UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ,,DUMITRU STĂNILOAE”

MASTER: FAMILIA CREȘTINĂ CONTEMPORANĂ
ANUL II

Bullying Cyberbullying și grooming-ul. Abuzul asupra

copiilor.
Profesor îndrumător:

Conf. Dr. Carmen Gabriela LĂZĂREANU MASTERAND:

Răzvan Nicolae BIBIRE

IAȘI,
2020

1
 CUPRINS

CUPRINS.......................................................................................................................................................2
I. Introducere…………………………………………………………………………………………….....3

II.1. Ciberbullyng....................................................................................................................................4
III. Probleme care apar................................................................................................................................8
IV. Un posibil portret al copilului ecranului..............................................................................................13
V. Concluzii..............................................................................................................................................14
VI. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................15

2
 I. INTRODUCERE

Societatea informațională este definită ca societatea în care producerea și

consumul de informație este cel mai important tip de activitate, informația fiind
recunoscută drept resursă principală, mediul informațional ( alături de cel social și
ecologic) este un mediu de existență a omului iar tehnologiile informației și
comunicațiilor sunt tehnologii de bază. Privind către civilizația noastră hiper-
tehnicizată din secolul XXI, este tot mai limpede constatarea tristă că progresele
științifice și tehnice nu sunt dublate de evoluții similare în plan moral și spiritual.
Mai mult, tehnica amenință să devină un rival al spiritului, să artificializeze viața
oamenilor1. În era informațională în care trăim, viața a devenit tot mai tehnică.
Mașina și-a pus pecetea imaginii sale asupra spiritului omului, asupra tuturor
laturilor activității sale2.

1
Pr. Dascălu Neculai, Comunicarea religioasă în era informațională, Teză de Doctorat sub coordonarea Pr. Prof.
Dr. Nicolae Achimescu, Iași, 2008, p. 207.
2
Pr. Dr. Nicolae Achimescu, Religii în dialog, Editura Trinitas, Iași, 2006, p. 405.

3
 II. Ce este Bullyng-ul?

Bulliyngul în şcoli reprezintă o problemă relaţionată cu vârsta copiilor şi

până nu demult adulţii (părinţi şi profesori) priveau acestă problemă cu o atitudine
relaxază de tipul „aşa sunt copiii” sau „copiii sunt copii”. Tachinarea, poreclirea
sunt comportamente circumscrise fenomenului de bullying care de cele mai multe
ori, trec neobservate, considerându-se că fac parte dintr-un aşa-numit obişnuit
pedagogic de fiecare zi. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile
incipiente ale formelor mai grave. Cazurile de violenţă din  şcoală – inluzând şi
formele extreme de atac armat înregistrate în şcolile americane– relevă
consecinţele grave şi uneori mortale ale comportamentului de bullying. 

Unul dintre pionierii şi fondatorii programelor de prevenţie privind

bullyingul este dr. Olweus din Norvegia. În cartea lui din 1993, „Bullying-ul în
şcoală: Ce ştim şi ce putem face”, dr. Olweus identifică caracteristicile elevilor,
care alcătuiesc profilul de agresor şi cele care alcătuiesc profilul de victimă.

II.1. Ciberbullyng

Agresiunea pe Internet, numită și agresiune online sau cyberbullying, este

hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe
bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori
loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de
dreptul la viața privată a victimei.

4
 Organizația „Stop Cyberbullying” (2008) arată că, printre altele, agresiunea
online poate începe prin faptul că agresorul se dă drept victima. Accesând ilegal
contul victimei (accesarea contului nu poate avea loc decât dacă agresorul cunoaște
parola), agresorul trimite mesaje injurioase celor de pe lista de contacte ale
victimei, creând probleme între victimă și aceștia. Schimbând apoi parola,
agresorul împiedică victima de a mai intra pe cont(Facebook). O altă metodă
folosită de agresor este de a deschide un cont în numele victimei și de a-l folosi
pretinzând că este victima. Păstrarea secretă a parolei chiar și față de cei mai
apropriați prieteni este de aceea absolut necesară.

II.2 Cum se ajunge la Ciberbullyng?

Joaca afară a devenit, cel puțin în marile orașe, o problemă de securitate

pentru copiii. În puținul timp liber pe care îl au la îndemână, părinții trebuie să se
ocupe de o mulțime de activități, așa încât, a-și duce copilul la locul de joacă se
face uneori cu mari eforturi. În vremea copilăriei noastre, cu cheia de gât, ne
jucăm în spatele blocului, iar părinții noastri își făceau liniștiți treburile, nefiind
preocupați de faptul că noi eram singuri la joacă. Acum, acest lucru este imposibil
pentru un foarte mare numar de familii, așa încât părinții preferă să le dea copiilor
o tabletă sau telecomanda televizorului pentru ca să îi știe jucându-se în siguranță
în timp ce ei își fac treburile prin casă3.

3
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia creștină, școală a iubirii și a desăvârșirii, Editura Doxologia, Iași, 2011, p.
161.

5
 Astfel, ei dobândesc de mici abilități digitale într-o epocă în care rețelele
de socializare și comunicarea online reprezintă norma4. Internetul este cu noi de un
sfert de secol. În timpul acesta, dispozitivele digitale au devenit infinit mai
sofisticate și bineânțeles mai accesibile în toate felurile; mai ieftine, mai mici și
mai atrăgătoare pentru utilizatori.

Mulți dintre noi nu recunosc decât atunci când e prea târziu că ecranele și
dispozitivele digitale sunt prezente pretutindeni și că accesul la internet și la
rețelele de socializare este foarte simplu. Aceasta este o reală problemă, deoarece
în urma cercetărilor desfășurate în ultimii ani, s-a constatat că vizionarea TV și/sau
calculatorul și/sau telefonul dăunează dezvoltării și funcționării creierului uman 5.
Este demonstrat faptul că mintea tinerilor ajunge să fie dependentă de starea de
pasivitate, de neconcentrare și de negăndire. Una din cele mai grave consecințe pe
care le are privitul într-un ecran, este asupra funcționării părții din față a creierului-
cortexul prefrontal, care îl deosebește pe om de animal. Prin îngreunarea
dezvoltării acestei zone esențiale, vizionarea afectează capacitatea de concentrare a
atenției, slăbește motivația și favorizează comportamentele instinctive: bulimia,
agresivitatea, impulsuri sexuale6.

Acestea sunt doar câteva din motivele pentru care Asociația Americană
de Pediatrie (AAP), recomandă ca până la doi ani copiii să nu fie lăsați să se uite la
televizor7, iar după perioada vârstei școlare să li se limiteze timpul vizionării la
una, cel mult două ore pe zi. Tot în acest sens, OMS, cu sediul la Geneva, a
publicat primele recomandări privind timpul pe care copiii cu vârste sub 5 ani ar
4
John Coleman; Suzie Hayman, Părinții și tehnologia digitală, Traducere din limba engleză și note de Iulia
Bodnari, Editura Herald, București, 2018, p. 7.
5
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, Efectele micului
ecran asupra minții copilului, Editura Prodromos, Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, București, 2007,
p. 7.
6
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, op. cit., p.7.
7
https://proingenio.ro/sfaturi-de-luni-copiii-si-gadget-uri-le/?fbclid=IwAR06Bgngj5y6EF26YNvO6IusDk-
LCOtiJswq_KTu1pDgxVqFCnqO90uLn_o

6
trebui să îl petreacă făcând mișcare, dormind și timpul petrecut vizionând
programe la televizor sau conținuturi online. Lipsa de activitate fizică a fost
identificată ca fiind un principal factor de risc de mortalitate la nivel global și un
factor care conduce la creșterea excesului în greutate și la obezitate”, a scris OMS.
Copilul nu se poate opune, nu are discernământul necesar, de aceea este
important ca el să fie apărat de tehnologiile care-i pun în pericol sănătatea mintală
și viitorul8.

Mijloace folosite în SUA pentru exercitarea agresiunilor pe Internet,

(conform unei statistici din 2011).

III. Probleme care apar

8
Arhim. Simeon Kraiopoulos, Părinți și copii, Abordare teologică, duhovnicească și psihologică, Volumul II,
Traducere de Garoafa Coman, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15.

7
 Cercetările făcute de-a lungul anilor au demostrat faptul că funcțiile pe care le
coordonează cele două emisfere cerebrale în cadrul actelor cognitive sunt complet
diferite.
A. Emisfera dreaptă > guvernează procesele ce presupun o percepere globală și
simultană, imaginația, emoțiile, culorile.
B. Emisfera stângă > se ocupă de procesele liniare, analitice și succesive. Ea
analizează și aranjează gândirea logică și deductivă.
,,Prin urmare, gândirea logică și analitică exprimarea corectă, gramatical
vorbind, a ideilor, cititul, scrierea, raționamentul matematic și științific, împreună
cu alte abilități din cele procesate de emisfera stângă, sunt puse în criză în
societatea modernă, prin vizionarea excesivă a televizorului și prin utilizarea
calculatorului”9.

Dezvoltarea deficitară a acestei emisfere este una din cauzele principale

ale scăderii capacității intelectuale la mulți dintre tinerii de astăzi, care aduce cu
sine și probleme de învățare și atenție. ,,Majoritatea specialiștilor în domeniu susțin
că nu trebuie permis ca vizionarea TV să înlocuiască jocurile fizice (alergatul,
înotul, plimbarea in aer liber,etc.), lucrul de mână ( a construi, a coase, a
întreprinde, în general ceva cu mâinile) sau alte activități prin care cele două părți
ale corpului (stânga și dreapta) învață să se coordoneze între ele”10.

Pentru a fi mai ușor de înțeles, voi aduce un exemplu concret: ,,În

2015, postul de televiziune Channel 4 a produs un serial despre viața
adolescentului, în care, timp de nouă luni, au urmărit 13 elevi de clasa a șasea,
înregistrând fiecare postare pe care au făcut-o pe Twitter, WhatsApp, Facebook si
Instagram. Totalul a întrecut un million de interacțiuni”11.
9
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, op. cit., p. 23.
10
Healy Jane M., Endangerend Minds, Touchstone, New York, 1990, apud, Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog
Nicoleta Criveanu...op.cit., p. 25.
11
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 15-16.

8
 În condițiile în care creierul rămâne pasiv în timpul copilăriei și
adolescenței, prin vizionarea excesivă a jocurilor pe calculator, va fi mult mai
dificil să-și dezvolte capacitățile intelectuale mai târziu spre maturitate. Dar,
problemele pentru cazurile acestea nu sunt rezervate doar pentru viitor ci ele
afectează viața de zi cu zi a copilului. Astfel, majoritatea acestor copiii prezintă
dificultăți în ascultarea, urmărirea unui lucru dar și dificultăți de exprimare.

Acești copiii reușesc cu greu să-și controleze comportamentele și emoțiile,

astfel că impulsurile interioare sau influențele mediului îi fac nu numai să se
deconcentreze ușor, ci chiar îi pot antrena în acțiuni sau în stări emotionale străine
de interesele lor proprii12. În America, marea parte a celor diagnosticați cu
incapacități de învățare ( learning disabilities) suferă de hiperactivitate sau de așa
numitele probleme de atenție. Odată cu acest deficit de învățare vine și ADHD
( attention deficit with or without hyperactivity disorder ) de care, după unele
statistici realizate în America, suferă mai mult de o treime dintre copiii americani13.

O altă problemă, care reiese din petrecerea a prea mult timp în fața unui
ecran este oboseala permanentă. Oboseala este efectul a prea puține ore de somn,
pe principiul cauză- efect. Iată rezultatele unui studiu realizat de către Ofcom
(Office of Communications), autoritatea de reglementare a comunicațiilor din
Marea Britanie:

,,Petrecem de două ori mai mult timp pe internet față de acum zece ani. Cea
mai mare creștere din ultimii cinci ani a fost printre tinerii cu vârste între 16 și 24
de ani, care și-au triplat timpul de utilizare a dispozitivelor digitale. Mai mult de
25% dintre utilizatorii de internet urmăresc programe de televiziune sau filme
online, în comparație cu unul din zece în 2007. Numărul de utilizatori care
12
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane, Editura Evanghelismos, Fundația Tradiția
Românească, București, 2005, p. 197.
13
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu...op.cit., p. 35.

9
urmăresc videoclipuri online aproape că s-a dublat în 8 ani, ajungând de la 21% la
39% dintre utilizatorii de internet. Folosirea rețelelor de socializare s-a triplat din
2007. Aproape 75% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de 16 ani și peste, au
spus că au un profil pe o rețea de socializare, în comparație cu 20% în 2007”14.

Pe lângă pericolele deja amintite ca: dezvoltarea întârziată, creşterea rapidă

a creierului, privarea de somn, Chris Rowan medic terapeut pediatru american mai
adaugă:

 Obezitatea -televizorul şi jocurile video sunt legate de creşterea numărului

de copiii obezi. Copiii cărora li se permite să aibă un dispozitiv în dormitor
au cu 30% mai multe şanse de a deveni obezi. În 2013, 42 milioane de copiii
sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi15.
 Agresivitate- conţinutul media violent poate provoca agresivitate. Rowan dă
exemplu jocul Grand Theft Auto care ilustrează crime, sex, viol, tortură şi
mutilare.
 Emisii de radiaţii- în mai 2011, OMS a clasificat telefoanele mobile (precum
şi alte dispozitive) în categoria de risc 2B (cu efect posibil cancerigen) din
cauza emisiilor de radiaţii. Copiii sunt mai sensibili decât adulţii fiindcă
sistemele lor imunitare şi creierele lor sunt încă în dezvoltare16.

Vision Council a descoperit că americanii petrec între 6 şi 9 ore pe zi în faţa

dispozitivelor digitale, dar şi că numărul adulţilor care depăşesc 10 ore pe zi în faţa
acestor dispozitive a crescut cu 4%17. Dar internetul are și el, ca toate lucrurile și
aspecte pozitive, care ne ajută și ne ușurează viața cum ar fi:

14
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 53-54.
15
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-situatie-pt-ZEIO-2016.pdf
16
https://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/27/doctor-10-motive-pentru-care-copiii-sub-12-ani-nu-ar-trebui-sa-aiba-
acces-la-telefoane-si-tablete-0/
17
https://www.familiaortodoxa.ro/2014/01/15/studiu-cum-ne-imbolnavesc-gadget-urile/

10
  Să ne conectăm și să păstrăm legătura cu prietenii și cu persoanele
apropiate;
 Să găsim diverse informații folosind motoare de căutare (Google, Bing,
etc.) în scopuri educaționale și nu numai;
 Să joace anumite jocuri interactive, care dezvoltă gândirea;
 Să ne amuzăm, ascultând muzică sau urmărind emisiuni sau diverse site-
uri cum ar fi You Tube;
 Să cumpărăm sau să vindem un produs;

Cu siguranță lista aceasta ar putea continua cu alte diferite activități pe care le

preferăm fiecare în parte, dar la pachet cu toate aceste avantaje vin și anumite
dezavantaje care sunt de la rele și neimportante până la grave și vătămătoare. Aș
vrea doar să amintesc câteva dintre acestea care sunt grave și vătămătoare pentru
copiii chiar și adolescenți care nu au suficientă experiență pentru a putea discerne
lucrurile:

 ALCOOLUL – 39%dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani care

folosesc rețele de socializare raportează că au văzut fotografii cu persoane
sub influența alcoolului18.

 BULLYING-UL – desemnează agresiuni de naturi multiple ( fizice, verbale,

emoționale, manifestate online sau în prezența celui agresat).

 SEXTING-UL – reprezintă trimiterea unor poze și texte cu mesaj sexual

explicit. Un sondaj realizat de către The Wireless Report în anul 2014 a
constatat următoarele: 37% dintre tinerii cu vârstele cuprinse între 13 și 25
de ani din Marea Britanie au trimis o fotografie cu ei dezbrăcați printr-o
18
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 66-67.

11
 aplicație de pe smartphone. De asemenea jumătate dintre ei cred că
sextingul este o distracție nevinovată19. Tot aici intră și pornografia si
comportametul sexual online. Un studiu arată că în America sunt zilnic 65
de milioane de căutări de imagini pornografice, ceea ce reprezintă 25%
din totalul căutărilor zilnice, transmițându-se 2,5 milioane de mail-uri cu
conținut sexual20.

 GROOMING-UL – este o problemă destul de serioasă pe internet și

înseamnă faptul că cineva își crează un cont fals pe o rețea de socializare
cu intenția de a stabili o relație de prietenie ca mai apoi să își ducă la
îndeplinire scopul. Dacă scopul este unul sexual atunci groomer-ul va
îndrepta discuția în acestă parte, de asemenea dacă este politic sau de altă
natură va acționa la fel21.

IV. Un posibil portret al copilului ecranului

Egoist și individualist, ghidat numai de propriile interese și plăceri,

tânărul crescut în fața micului ecran este incapabil să se descurce singur în viață.
Tiranic cu proprii părinți, îndrăzneț până la obrăznicie cu cei mai mari decât el,
19
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 87-88.
20
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia contemporană între ideal și criză, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 251; vezi și
Virgiliu Gheorghe, Pornografia, maladia secolului XXI, Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, Editura
Prodromos, București, 2011, pp. 16-18.
21
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., p. 99.

12
 ca și cum i s-ar cuveni totul, își arogă toate drepturile și libertățile, fără a
considera că are vreo datorie sau responsabilitate. Acest tânăr lasă impresia că
știe totul, că are răspunsul la toate22.

Gândirea Simțirea Voința

TV reduce Stimulează, dar Automatizează,
din exterior mecanizează
(nereală)
Jocuile electronice elimină Stimulează doar Stimulează doar
sentimentele de voința de depășire a
competiție și unei provocări
provocare
Calculatorul Stimulează Stimulează Mecanicizează
gândirea logică sentimentul unei mișcările,
co-simbolică tip provocări concentrare pe
mașină gânduri tip mașină

V. Concluzii

Omul contemporan trăiește într-o lume a vizualului, într-o reală

,,dictatură a imaginii”23. Orice utilizator al internetului trebuie să știe trei lucruri
foarte importante: -nimic nu e gratuit; - nimic nu e anonim; - totul este
împărtășit24. Privitul îndelungat în ecranul gadget-ului este o activitate improprie
funcționării și dezvoltării creierului. Mintea se adaptează într-o oarecare măsură
dar cu riscuri mari pentru sănătatea psihică și fizică. Atenția cea mai mare cade

22
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii..., pp. 399-400.
23
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia contemporană...p. 250.
24
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., p 100.

13
 pe copiii, deoarece ei nu au discernământul necesar pentru a se pazi singuri. Ei
devin cu ușurință victimele forței hipnotice pe care o exercită expunerea.

Materialul de pe site-urile gratuite nu este gratuit, îl plătești cu detalii,

chiar dacă nu îți faci un cont. Informația este foarte valoroasă pentru companii:
la ce te uiți, unde mergi, ce ceri, cine ești și ce cumperi. Uită-te la haine, produse
de înfrumusețare, echipamente sportive sau orice altceva pe internet și în câteva
secunde vei vedea reclama pentru aceste produse aparand atunci când te
conectezi la rețelele de socializare. Reclamele îți sunt adresate ție.

Internetul este un cazinou gigantic care vrea să te deposedeze de tot ce ai

și să-ți ia intimitatea și chiar propria persoană25.

VI. BIBLIOGRAFIE

1. ACHIMESCU, Pr. Dr. Nicolae, Religii în dialog, Editura Trinitas, Iași,

2006;
2. COLEMAN, John; HAYAMAN, Suzie, Părinții și tehnologia digitală,
Editura Herald, București, 2018;
3. DASCĂLU, Neculai, Comunicarea religioasă în era informațională, Teză
de Doctorat sub coordonarea Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu, Iași, 2008;
25
Ibidem.

14
4. GHEORGHE, Virgiliu, Pornografia, maladia secolului XXI, Editura
Prodromos, Asociația Pentru Apărarea Familiei și Copilului, București,
2011;
5. GHEORGHE, Virgiliu; CRIVEANU, Psihopedagog Nicoleta;
DRĂGULINESCU, Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei, Efectele micului ecran
asupra minții copilului, Editura Prodromos, Asociația Pentru Apărarea
Familiei și Copilului, București, 2007;
6. KRAIOPOULOS, Arhim. Simeon, Părinți și copii, Vol.II, Editura Bizantină,
București, 2005;
7. TEȘU, Pr. prof. dr. Ioan C., Familia contemporană între ideal și criză,
Editura Doxologia, Iași, 2011;
8. TEȘU, Pr. prof. dr. Ioan C., Familia creștină, școală a iubirii și
desăvârșirii, Editura Doxologia, Iași, 2011;
9. https://proingenio.ro/sfaturi-de-luni-copiii-si-gadget-uri-
10.https://www.familiaortodoxa.ro/2014/01/15/studiu-cum-ne-imbolnavesc-
gadget-urile/
11.https://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/27/doctor-10-motive-pentru-
care-copiii-sub-12-ani-nu-ar-trebui-sa-aiba-acces-la-telefoane-si-tablete-0/
12. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-
situatie-pt-ZEIO-2016.pdf

15