre care 12563 romani si
1223 straini. In hoteluri au fost 11509, 10377 romani și 1132
straini, in hosteluri 293, toti fiind romani, in bungalouri au fost
36, dintre care toti romani, 1188 in pensiuni turistice, 1163
romani si 25 straini, in pensiuni agroturistice 537, dintre care
528 romani si 9 straini

3.2.3.2. Număr de înnoptări

Avem un numar 40209, repartizate astfel 35825 romani si 4384
straini, avem 30172 la hoteluri, dintre care 26318 romani si 3854
straini. La hosteluri 373, toti fiind romani, vile turistice 589,
dintre care 270 romani si 319 straini; la cabane turistice 66, toti
fiind romani, 522 in bungalouri, toti fiind romani. La pensiuni
au fost 7346, dintre care 7197 romani si 149 straini, iar cele
agroturistice 1141, dintre care 1079 romani si 62 straini.

3.2.3.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului a fost de 3 zile(2,91), iar pe
repartizarea de natie, durata medie la romani a fost de 3 zile
(2,85), iar pentru straini 4 zile (3,58).

3.2.3.4. Număr turişti naţionali/locali

Numarul de turisti locali plecati in strainatate a fost de 9510 mii
persoane.

IV. Propuneri de dezvoltare a

turismului
4.1 Premize ale dezvoltării turismului
Cadrul natural favorabil, asociat cu caracteristicile economice
ale zonei, a permis instalarea și permanentizarea populației pe
aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. Trasarea
drumului București-Craiova în anul 1845(actualul DN 65/E 574)
și construirea căii ferate București-Pitești-Slatina-Balș-Craiova
în anul 1875, a generat dezvoltarea zonei și a localității Balș care
a primit statut urban în anul 1921.

Orașul Balș, situat la distanțe aproximativ egale(25 km) de

orașele Craiova(principala metropolă a Olteniei) și
Slatina(reședința județului Olt), și-a conturat cu dificultate o arie
de polarizare între cele două orașe.

În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului

Național(PATN)-Secțiunea a IV-a- ,,Rețeaua de localități”,
orașul Balș intră în categoria localităților urbane de rangul III,
reprezentând un centru de atracție zonală. Datorită funcțiilor
urbane complexe, orașul Balș este un important centru
polarizator pentru partea nord-vestică a județului Olt. Orașul
Balș polarizează activitățile turistice pe spații restrânse, fiind în
același timp localitatea din care pornesc fluxuri turistice modeste
spre zonele învecinate de pe Valea Oltețului.

În zona Balș se identifică astăzi, o mulțime de obiective turistice

de interes local, zonal și chiar național : biserici și mănăstiri din
sec. XVI-XIX, case memoriale, un variat fond etnofolcloric,
puțin cunoscute, cu fluxuri turistice mici, dar cu un potențial
mare de valorificare pe viitor. Pentru turiști sunt importante :
bisericile vechi și mănăstirile Măinești, Călui, Brâncoveni unde
au loc procesiuni religioase de marile sărbători creștine sau
hramuri, centrul de olărit de la Oboga, Pădurea Sarului, Lunca și
Valea Oltețului- adevărate oaze de relaxare și recreere.
Aceste obiective naturale deosebite, alături de valorile cultural-
antropice de o inestimabilă valoare, de ospitalitatea și tradițiile
strămoșești, au contribuit și contribuie în egală măsură la
dezvoltarea turismului în această zonă. Frumusețile și bogățiile
naturale ale acestei zone, cât mai ales cele create de mintea și de
mâna omului, te cheamă să le vezi, să le cunoști, să le admiri,
să-ți îmbogățești mintea și să-ți umpli inima de bucurie și
mulțumire sufletească.

4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta

Formele turistice ce se pot dezvolta o reprezinta turismul
agroturismul, prin exploatarea cadrului natural la un nivel
maxim. De exemplu, Parcul „Constantin Poroineanu” Caracal si
capacitarea turismului economic prin creearea unui parc auto
intr-unul dintre municipiurile judetului.

4.3. Propuneri de dezvoltare a

structurilor de primire turistică
Operațiuni/activități indicative:
- Dezvoltarea economică locală prin valorificarea specificului
turistic local (dunărean,
rural, de pescuit, etc.)
- Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea structurilor de
cazare, alimentaţie şi
agrement în staţiuni şi în localităţile cu potenţial turistic
- Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publică
- Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate privată (pârtii
de schi, terenuri de
sport, parcuri de distracții, bazine de înot, etc.);

4.4. Propuneri de dezvoltare şi

diversificare a ofertei turistice
(balneare, culturale, odihnă,
recreere) etc.
Localizarea optimă din punct de vedere al tranzitului, unul din
coridoarele de transport european ce tranzitează România
străbate judeţul de la vest la est; Accesarea fondurilor
structurale pentru refacerea infrastructurii, a creării de centuri
ocolitoare şi pentru refacerea şi modernizarea sistemului de
utilităţi atât în mediul urban, cât şi în mediul rural; Crearea
serviciilor suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri prin
demararea activității în cadrul Bursei de cereale Corabia ;
Includerea porţiunii de Dunăre a judeţului în turismul de
croazieră şi agrement; Apropierea de sistemul navigabil al
Dunării prin dezvoltarea portului Corabia Păstrarea ponderii
ridicate a producţiei industriale destinate exportului; Poziţia de
frontieră favorabilă cooperării transfrontaliere pentru atragerea
fondurilor europene care vizează dezvoltarea afacerilor.

4.5. Volum de investiţii şi sursă de

finanţare
1) Reabilitarea secţiilor expoziţionale la Muzeul Judeţean Olt şi
amenajări
peisagistice, lucrări decorative pentru evidenţierea clădirii şi a
exponatelor -
valoarea proiectului - 4.560.981 lei .
Beneficiar – Consiliul Județean Olt .
Proiectul își propune:
Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea Muzeului
Județean Olt,
Refacerea/amenajarea căilor de acces pietonale și carosabile
către obiectivul reabilitat,
Realizarea de amenajări peisagistice pentru evidențierea
Muzeului Județean Olt,
Dotări interioare (instalații, echipamente, dotări pentru
asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc,
antiefracție),
Modernizarea utilităților aferente obiectivelor de patrimoniu,
Dotări pentru expunerea și protecția Muzeului Județean Olt, ca
și clădire de patrimoniu cultural,
Amenajarea căii de acces către muzeu, parcare, reclame și
indicatoare.
Rezultate:
1. Amenajarea holului principal , lucrări ce se vor constitui din
consolidări, reparații,
amenajări pentru simpozioane, vernisaje, evenimente mondene,
lansări de carte.
2. Reabilitarea scării principale.
3. Secția de artă plastică:
- reabilitare, schimbare tocării ferestre, sistem antiefracție la
ferestre și uși, antiincendiu, iluminat pentru evidențierea
exponatelor.
4. Secția de istorie și cultură:
- recondiționare pereți,
- sisteme (antifurt, anti-incendiu, iluminat, camere video).
5. Sală de festivitate:
- reabilitare,
- restaurare uși, pereți(modelul Sala oglinzilor de la Muzeul de
Artă Craiova).
6. Depozit muzeu:
- necesar mobilier, confecționare module de depozitare,
echipamente, tâmplărie
schimbată, vitrine pentru punere în valoare exponate.
7 . Refacerea grupurilor sanitare pentru publicul larg.
8 . Înlocuire pardoseală holuri,
9.Amenajare curte interioară (pavele, instalații pentru apă
pluvială, spații de parcare).
10. Amenajare peisagistică, refacere alei, curte interioară și
exterioară muzeu

V. Program de promovare şi
publicitate turistică
Județul Olt trebuie vizitat în special datorită vestigiilor istorice
cum ar fi: "Ruinele cetăţii Sucidava din Celei - Corabia așezare
geto-dacică, vestigiile oraşului roman "Romula" de la Reşca (la
nord de Caracal),dar nu pot fi neglijate nici edificiile religioase
sau culturale. Oraşul Corabia reprezintă un punct de interes în
special pentru oamenii pasionați de pescuit, aceştia fiind
obişnuiţi să îşi petreacă o vacanţă de neuitat pe malul Dunării.
Turiştii aleg în special oraşele din Olt pentru ospitalitatea şi
preparatele tradiționale care li se oferă. Judeţul Olt reprezintă un
punct de interes pentru persoanele care se ocupă cu studiul
etnografiei şi al artei.

VI. Protejarea mediului înconjurător

şi a resurselor turistice;
Județul Olt deține numeroase avantaje care, printr-o valorificare
corespunzătoare, pot asigura încadrarea acestuia în topul
regiunilor agricole europene. În prezent, deși o mare parte a
populației desfășoară activități agricole, si în ciuda abundentei
resurselor, aportul agriculturii la nivelul PIB regional este foarte
scăzut. Pentru a ameliora această situație, sunt necesare investiții
masive în retehnologizarea acestui sector, precum si asigurarea
unei pregătiri profesionale adecvate a personalului ce activează
în acest domeniu.
Operațiuni/activități indicative:
- Îmbunătăţirea accesibilității în mediul rural;
- Dezvoltarea socială a comunităţilor rurale;
- Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii
acesteia;
- Diversificarea si dezvoltarea sectorului agricol și agro-
alimentar;
- Îmbunătățirea procesării si marketingului produselor agricole;
- Protejarea identitarii culturale
- Instruire și consultanță în agricultură
- Dezvoltarea pescuitului și a acvaculturii;
- Gestionarea durabilă a apei
Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a
moștenirii cultural-istorice În condiţiile crizei economice
actuale, foarte mulţi specialişti consideră turismul ca fiind unul
dintre sectoarele cu cel mai ridicat potenţial de a oferi creşterea
şi dezvoltarea economică la nivel internaţional. Existenţa unui
patrimoniu turistic valoros nu conduce automat la manifestarea
unui turism profitabil, decât dacă acesta este însoţit de o
infrastructură și servicii corespunzătoare, care să le facă
accesibile turiştilor şi să le pună în valoare.

VII. Dezvoltarea turismului şi

protejarea mediului înconjurător şi a
resurselor turistice.
Impactul economic, ecologic şi socio-
cultural al dezvoltării turismului
Îmbunătăţirea accesibilităţii şi valorificării patrimoniului
cultural al judetului
Atât analiza potențialului turistic județean , cât și consultările cu
actorii locali, prin intermediul grupurilor de lucru, au arătat că
patrimoniul cultural trebuie considerat ca fiind caracteristica
turistică de top a regiunii.
Mănăstirile, architectura din mediul urban și rural, siturile
arheologice sunt, fără îndoială, un punct principal de interes
pentru orice turist care vizitează județul și, în mod special, un
motiv pentru acesta să vină și să petreacă timp în zonă.
Un astfel de patrimoniu are nevoie de protecție, acest aspect
constituind un element adițional valorificării turistice a
patrimoniului regiunii prin restaurarea pieselor aflate în condiții
inadecvate pentru a fi integrate în circuitul turistic, precum și
măsurilor de îmbunătățire a accesului turistic prin intermediul
infrastructurii fizice și măsurilor adecvate de promovare.
Prioritatea discutată în continuare se adresează tuturor tipurilor
de intervenție care sunt legate de patrimoniul cultural al regiunii
și valorificarea sa turistică.
Operațiuni/activități indicative
- Restaurarea şi valorificarea turistică a patrimoniului
arhitectural şi cultural în
vederea creşterii accesului publicului şi a numărului
vizitatorilor;
- Creşterea accesului la obiectivele de patrimoniu cultural şi
arhitectural;
- Sprijin pentru iniţiativele de valorificare a specificului
etnografic şi etnic;
Domeniu de intervenție 6.2: Crearea/modernizarea
infrastructurii de turism în
vederea creșterii atractivității județului
Operațiuni/activități indicative:
- Dezvoltarea economică locală prin valorificarea specificului
turistic local (dunărean,
rural, de pescuit, etc.)
- Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea structurilor de
cazare, alimentaţie şi
agrement în staţiuni şi în localităţile cu potenţial turistic
- Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publică
- Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate privată (pârtii
de schi, terenuri de
sport, parcuri de distracții, bazine de înot, etc.);
Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
Gestionarea rațională și eficientă a resurselor naturale, în special
a energiei, reprezintă o provocare critică de mediu, sănătate și
competitivitate. Acestea constituie, De asemenea, un potențial
important pentru creșterea economică și crearea de locuri de
muncă.

Concluzii
Oltul este un judet de vis care merita sa fie vizitat de orice turist.
Acest judet trebuie vizitat în special datorita vestigiilor istorice
cum ar fi Ruinele cetatii Sucidava din Celei - Corabia asezare
geto-dacica, vestigiile orasului roman "Romula" de la Resca, (la
nord de Caracal),dar nu pot fi neglijate nici edificiile religeoase
sau culturale: Manastirea Brâncoveni (la 15 km de Piatra Olt),
ridicata în sec. XVI, Manastirea Caluiu din Comuna Oboga,
Manastirea Hotarani din Comuna Farcasele, Manastirea
Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594, Biserica "Sf.
Treime" din Caracal, casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal
Casa memoriala "Nicolae Titulescu" din localitatea ce-i poarta
numele.
Orasul corabia reprezinta un punct de interes în special pentru
oamenii pasionati de pescuit acettia fiind obitnuiti sa îsi petreaca
o vacanta de neuitat pe malul dunarii.
Turistii aleg în special orasele din Olt pentru ospitalitatea si
preparatele traditionale care li se ofera.
Judetul Olt reprezinta un punct de interes pentru persoanele care
se ocupa cu studiul etnografiei si al artei,destinatiile oltene care
pot fii vizitate de personaele interesate sunt : casa memoriala
"Iancu Jianu" din Caracal, si casa memoriala "Nicolae
Titulescu".

Bibliografie
https://www.cjolt.ro/pozearticole/documente/7154.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt
https://regionis.wansait.com/oltenia/judetul-olt-oltenia/judetul-
olt-datele-geografice-si-relieful/
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-
table