UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CATEDRA ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

HARCENCO ALINA

RELATIA DINTRE DEPENDENTA DE INTERNET SI REACTIA DE

RASPUNS COMPORTAMENTAL LA ADOLESCENTI

322.1. – Psihologie

Teză de licenţă

Șef Catedră: ______________

Coordonator ştiinţific: _____________

Autorul: ______________

CHIŞINĂU, 2013
 CUPRINS:

1.Adnotare (în limbile română/franceză).........................................................................3

2.INTRODUCERE. ...................................................................................................................4

3.CAPITOLUL I:Dependenta de internet si reactia de raspuns comportamental la

adolescenti………………………………………………………………………………..............8

1.1.Delimitări conceptuale şi repere teoretice................................................................14

1.2.Impactul utilizarii indelungate a calculatorului asupra adolescentilor……….........24

3.CAPITOLUL II: Particularităţile comportamentului deviant la adolescenti privind

dependenta de Internet………………..……………………...…………………..…….............24

2.1. Comportamentul de risc al adolescentilor in cadrul mediului online….......….…..28

2.2. Influenta Internetului asupra modalitatilor de reactie la adolescenti……….……..30

3.CAPITOLUL III:Partea experimentala………………………………………………...…..30

3.1. Introducere ..................................................................................................................31

3.2. Instrumentele de cercetare............................................................................................32

3.3. Structura grupului experimental...................................................................................32

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor..............................................................................35

4. Cocluzii generale si recomandari……………………...........................................................38

5. Bibliografia.

6. Anexe.
 ADNOTARE

Structura tezei. Lucrarea constă din introducere, 3 capitole, concluzii generale și

recomandări, bibliografie (29 surse), termeni- cheie, 2 anexe, 48 pagini text de bază. În textul
tezei sunt inserate 2 figuri.

Termeni-cheie: dependență de internet, modalitati de a reactiona, adolescenți, parinti,

utilizarea normal si patologica a Internetului, comportament de risc la adolescenti

Scopul lucrării constă în determinarea corelației dintre dependența de internet și

modalitatile de a reactiona in special in situatii dificile sau critice : fuga, atac, manipulare,
asertivitate la adolescenti

Noutatea și originalitatea științifică:Dependența de internet este o tema actuala si destul

de importanta în rîndul adolescenților.Deşi Internetul a devenit una dintre cele mai importante
resurse de informaţii, utilizarea necontrolată, patologică a Internetului – adică, dependenţa de
Internet - poate avea un impact negativ asupra performanţelor şcolare, a relaţiilor de familie şi
asupra stării emoţionale a adolescenţilor, fiind un comportament cu semne şi simptome similare
cu cele ale oricărei alte dependenţe.Autocunoasterea modalitatilor de a reactiona,in special in
situatii dificile sau critice: fuga, atac, manipulare, asertivitate este un obiectiv important al
educaţiei actuale, deoarece mulţi adolescenti pot dezvolta un comportament de risc datorita
dependentei de Internet.

Pentru realizarea scopului propus am stabilit obiectivele: studiul bibliografic asupra,

dependenței de internet’’ si ,,modalitatile de reactie la adolescent”; determinarea nivelului
dependenței de internet la adolescent si modalitatile de a reactiona in situatii dificile sau critice;
analiza și interpretarea rezultatelor obținute; elaborarea de concluzii și recomandări.

Semnificația teoretică și practică a lucrării constă în: Este o tema actuala cu care se confrunta
societatea noastra si dat fiind faptul că dependența de internet este un fenomen tot mai des
întâlnit, în special în rândurile adolescenților, pentru ca ei prefer sa petreaca ore in sir in fata
calculatorului datorita faptului ca isi creeaza senzatii, iti ofera recompense ce nu pot fi capatate
pe alte cale, inhiba senzatiile de durere, incertitudine, disconfort iar aceasta presupune un șir de
probleme psihologice asociate, considerăm studiul inițiat util atât pentru psihologi, pedagogi cât
și pentru părinți. Realizarea personală şi socială optimă a adolescenţilor solicită formarea-
dezvoltarea, în cadrul instituţionalizat.
 ANNOTATION

Structure de la thèse. Le document se compose d'introduction, trois chapitres, les

conclusions et les recommandations générales, bibliographie (29 sources), les termes clés, deux
annexes, 48 pages de texte principal. Tout au long de la thèse sont insérés deux chiffres.

Termes clés: dépendance à Internet, les moyens de réagir, les adolescents, les parents,
d'une utilisation normale et pathologique de l'Internet, les comportements à risque chez les
adolescents

Le but de cet article est de déterminer la corrélation entre la toxicomanie et façons de

réagir situations particulièrement difficiles ou critiques: course, attaque, la manipulation,
l'affirmation de soi à l'adolescence

Nouveauté scientifique: la dépendance à Internet est une question très importante entre
Internet actuel et adolescenţilor.Deşi est devenue l'une des sources d'information les plus
importants, incontrôlée, Internet pathologique - c'est à dire, la dépendance à l'Internet - peut
avoir un impact négatif le rendement scolaire, les relations familiales et l'état émotionnel des
adolescents, le comportement avec des signes et des symptômes semblables à ceux de toutes les
autres manières de dependenţe.Autocunoasterea à réagir, surtout dans les situations difficiles ou
critiques: course, attaque, manipulation, l'affirmation de soi est un objectif important de
l'enseignement actuel parce que de nombreux adolescents peuvent développer un comportement
en raison de la dépendance à Internet.

Pour atteindre nos objectifs, nous fixons des objectifs: étude bibliographique sur,
dépendance'' et Internet, les modes adolescentes de réaction à "déterminer le niveau de
dépendance à Internet chez les adolescents et les moyens de réagir dans des situations difficiles
ou l'analyse critique et l'interprétation des résultats , l'élaboration des conclusions et des
recommandations.

Le travail théorique et pratique consiste à: C'est un problème courant auquel fait face notre
société et étant donné que la dépendance à Internet est un phénomène de plus en plus fréquente,
en particulier chez les adolescents, car ils préfèrent passer de longues heures en face de
l'ordinateur, car leurs sensations, offre des récompenses qui ne peuvent être acquises par d'autres
moyens, d'inhiber la sensation de douleur, l'incertitude, l'inconfort, et elle implique un certain
nombre de problèmes psychologiques associées, envisager des études initiales utile à la fois pour
les psychologues, les enseignants comme et les parents. Parvenir à un développement personnel
et social optimal des adolescents nécessitent une formation au sein-institutionnalisée.
 Lista abrevierilor din lucrare

IAD – Internet addiction disorder

DSM - (Diagnostic and Statistical Manual of mental disorders)

www –World Wide Web

Lista figurilor si anexelor

Lista figurilor:

Figura 1: Media dependenței de internet la adolescent

Figura 2: Media celor patru modalitati de a reactiona, in special in situatii dificile sau critice:
fuga, atac, manipulare, asertivitate privind dependent de Internet

Lista anexelor:

Anexa 1: Chestionarul pentru determinarea ,,Dependenței de internet “( Kimberly Young, 1999)

Anexa 2:Chestionarul pentru autocunoasterea celor patru modalitati de a reactiona, in special in

situatii dificile sau critice: fuga, atac, manilupare, asertivitate (adaptat dupa D. Chalvin)
 INTRODUCERE

Actualitatea temei: Fie ca vrem, fie ca nu, Internetul a devenit o realitate a lumii contemporane si
astazi cu greu ne-am imagina viata fara acces in acest spatiu virtual necuprins. Insa utilizat ca o
sursa de informare si cunoastere, ca o modalitate de comunicare instantaneu, Internetul nu este
lipsit si de anumite pericole. Mai ales copiii pot cadea prada traficantilor de persoane sau pot fi
abuzati sexual, in special cand se afla in acest spatiu pe timp de noapte si nu sunt supravegheati.

Traim intr-o era a tehnologiei, fel si fel de aparate ne usureaza munca, ne ajuta sa facem noi
descoperiri, sa facem noi descoperiri, sa comunicam cu semenii nostril, sa ne delectam, sa ne
verificam sis a ne pastram sanatatea. Dar, probabil ca nici un alt instrument de lucru nu a intrat
atit de rapid in viata noastra, asa cum a facut-o calculatorul. El ne este sprijin la scoala, la locul
de munca, cu ajutorul lui aflam tot ce este nou in lume, capatam informatii din orice domeniu
dorim in doar citeva minute, ascultam muzica, ne relaxam, corespondam sau vorbim cu prietenii
la mii de km distanta.

Motoarele de cautare “muncesc” pentru noi dindu-ne in citeva secunde pagini intregi cu adrese
unde putem gasi ceea ce cautam si, chiar, ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista!

In plan psihologic aceste succese tehnologice au “rasturnat” comunicarea clasica, in care era
nevoie sa ne intilnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie sa mergem la magazin pentru
a cumpara produsul de care aveam nevoie, era nevoie sa cumparam din librarie cartea de care
aveam nevoie.

E drept ca inca nu au disparut librariile de pe fata pamintului, ca inca ne mai face placer sa ne
plimbam sau sa ne gindim cu ce ne imbracam cind mergem la petrecere, dar… dincolo de aceste
avantaje care ne permit sa avem mai mult timp, mai multe informatii, mai multa placer, mai
multa comunicare, exista si o parte intunecata. Incep sa se contureze din ce in ce mai bine
diferite manifestari psihologice si chiar probleme ai caror caracter trece de limita normalitatii.

Calculatorul a ajuns sa reprezinte legatura noastra cu lumea. Ca orice lucru, folosirea

calculatorului are atit avantaje cit si dezavantaje. Daca noi, adultii, avem capacitatea de a
discerne si de a lua doar ce este bun, nu acelasi lucru se poate spune si despre aadolescenti care
sunt mai vulnerabili.

Cu greu mai gasesti in ziua de azi un adolescent care sa nu aiba in camera sa un computer, de
cele mai multe ori conectat la internet. Adolescentii nici nu isi pot concepe viata fara calculator,
iar interzicerea accesului la internet este una dintre cele mai crunte pedepse pe care i le pot aplica
parintii.

Nimeni nu contesta utilitatea calculatorului si nici faptul ca internetul ofera unele dintre cele
mai cool distractii, motiv pentru care multi adolescent aleg sa isi petreaca timpul online,
preferind calculatorul oricaror alte activitati. Desi pare o activitate inofensiva, calculatorul nu
asigura un mediu chiar atit de sigur, ci ascunde pericole care te pot afecta fizic si psihic. Unul
dintre ele este chiar dezvoltarea unui atasament anormal, patologic, de calculator si de lumea
virtuala, care poate fi incadrat in categoria actiunilor- dependent de calculator.
 Lungile ore petrecute in fata ecranului nu se limiteaza numai la aparitia obezitatii, prin lipsa de
miscare, creind terenul unor afectiuni in viitor, precum diabet si boli cardio- vasculare. Aceasta
ocupatie reduce capacitatea de atentie a adolescentilor, actionind asupra unui neurotransmitator.
De asemenea, riscul tulburarilor de comportament devine mai mare: incapacitatea de a manifesta
empatie, tendinta de a se izola in societate, dobindirea de dependente. De aceea parintii ar trebui
sa limiteze, in mod categoric timp copiilor petrecut in fata ecranelor sis a scoata computerul din
camera copiilor. Tot parintii ar trebui sa fie acei care sa fie atenti la comportamentul copilului lor
si sa puna unele restrictii in privinta utilizarii internetului daca acesta obisnuieste sa stea mai
multe ore in sir la internet. Spre exemplu daca parintii observa ca copilul lor neglijeaza temele
pentru acasa in favoarea internetului sau se observa o scadere a notelor obtinute la scoala,
iritabilitate daca nu este posibila folosirea calculatorului, lipsa interesului fata de alte activitati,
iritarea sau minia indreptate impotriva celor din jur, tendinta de a deveni violent atunci cind se
impun limite in ceea ce priveste folosirea calculatorului. Copii si adolescentii sunt cei mai
predispusi dependentei fata de internet, datorita lipsei de maturitate si incapacitatii de a-si stabili
correct prioritatile. Tocmai de aceea, parintii, si nu copiii, trebuie sa decida cine si cit sta la
calculator, ce jocuri instaleaza, ce site-uri viziteaza. Copilul trebuie sa stie clar cit timp are voie
sa foloseasca in fiecare zi calculatorul.

Adolescentii sunt cei mai afectati de “viata virtuala” care ajunge sa o elimine aproape total pe
cea reala.

Timpul pe care adolescentul il aloca Internetului devine tot mai mare pina ajunge sa fie
exclusive. Atunci cind nu are internet are manifestari similar sevrajului de alcool sau droguri:
orice il enerveaza, nu-si gaseste locul, nu poate face nimic altceva, nu-si mai vede rostul, este
trist, deprimat, nu stie ce sa faca cu el insusi si cu timpul lui; nu are placere si nici interese.

Copiii din ziua de astazi isi petrec aproape opt ore pe zi folosind diverse dispositive
electronice, cum ar fi computerul personal, potrivit cercetarilor americani, care avertizeaza ca
“viata electronica” pe care o duc acestia le va crea probleme in viata reala.

La fel ca si in cazul substantelor sau anumitor comportamente (fumat, bulimie, cumparaturi),

la inceput e o curiozitate, o “distractie”, o iesire din monotonie, “ceva nou”, placut, incitant. Cu
timpul ne “fura”, ne “prinde”, azi putin, maine mai mult, placerea creste dar odata cu ea si nevoia
de mai mult. Intrarea in aceasta lume presupune, fireste, iesirea din lumea obisnuita, abandonarea
vechilor activitati, persoane din viata noastra. Noua “pasiune” lasa in urma prietenii, rudele,
familia, scoala, sportul, placerile, interesele si distractiile de odinioara. Adolescentii care sunt
dependent de Internet, vad in Internet un loc sigur in care sa se ascunda daca sunt sub stres.
Dependentii de Internet considera ca traiesc in realiatate, cind de fapt ei traiesc in spatiul
cibernetic. In special pentru cei ce se joaca pe internet, acestia isi confunda identitatea reala cu
identitatea din joc. De asemenea ca in orice alta dependent, dependentii de internet nu vor sa faca
altceva decit sa stea pe internet toata ziua, devin foarte inactivi si anti- sociali. In timp ce
dependenta creste, dependentii de Internet vor sa petreaca un incredibil numar de ore pe
Internet, asta distrugind anumite aspecte ale vietii lor reale. In locul dialogarii cu prietenii reali,
acestia prefera sa comunice cu niste straini de pe Internet, s-a ajuns la concluzia ca daca petreci 6
ore pe Internet zilnic, 3 luni consecutive, nu cu scopul de a lucre sau a studia, pot fi considerat
dependent de Internet. Unii adolescenti considera ca nu au o alta modalitate de a isi elibera
problemele, asa ca apeleaza la Internet pentru comfort. In fiecare societate tinde sa fie o alta
radacina care cauzeaza dependenta de Internet. Adolescentii din societatile vestice, tind sa
apeleze la aceasta modalitate pentru a scapa de vietile lor dificile. Dar in societatile asiatice, este
o modalitate de a scapa de presiunea in a excela.

Dependenta de Internet poate avea un impact negativ asupra performantelor scolare, a relatiilor
de familie si asupra starii emotionale a adolescentilor, fiind un comportament cu semne si
simptome similare cu cele ale oricarei alte dependente.

În literatura de specialitate romînească sunt preocupaţi de problema respectivă următoruii

cercetători: Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru, dr.Monica Barbovschi. . În literatura de
specialitate străină a fost cercetată tema respectivă de următorii specialişti: Catriona Morrison,
Christian Montag, dr. Orzack.

Numeroase cercetări de teren, dintre care cele mai multe au fost realizate în rândul
adolescenţilor şi al consumatorilor cu vârste tinere (Erdoğan, 2008; Hardie şiTee, 2007; Kim, La
Rose şi Peng, 2009; Milani, Osualdella şi Di Blasio, 2009; Whang, Lee şi Chang, 2003), au pus
în relaţie utilizarea excesivă a Internetului (denumită şi prin termenii utilizare compulsivă,
utilizare problematică,dependenţă sau adicţie) cu starea de bine din punct de vedere psihologic
(engl. well-being). Drept indicatori ai stării de bine în domeniul funcţionării psihologice au fost
luate în considerare variabile, precum: dispoziţiile emoţionale (cel mai des depresia), starea de
izolare socială şi sentimental de singurătate,comportamentele compulsive, percepţia cu privire la
calitatea relaţiilor interpersonale, etc. În literatura de specialitate publicată în ultimii ani, au
început să apară tot mai multe cercetări cu privire la relaţia dintre dependenţa de Internet şi
sentimentul de singurătate.În cadrul modelelor explicative, au fost introduse o serie de variabile
considerate ca oferind posibilitatea unor nuanţări ale relaţiei dintre dependenţa de Internet şi
sentimentul desingurătate (Hardie şi Tee, 2007; Kim, La Rose şi Peng,2009): trăsăturile de
personalitate (stabilitatea emoţională,extraversiunea, locul controlului, etc.), suportul social din
partea reţelei personale perceput de către indivizi (nereferim la reţelele create prin interacţiunile
de tipul faţă-în-faţă sau prin interacţiunile specifice reţelelor de socializareşi comunicare on-
line), starea de bine în plan psihologic asociată utilizării Internetului. Din acest punct de vedere
dependent de Internet are un impact negative asupra comportamentului la adolescenti. Acestia se
pot bucura de calculator daca acesta este folosit cu cap. Parintii care isi supravegheaza copiii
cind acestia utilizeaza internetul pot fi mai linistiti ca aproape totul este in siguranta. Copiii
trebuie sa se bucure de o adolescenta normala, frumoasa, linistita, vesela si curata chiar si in
epoca Internetului. Depinde doar de noi, cei adulti sa le-o oferim.

Obiectul cercetării: dependenta de Internet la adolescenti;

Scopul cercetării: determinarea influentei dependentei de Internet asupra reactiei

comportamentale la adolescenti;

Ipoteza cercetării: adolescentii care sunt dependenti de Internet manifesta comportamente

deviante .

Obiectivele cercetării:
1.Abordarea teoreetica a problemei de :,,dependenta de Internet” si ,,reactia de raspuns
comportamental ” la adolescenti;

2. Determinarea modalitatilor de a reactiona, in special in situatii critice sau dificile la

adolescenti;

3.Identificarea dependentei de Internet asupra reactiei comportamentale la adolescenti;

4.Analiza si prelucararea rezultatelor;

5. Elaborarea concluziilor si recomandarilor.

Metode de cercetare:

• studiul bibliografic;

• analiza;

• observaţia;

• convorbirea;

• chestionare. Am aplicat 2 chestionare:

1. Pentru a determina dependent de Internet am aplicat chestionarul lui Kimberly Young,

compus din 20 de itemi.
2. Pentru a determina reactiile comportamentale la adolescenti am aplicat chestionarul
pentru autocunoasterea celor patru modalitati de a reactiona in situatii dificile sau critice:
fuga, atac, manipulare, asertivitate.

Baza epistemologică: cercetarea s-a întemeiat pe idei, concepte din domeniul psihologiei
Eysenck Hans, Eysenck Michael (Descifrarea comportamentului uman, Teora Bucuresti, 2000),
Virgiliu Gheorghe, psihopedagog Nicoleta Criveanu si univ. drd. ing. Andrei Dragulinescu
("Efectele micului ecran asupra mintii copilului" de la Editura Prodromos, aparuta in 2008),
David Greenfield despre ("Dependenta virtuala"),

Utilitatea teoretică a cercetării.

În general dependenta de Internet reprezinta o problemă pentru societatea noastră in care traim,
deoarece adolescentii tind sa stea cit mai mult timp la internet. Folosirea Internetului permite
eliminarea sindromului renuntarii. Internetul de multe ori este folosit prea mult timp sau prea des
fata de cum a fost el conceput. Activitatea sociala, profesionala care era candva importanta, chiar
si relaxarea si odihna dispar sau se reduc din cauza utilizarii excesive a Internetului. Internetul
continua sa fie folosit chiar daca persoanele incep sa aiba probleme permanente pe plan fizic,
psihologic, social, profesional. (de exemplu, ca nu dormim suficient, probleme de familie,
intarzieri la intalniri importante, o atitudine indiferenta fata de obligatiilor si responsabilitatile
profesionale etc.) Astfel, prin identificarea acestei probleme, pe care în prezent mulţi cercetători
o constituie ca fiind o problema grava acordinduise tot mai mare importanta.

Utilitatea practică a cercetării.

În baza rezultatelor obţinute în urma aplicării testuluii, sunt elaborate cîteva sugestii atît pentru
adolescent cit si pentru parinti. Pentru ca parintii , si nu copiii trebuie sa decida cine si cit sta la

calculator, ce jocuri instaleaza, ce site-uri viziteaza. Parintii trebuie sa-I spuna copilului din timp
clar cite ore are voie sa foloseasca in fiecare zi internetul. În acelaşi timp, rezultatele cercetării
pot fi încadrate într-un ghid atît teoretic cît şi practic, unde vor fi incluse cele mai eficiente
modalităţi de a preveni dependent de Internet asupra adolescentilor din ziua de azi. Avînd
rezultatele respective, poate fi promovată această problemă şi prin elaborarea unor articole în
diferite reviste de specialitate, prin intermediul cărora să fie sensibilizată opinia publică , astfel
încît gradul de explorare a problemei să fie majorat.
CAPITOLUL I. Dependenta de Internet si reactia de raspuns comportamental la
adolescenti.

1.1 Delimitari conceptuale si repere teoretice

Iniţial, pentru a pătrunde în esenţa procesului dependentei de Internet asupra modalitatilor de

reactie la adolescenti vom delimita conceptele–cheie pe care le vom utiliza în cercetare. Astfel,
dependenta de Internet – este definita de psihologi ca fiind "o dorință obsesivă de a fi on-line în
timp ce esti off-line, și incapacitatea de a iesi de pe Internet, fiind on-line". Principalii utilizatori
ai Internetului din Rusia în prezent, în funcție de numeroase sondaje de opinie [26], sunt
adolescentii. Internetul este una din cele mai mari invenții din ultima vreme ce a reușit să
revoluționeze insăși viața și a deschis noi oportunităti de cunoaștere, dezvoltare și socializare.
Afaceri, cumpărături, cunoștințe, relații, idei, prietenii, dragoste, tot ce ține de viața noastră se
dezvoltă de mii de ori mai repede datorită internetului. Dacă pîna acum , scriam scrisori, acum
scriem mailuri, dacă înainte citeam ziarul, acum citim edițiile online și publicăm pe blog.

Termenul de "dependenta de Internet", în 1996 a fost propus de către dr. Ivan Goldberg pentru a
descrie utilizarea excesiva sau si patologica a accesarii Internetului.

Cercetatorii de baza a studierii fenomenului de dependenta de internet fi considerati doi

americani: psihologul clinic K. Young și psihiatrul A. Goldberg.În cea mai comuna forma
dependenta de Internet este definita ca "dependenta non-chimica de utilizarea a Internetului" . În
unele dicționare psihologice dependenta de Internet este definita ca o tulburare psihică, dorința
obsesivă de a se conecta la Internet și incapacitatea de deconectare de la Internet .

Anumite aspecte ale problemei într-un fel sau altul au fost studiate de către sociologi ,
psihologi , educatori și psihiatri . Dintre studiile efectuate în străinătate cu privire la fenomenul
de dependenta de Internet , un loc aparte este ocupat de K. Young , M. Griffiths , A.
Goldberg , , , și o serie de alți autori .Acesti autorii M. Griffiths,j. Surrat, d. Stein, propun alta
interpretare a fenomenului (nu medicala ci socio-psihologica) .Din punctul lor de vedere:
dependenta de Internet nu este o boala, ci mai degrabă o varietate de afectiuni sunt exprimate
prin intermediul internetului, fie la etapa inițială de dezvoltare a resurselor de pe Internet, există
unele tulburări de comportament.

Termenul a fost utilizat de M. Shotton în 1989 în cartea ei Computer Addiction, deşi conceptul a
fost discutat mult mai devreme de către Nicholas Rushby. În cartea sa ,,An Introduction to
Educational Computing”, publicată în 1979, Rushby subliniază că persoanele care devin
dependente de computer pot prezenta simptome de sevraj. Primele semne de alarmă cu privire la
dependenţa de jocurile pe calculator sau de internet au fost trase încă din anii 1980. Dependenţa
de calculator este un termen relativ nou introdus pentru a descrie dependenţa de un computer, nu
doar de calculatorul personal ci şi de jocurile video şi de Internet şi are mai multe nume:
cyberaddiction, cyberholism, netaddiction, netaholism,pathological internet use (PIU). Nu există
în prezent o definiţie cu care să operăm şi nici oîncadrare nosologică precisă a dependenţei de
calculator. Poate părea surprinzător, dar aproape toate activităţile umane - ca de exemplu munca,
alimentaţia, sexualitatea, acumulareaunor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul
unor medicamente, consumul dealcool şi alte droguri pot lua trăsăturile unei dependenţe.
Comportamentul adictiv este conştientizat la un moment dat, ca o problemă tot mai serioasă
pentru propria persoana saupentru cei din jur, dar totuşi nu renunţă la el. În această privinţă,
apare o asemănare cu alte comportamente obsesive care pot merge până la lezarea demnităţii
umane. Se modifica si unele trăsături de personalitate, dar aceasta se produce într-un mod
insidios şi poate trece neobservată multă vreme. De exemplu, comportamentul dependent
împinge omul către autoamăgire şi minciună, deoarece cel în cauză are nevoie de un sistem
complicat de explicaţii pentru a nu-şi pierde respectul de sine, precum şi respectul celorlalţi.
Valorile societăţii, libertatea, autodeterminarea şi autocontrolul, îndeplinirea funcţiilor sociale şi
sănătatea, atâta timp cât sunt respectate de cineva nu putem discuta despre comportament
patologic. În clasificarea internaţională a bolilor (ICD 10) se foloseşte curent expresia sindrom
de dependenţă şi sunt furnizate criteriile clinice de diagnostice. Dacă se întrunesc cel puţin trei
din şase criterii se identifică sindromul de dependenţă, respectiv: 1. Persisitenţa dorinţei intense
de a utiliza calculatorul; 2. Dificultate de a controla comportamentul; 3. Tulburări ale funcţiilor,
incluzând neglijarea plăcerilor şi intereselor; 4. Pericolul pentru sine. Restul de două criterii se
referă la semne ale sindromului de întrerupe şi ale toleranţei.Rezultă de aici că patru din cele şase
criterii se referă caracterul compulsiv. Acesta rămâne componenta esenţială a sindromului de
dependenţă. În DSM IV TR se utilizează expresia“dependenţă de substanţă” în loc de adicţie. O
serie de organizaţii profesionale americane(American Pain Society, American of Family
Physicians, American Society of AddictionMedicine şi Federation of State Medical Boards)
preferă termenul de adicţie în loc dedependenţă pentru că ar face o mai netă distincţie între
utilizarea compulsivă şi dependent fizică. În 1957 experţii OMS introduc expresiile „dependenţă
fizică″ şi ″dependenţăpsihică″. Ultima este reflectată în cadrul sindromului de abstinenţă.

Dependenţa fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau înnecesitatea
organică de a folosi alcoolul /droguri pentru a evita tulburările ce apar la încetareautilizării. Nu
apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool şi foarte repede laconsumul de
heroina şi morfină. Apar o serie de fenomene neplăcute pe plan fizic, numitefenomene de sevraj.

Dependenţa psihică se manifestă prin modificări comportamentale şi o stare mentalăparticulară

însoţită de dorinţa psihică imperioasă de a consuma alcool (sau de a-şi administradroguri)
periodic sau continuu pentru a obţine o stare de bine sau pentru a înlaturadisconfortul psihic.
Aceasta dependenţă apare la consumul tuturor tipurilor de droguri,inclusiv de alcool dar şi la cei
dependenţi de calculator. Aceştia folosesc computerul fiepentru a obţine din nou plăcere, fie
pentru a evita neliniştea, anxietatea, iritabilitatea,insomniile, depresia carecteristice stării de
sevraj.O atitudine greşită tipică există la viitorul dependent cu mult înaintea instalării
bolii.Pentru producerea dependenţei, nu substanţa sau calculatorul care stă practic la
dispoziţiatuturor oamenilor este decisivă.

Internetul este o retea internationala de computere care este interconectata cu alte retele de
computere. La inceputul anilor ’90, Internetul s-a extins foarte rapid, pe masura ce tot mai multi
oameni de afaceri, si nu numai ei, au inceput sa descopere avantajele transmiterii postei, stirilor,
informatiilor, precum si a unor date din domeniul informaticii si a computerelor, oriunde in
lume, aproape instantaneu. Tehnologia pe care se bazeaza Internetul a luat nastere in anul 1969,
sub forma unui proiect de cercetare numit ARPAnet, initiat de Departamentul American al
Apararii.(www.parinti.com, vizitat pe 06.04.2013)

În cadrele terminologice actuale, noţiunea de dependenţă (engl. addiction) – care, în trecut, viza
doar farmacodependenţele – beneficiază de o perspectivă deabordare mult mai largă, fiind
înţeleasă ca un stil de comportament şi de existenţă, în care utilizarea compulsivăa unei
substanţe, a unui obiect sau implicarea compulsivăîntr-un anumit gen de activitate reprezintă
elemental central. Astfel, în sfera de cuprindere a conceptului de adicţie, pot fi reunite atât
dependenţele de substanţe psihoactive, de alcool, de tutun, etc., cât şi dependenţe ca jocul
patologic, cumpărăturile compulsive, munca compulsivă sau dependenţa de computer şi cea de
Internet(cyber-dependenţa), acestea din urmă fiind denumite şi prin termenii ,,adicţii
silenţioase”, ,,adicţii fără drog”.Plecând de la criteriile de diagnostic pentru dependenţa de
substanţe psihoactive, respectiv pentru jocul patologic propuse în cadrul DSM-III-R, Goodman
(1990) propune o regrupare nosografică a criteriilor pentru definirea şi diagnosticul tulburărilor
adictive, privite ca entitate clinică generală. Ţinând cont de aceste criterii,tulburarea de
dependenţă (adicția) poate fi definită, în sens general, ca un proces prin care un comportament –
realizat atât pentru plăcerea pe care o asigură, cât şi pentru reducerea stării de disconfort psihic –
se transformă într-un pattern caracterizat prin: a) eşecul repetat în ceea ce priveşte controlul
comportamentului; b) continuarea comportamentului, în ciuda consecinţelor negative(Goodman,
1990). Aceasta definitie este comparabila cu cea pe care DSM-IV o oferă dependenţei de o
substanţă psihoactivă: ,,...un grup de simptome cognitive,comportamentale şi fiziologice
indicând că individual continuă uzul unei substanţe în dispreţul unor probleme importante în
legătură cu substanţa.” (p. 158).

Dependenta de Internet este definita ca o pierdere compulsiva a controlului impulsurilor legate

de utilizarea Internetului (jocuri online, retele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe Internet)
care implica in principal dependenta psihologica de Internet iar simptomele sunt comparabile cu
ale altor comportamente addictive cel mai apropiat fiind jocul de noroc pathologic. Aproape
fiecare studiu efectuat pe aceasta tema a identificat nu numai o corelatie directa intre varsta si
dependenta de Internet, ci si, de asemenea, o corelatie intre varsta si neglijarea responsabilitatilor
legate de munca sau scoala. Prin urmare, adolescentii si adultii tineri sunt mai susceptibili de a fi
dependenti de Internet decit orice alta grupa de varsta, si in rindul tuturor persoanelor care sufera
de aceasta dependenta, adolescentii si tinerii sunt mai susceptibili de a-si neglija munca si scoala
decit adultii mai mari cu acelasi tip de comportament dependent.

Mai bine de zece ani Internetul îşi face loc în viaţa noastră. Inaccesibil şi greu la început,
în ultimii ani, datorită noului său „look” numit „World Wide Web”, Internetul a cucerit tot
universul. Este un instrument media de o complexitate nemaiîntâlnită, caracterizat prin
interactivitate şi diversitate de domenii informanţionale. Toate acestea transformându-l într-un
adevărat fenomen social, care marchează progresul omenirii.

Valeriu Madan, Specialist principal în domeniul tehnologiilor informaţionale, ANRTI

spune că Internetul (on – line) în Moldova a apărut în 1996, of – line-ul (reţea locală) ceva mai
înainte, prin 1993-1994”. [ 5] „Până astăzi, într-o perioadă de timp relativ scurtă Internetul a
„inundat” Moldova. La început şi-a făcut loc în oraşele mari, unde la fiecare colţ întâlneşti
Internet-cafe-uri care nu duc lipsă de clienţi, mai ales din rândurile copiilor şi adolescenţilor.
Astăzi aproape fiecare sat se poate „mândri” cu astfel de cafe-uri Internet„Astăzi Internetul a
devenit cea mai rapidă şi mai bogată sursă de informaţie, pe care a cunoscut-o şi inventat-o
vreodată omenirea. Posibilităţile oferite de internet permit oamenilor să se folosească de el nu
numai pentru a-şi folosi setea de cunoaştere, ci şi ca mod de comunicare”.Se estimează, în
prezent, că dacă reţeaua de Internet s-ar bloca vreme de mai multe zile, aceasta ar provoca o
gravă criză economică şi socială la nivel mondial. Dar, dincolo de aceste consideraţii teoretice,
există nişte realităţi practice pe care sociologii şi psihologii deja le-au surprins şi care se referă
nu la impactul acestei descoperiri asupra economiei sau a societatii pe ansamblu, ci asupra
fiecărui om, asupra fiecărui utilizator în parte.

Abuzul de Internet este atit de frecvent incit DSM (,,Manualul de diagnostic si statistica a
tulburarilor mentale”), care este publicat de Asocoatia de Psihiatrie, are in vedere, in present,
adaugarea unui asemenea diagnostic in urmatoarea sa editie pentru publicare, alaturi de alte
probleme de sanatate mentale.

Dependenta de Internet este o dereglare psihologica care afecteaza un numar abundent de

persoane, in special adolescentii. Adolescentii care sunt dependenti de Internet, vad in Internet
un loc sigur in care sa se ascunda daca sunt sub stres. Dependentii de Internet considera ca
traiesc in realitate, cind de fapt ei traiesc in spatiul cibernetic. In special pentru cei ce se joaca pe
Internet, acestia isi confunda identitatea reala cu identitatea din joc. De asemenea ca orice alta
dependenta, dependentii de Internet nu vor sa faca altceva decit sa stea pe Internet toata ziua,
devin foarte inactivi si anti-sociali. In timp ce dependenta creste, dependentii de Internet nu vor
sa faca nimic altceva decit sa petreaca un incredibil numar de ore pe Internet, asta distrugind
anumite aspecte ale vietii lor reale. In locul dialogarii cu prietenii reali, acestia prefera sa
comunice cu niste straini de pe Internet, s-a ajuns la concluzia ca daca petreci 6 ore pe Internet
zilnic, 3 luni consecutive, nu cu scopul de a lucra sau studia, poti fi considerat dependent de
Internet. (www.johnelloss.wordpress.com)

,,Negarea este foarte puternica in rindul dependentilor de Internet, care sustin ca este imposibil sa
fii dependent de o masina”, declara dr. Wieland. Raspunsul ,,inca un minut” la rugamintea de a
iesi de pe Internet este similar celui dat de un alcoholic, care spune ca va renunta ,,dupa inca un
pahar”.

,,Din punct de vedere al efectelor in planul functionarii sociale sau de interelationare,

dependenta de Internet poate fi asemanata cu cea de alcool. Individul este scos din realitatea lui
si din viata lui personala. Mai mult, acestea doua se pot asocia la un moment dat si cind ajunge
adult sau adolescent poate sa stea la Internet, la jocuri si cu o sticla de bere alaturi. Deseori
dependentele se asociaza intre ele” , a spus Dan Prelipceanu, director al Spitalului Clinic de
Psihiatrie Alexandru Obregia, pentru REALITATEA.NET.

Dependentele comportamentale sunt o forma de dependente care nu au de-a face cu drogurile

sau alcoolul. Dependentele comportamentale se refera la compulsia unei persoane de a se angaja
in mod repetat intr-un anumit tip de actiune care duce la consecinte negative privitor la sanatatea
fizica sau mentala, bunastarea sociala. Un semn care indica faptul ca un comportament a devenit
dependent este persistenta sa in ciuda consecintelor sale negative. Astfel de comportamente de
tip dependenta sunt dependenta de Internet, jocuri de noroc.

Persoanele dependente de Internet provin in mare parte din medii socio-familiale cu probleme:
familii dezorganizate, parinte unic, unul dintre parinti este alcoholic sau familii sarace(chiar si
foarte bogate) unde din pacate nu exista comunicare intre parinti si copii. Din diverse motive,
parintii nu le acorda timp copiilor lor, nu discuta si nu ii asculta pe acestia, nu le ofera support
afectiv si nici modele pozitive de comportament la care sa se raporteze. De multe ori, copiii nu
sunt supravegheati, parintii lor nu stiu pe unde umbla si ce fac; de aici si distanta si lipsa de
dialog ce exista intre ei.
 Numeroase teorii psihologice au incercat sa explice procesul prin care expunerea la violenta din
cadrul Internetului poate sa influenteze comportamentul agresiv si violent la adolescent, atit pe
termen scurt, cit si pe termen lung. Efectele pe termen lung ale agresivitatii se considera a fi, in
general, datorate procesului de invatare prin observatie a gindurilor si comportamentelor care au
legatura cu agresivitatea, in timp ce efectele pe termen scurt, care se manifesta atit la adulti, cit si
la copii, se datoreaza imitarii comportamentelor agresive specific (Huesmann, 1998).

In cazul violentei din mass-media, asumptia care porneste de la aceste studii este aceea
conformcareia, copilul agresiv prefer sa vizioneze violenta existent in mass-media mai mult decit
ceilalti copii (Goldstein, 1998), deoarece acest comportament il face sa se autoperceapa ca fiind
mai fericit, convingindu-se ca nu este singurul care actioneaza violent.

Exista trei teorii expilcative ale comportamentului agresiv :- agresivitatea este inascuta, pozitie
sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard Lorenz. In viziunea lui Freud oamenii se
nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti.- agresivitatea e un raspuns la frustrare.Cei care
sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile
externe.Cea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria frustrare- agresiune formulata de
J.Dollard.Teoria lui Dollard a fost supusa ulterior unor revizii:- agresivitatea este un
comportament social invatat.Aceasta pozitie estelegata , in special, de numele lui A.Bandura ,
care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei teorii, comportamentul
agresiv se invata prin mai multe modalitati : direct prin recompensarea sau pedespirea unor
comportamente ; prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.

O altă teorie, considerată una dintre cele mai influente din domeniul “psihologiei umaniste”, este
teoria motivaţiilor umane elaborată de Abraham Harold Maslow (1908-1970), care include, la
nivelul trei al ierarhiei, după trebuinţele fiziologice şi cele de securitate, nevoia de apartenenţă şi
nevoia de iubire. Aceasta se referă la dorinţa individului de a face parte din anumite grupuri, de
se simţi iubit şi de a oferi iubire. În situaţia nesatisfacerii acestor trebuinţe apare şi sentimentul
singurătăţii. Conform teoriei motivaţiei umane o persoană va accede la satisfacerea nevoilor de
apartenenţă şi de iubire numai după ce îşi va fi îndeplinit, într-un grad satisfăcător, trebuinţele
fiziologice şi cele de securitate.

Am considerat că singurătatea poate fi explicată şi din perspectiva teoria comparării sociale

(social comparison theory) (1954) a lui Leon Festinger (1919-1989). Conform acestei teorii
indivizii când se autoevaluează, atât din punct de vedere al caracteristicilor fizice, cât şi a celor
de natură psihologică sau socială, fac acest lucru prin raportarea la alţii, iar lipsa interacţiunilor
sociale ar determina un deficit insurmontabil pentru nevoia oamenilor de autoevaluare, de
verificare, îmbunătăţire şi menţinere a stimei de sine.

La fel de importante pentru înţelegerea singurătăţii am apreciat că sunt: teoria disonanţei

cognitive (cognitive dissonance theory) – Leon Festinger, teoria sinelui în oglindă (looking-glass
self theory) – Charles Horton Cooley, teoria ataşamentului (attachment theory) – John Bowlby şi
Mary D. Salter Ainsworth, teoria discrepanţei sinelui (self-discrepancy theory), teoria proceselor
cognitive (cognitive processes theory), perspectiva alienării – Urie Bronfenbrenner.

Adolescenta este o perioada de restructurare afectiva si intelectuala a personalitatii.Ea este

caracterizata ca o perioada ingrata ceea ce scoate in evidenta faptul ca este dificila si pentru
adolescentii insisi cat si pentru cei care se afla in contact cu adolescenti. Pe plan psihologic
putem retine in principal urmatoarele trasaturi de care este marcata adolescenta : cautarea
identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori , achizitia abilitatilor necesare pentru o
buna interactiune sociala , castigarea independentei emotionale fata deparinti, nevoia de a
experimenta o varietate de comportamente, atitudini si activitati.Adolescenta este un cimp
extrem de dinamic , este o perioada contradictorie , in care poate sa inceapa sa se manifeste
sentimentul de durere , de tristete a depasirii copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru
toti adolescentii , cu atat mai mult pentru cei care au anumite predispozitii sau cauze insotite de
conditii spre deviant.

Alte experimente cum sunt cele ale lui A.Bandura ,S.A.Ross ( 1963), L.Berkowitz ( 1974) arata
ca si copiii fara tulburari caracteriale pot fi afectati de violenta emanata dinunele filme, mai ales
daca violenta e promovata de eroul simpatic , cu care copilul se identifica. Unii
adolescentiapreciaza in filme doar scenele agresive , luate ca atare, fara sa faca distinctia
necesara intre agresivitatea prosociala sicea antisociala, fiind interesati mai mult de tehnicile
agresiunii, pe care le pot invata pentru a le utiliza la randul lor.

Probleme legate de sfera noţiunii de dependenţă, adicţie,comportament dependent (adictiv)

implică o analiză a conceptelor actuale. Lucrurile secomplică constatând că orice activitate
soldată cu recompensă (psihoemoţional), pentru ceivulnerabili, există riscul unui comportament
compulsiv. Aşa cum remarcă Alan Leshner(2001), directorul Institutului Naţional pentru abuzuri
de droguri, există similitudini întredependenţa de substanţe şi alte compulsiuni. În acest sens
adicţiile, obsesiile şi compulsiunilese caracterizează prin pierderea controlului voluntar, căderea
în capcana repetărilor,comportament autodefetist, proces care se desfăşoară în contextul
dependenţei de substanţe,tulburărilor de aport alimentar, tulburărilor sexuale şi de identitate
sexuală, tulburărilor anxioase, tulburări de control al impulsului neclasificate etc.

1.2 Impactul utlizarii indelungate a calculatorului asupra adolescentilor

Adolescenta reprezinta perioada unei socializari profunde si accelerate. Odata cu
transformarile biologice, mentale si psihologice, adolescentul dobindeste o acuta constiinta
de sine, incepe sa se diferentieze mai clar de cei din jurul sau, porneste in cautarea unei
identitati proprii si a unor explicatii privind lumea, cei din jur si persoana proprie. Tot ceea
ce face adolescentul capata intensitate si identitate: el incepe de obicei sa comunice mai mult,
cauta grupuri in care sa se integreze sau de care sa se diferentieze, cauta acceptarea,
consideratia, o parere a celorlalti in care sa se oglindeasca pe sine, construindu-si astfel
imaginea si respectul de sine, urmareste creativitatea, originalitatea, o anumita cultura ale
carei valori le interiorizeaza, punind astfel temelia unor principia directoare si a unui stil de
viata, in functie de care isi fixeaza scopuri si actioneaza in sensul indeplinirii lor.
Aproape fiecare studiu efectuat pe aceasta tema a identificat nu numai o corelatie directa
intre varsta si dependenta de Internet, ci si, de asemenea, o corelatie intre varsta si neglijarea
responsabilitatilor legate de munca sau scoala. Prin urmare, adolescentii si adultii tineri sunt
mai susceptibili de a fi dependenti de Internet decit orice alta grupa de varsta, si in rindul
tuturor persoanelor care sufera de aceasta dependent, adolescentii si adultii tineri sunt mai
susceptibili de a-si neglija munca si scoala decit adultii mai mari cu acelasi tip de
comportament dependent. Un studiu efectuat la Universitatea Stanford a constatat ca aproape
unul din opt americani sufera de cel putin un semn al abuzului problematic de Internet (desi
acest lucru, in sine, nu constituie dependenta). Prevalenta dependentei de Internet in rindul
adolescentilor a fost estimate la 6,7% in Hong Kong (Fu et al., 2010), 12% in Asia
(Hechanova & Czinc, 2008) so 10,7% in Coreea de Sud (Park et al., 2008). Abuzul de
Internet este atit de frecvent incit DSM (,,Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor
mentale), care este publicat de Asocoatia Americana de Psihiatrie, are in vedere, in prezent,
adaugarea unui asemenea diagnostic in urmatoarea sa editie propusa pentru publicare, alaturi
de alte probleme de sanatate mintala.
Sunt deja numeroase studii care trag un semnal de alarma asupra dependentei data de
Internet. Adolescentii prefera sa petreaca ore in sir in fata calculatorului datorita faptului ca
isi creeaza senzatii, iti ofera recompense ce nu se pot capata pe alta cale, inhiba senzatiile de
durere, incertitudine, disconfort. Aceasta dependent se realizeaza mai ales atunci cind
indivizii simt o lipsa de satisfactie, o lipsa de incredere sau de speranta. Acestia incearca sa
caute probleme asemanatoare si parteneri virtuali de discutie in speranta rezolvarii
problemelor personale, dar in momentul parasirii lumii virtuale constata ca problema lor este
tot acolo si nerezolvata ceea ce ii face sa revina in fata aceleiasi pagini web. O alta problema
a crearii dependentei de Internet este si legata de nevoia de comunicare. Adolescentii se vad
nevoiti sa isi impartaseasca problemele doar pe o pagina virtuala, isi fac prieteni virtuali,
preiau o serie din ideile si comportamentele acestora. Desi Internetul este o imprtanta resursa
educationala, totusi nu poate ficontrolata dependent fata de acesta si nici nu poate suplini
rolul familiei. Utilizarea indelungata a calculatorului poate determina tulburari emotionale:
anxietate, iritabilitate, toleranta scazuta la frustrare, sunt intr-o permanenta tensiune
interioara, dominate de nerabdare si neliniste. Calculatorul actioneaza ca un mijloc prin care
ei isi descarca aceste stari interioare, dar in acelasi timp le potenteaza datorita efectelor
negative asupra sanatatii. Aceste persoane sunt mai timide, manifesta neplaceri fizice,
nesiguranta, vulnerabilitate, iritare. Astfel, datorita timiditatii, temerilor de a displacea,
imposibilitatii manifestarii senzualitatii, fricii de a nu se putea afirma, de a nu fi luat in seama
sau de a fi ranit, luat in deridere, datorita neincrederii in propriile forte, indivizii recurg la
mascarea acestor defecte prin intermediul calculatorului. Comunicarea prin intermediul
calculatorului permite persoanelor care interactioneaza sa reprezinte in ce mod doresc si
ofera posibilitatea grafica de exprimare a emotiilor. In plan social, utilizarea indelungata a
 calculatorului duce la tulburari de comportament: retragere sociala, introversie, agresivitate
verbal sau fizica, comportament exploziv irritant. Gasind atitea satisfactii in legatura cu
calculatorul adolescentul incepe sa renunte la activitatile sale scolare, de la cele casnice,
scolare pina la cele de recreere cu prietenii.
Young (1997) tragea concluzia ca cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de
interactiunea anonima de pe Internet. Kimberly Young si Robert Rogers au urmarit posibila
legatura dintre depresie si utilizarea Internetului.
Reprezentantii Asociatiei Americane de Psihiatrie sustin ca aproximativ 90 la suta dintre
adolescenti joaca jocuri video, iar 15 la suta dintre acestia, adica mai mult de 5 milioane de
copii, ar putea fi dependenti. Specialistii americani sustin ca aceste comportamente
dependente sunt mai des intilnite in cazul copiilor care incep sa joace video la varste foarte
fragede. Zece la suta dintre cei ce se joaca pe calculator sunt dependenti de acestea, afirma
Keith Bakker, fondatorul singurei clinici din Europa (la data de 8 noiembrie 2008) pentru
tratarea dependentei de jocuri, aflata la Amsterdam, Olanda, citat de BBC. Clientii clinicii
sunt in majoritate copii si prezinta simptome similar cu cele ale dependentei de droguri.
Unii cercetatori afirma ca utilizatorii sunt dependenti de materialele pe care le gasesc pe
Internet nu la mediul in sine (Davis, 2001; Griffiths,2000). Studiile au aratat ca cei cu
anumite vulnerabilitati temperamentale cum ar fi timiditatea, stima de sine scazuta,
competente emotionale si sociale scazute, comportamente de risc (consum de alcool, droguri,
jocuri de noroc patologic), competente slabe de gestionare a timpului. Adolescentii
dependenti de Internet sunt mai introvertiti si mai timizi in interactiuni sociale fata-in-fata si
prefer singuratatea, activitatile solitare. Exista, prin urmare, anumiti factori de risc dovediti
pentru dependent de Internet si dependent de calculator:
 Anxietatea- o persoana cu tulburare de anxietate poate utiliza Internetul pentru a-si
distrage atentia de la ingrijorraile sau temerile pe care le prezinta.
 Depresia- Internetul poate fi considerat un mijloc de evadare din starea de tristete dar
dependenta poate inrautati lucrurile, prin izolare si singuratate.
 Alte dependente- multi dependenti de Internet sufera de alte dependente, cum ar fi,
dependent de droguri, alcool, jocuri de noroc si sex.
 Lipsa suportului social- retelele de socializare on-line sau jocurile online sunt
utilizate ca o modalitate de a stabili noi relatii si de a solicita ajutor.

Cele mai noi detalii despre obsesia americana pentru Internet se afla in noua carte a lui
Larry Rosen iDisorder care, in ciuda titlului ludic, a fost publicata la cea mai mare editura
medicala din lume. Echipa lui a intervievat 750 de persoane, o proportie de adolescent si adulti
reprezentativi pentru recensamintul Californiei de Sud si care le-au detaliat obiceiurile
tehnologice, sentimentele fata de acele obiceiuri si rezultatele la o serie standard de teste de
tulburari psihiatrice.

Folosit cu masura, calculatorul ne este un bun prieten. Iata citeva din avantajele utilizarii
calculatorului de catre copil:

 Invata sa caute si sa utilizeze informatia, folosind mai multe surse;

 Isi imbogateste cunostintele cu informatii din domenii variate;
 Cele mai multe jocuri dezvolta viteza de reactive, gindirea logica, spiritul competitiv;
 Poate invata prin joc (deci intr-un mod placut si accesibil);
 Invata sa foloseasca un instrument pe care il va folosi in anii urmatori, la viitoarea slujba
si fara de care ar avea un handicap fata de colegii de generatie.

Folosirea calculatorului in mod nerational are si dezavantaje:

 Pozitia in fata calculatorului poate duce la deformari ale coloanei vertabrale;

 Isi neglijeaza temele;
 Lipsa de miscare duce la obezitate;
 Poate intra in contact cu persoane necunoscute, periculoase;
 Poate viziona materiale cu scene violente sau interzise minorilor;
 I se poate forma deprinderea de a lua totul ,,de-a gata” (referate, lucrari);
 Nu mai este atras de lectura;
 Tendinta de a folosi in conversatiile cu prietenii forme si formulari care nu au nimic
comun cu limba romana; tendinta de a accepta greselile de scriere; ,,inventarea” unor noi
reguli de scriere, care il pot deruta in scrierea corecta;
 Se pare ca unii copii devin mai putin sociabili;
 Dependenta de calculator.

Efectele asupra dezvoltării stării fizice

Utilizarea îndelungată a calculatorului este un important factor de risc pentru obezitate. 25%
din copii din SUA sunt obezi. Totuşi nu sunt cercetări clar sistematizate pentru a dovedi
această legătură. Acestea în schimb au evidenţiat faptul că privitul excesiv la TV(peste 5h/zi
sau mai mult) este o cauză a obezităţii. Riscul creşte la copii care petrec mult timpîn faţa
calculatorului pe lângă cel din faţa televizorului. În concluzie, American Academy of
Pediatrics avertizează părinţii să limiteze timpul petrecut de copii în faţa ecranului şi să le
sublinieze activităţile importante ca sportul. Utilizarea îndelungată duce la
disconfort/tensiunela nivelul muşchilor spatelui, poziţii vicioase ale coloanei vertebrale
(scolioze, cifoze).Tendinite, numite chiar nintendinite, caracterizate prin durere severă la
nivelul tendonuluiextensorului degetului mare drept ca urmare a repetatelor apăsări pe
butoane în timpul jocului. Favorizează apariţia crizelor epileptice (epilepsia fotosenzitivă este
determinată de“licăririle frecvente” sau imaginile rapide luminoase). Determină tulburări
hipnice:reducerea duratei de somn, coşmaruri. Unul din cinci copii, dintre cei care deţin un
computer,îşi petrece mai puţin timp dormind decât proprii părinţi la aceeaşi varsta.

Efectele asupra dezvoltării psiho-cognitive.

Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoţionale:

anxietate,iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, până la depresie. Young (1997) trăgea
concluzia că cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atraşi de interacţiunea
anonimăde pe internet. Kimberly Young şi Robert Rogers au urmãrit posibila legãturã dintre
depresie si utilzarea internetului. De asemenea, persoanele care utilizează excesiv
calculatorul suntiritabile, au o toleranţă scăzută la frustrare, sunt într-o permanentă tensiune
interioară,dominate de nerăbdare şi nelinişte. Calculatorul acţionează ca un mijloc prin care
ei îşidescarcă aceste stări interioare, dar în acelaşi timp le potenţează datorită efectelor
negativeasupra sănătăţii. Aceste persoane sunt mai timide, manifestă neplăceri fizice,
nesiguranţă,vulnerabilitate, iritare. Pe de altă parte, 38,9 % dintre cei care îşi petrec timpul
discutândcu prietenii sau făcându-şi noi cunoştinţe prin intermediul calculatorului manifestă
complexulde afirmare de sine în plan sexual şi 41,2% manifestă complexul de insecuritate.
Astfel,datorită timidităţii, temerilor de a displăcea, imposibilităţii manifestării senzualităţii,
fricii dea nu se putea afirma, de a nu fi luat în seamă sau de a fi rănit, luat în derâdere,
datorităneîncrederii în propriile forţe, indivizii recurg la mascarea acestor defecte prin
intermediulcalculatorului. Ei doresc să comunice şi să stabilească relaţii cu celelate persoane,
însăcomplexele lor îi împiedică să se manifeste adecvat atunci când se află faţă în faţă
cupersoanele respective. Posibilităţile de manifestare nonverbală prin intermediul
calculatoruluisunt extrem de avansate, astfel încât utilizatorii îşi pot exprima emoţionalitatea
adecvată situaţiei fără ca partenerul de discuţie să perceapă intensitatea reală a emoţiilor lor
sau diferenţa între emoţia afişată grafic şi emoţia trăită real. Comunicarea prin intermediul
calculatorului permite persoanelor care interacţionează să se prezinte în ce mod doresc şi
oferă posibilitatea grafică de exprimare a emoţiilor. Utilizarea calculatorului îmbunătăţeşte
performanţele cognitive.
Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale.

Studiile longitudinale relevă cum sunt influenţate trăsăturile de personalitate,

dinamicafamiliei, modul de comunicare la copii şi adolescenţi. M. Weinstein (1995),
profesorla Political Science at Purdue University subliniază că tehnologizarea a deteriorat
sistemul devalori şi funcţionarea socială la adolescenţi. Utilizarea îndelungată a
calculatorului duce la tulburări de comportament: retragere socială, introversie, agresivitate
verbală sau fizică,comportament exploziv iritant atunci când i se cere să facă altceva. Găsind
atâtea satisfacţii în legătura cu calculatorul copilul începe să renunţe la activităţile sale
sociale, de lacele casnice, şcolare până la cele de recreere cu prietenii. S-a văzut o tendinţă de
erodarea autorităţii parentale, copii o acceptă mai puţin. Aceasta depinde de tipul de
activitaterealizată la calculator şi de timpul petrecut în faţa ecranului. Pentru a
dezvoltacompetenţa socială necesară copii trebuie să interacţioneze cu alţii. S-a evidenţiat o
creştere anumărului „prietenilor electronici” la utilizatorii de calculator odată cu o diminuare
a relaţiilorde prietenie care implică interacţiunea socială. Un nivel moderat de utilizare are un
impactsocial minor dar utilizarea excesivă (peste 30h/săptămână) şi jocurile violente pot duce
lacreşterea comportamentului agresiv, a ostilităţii la copii.

Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realităţii.

Lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depărtează copii de cea reală. Prin
intermediul jocurilor copilul interacţionează cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin
intermediul internetului adolescenţii îşi asumă diverse identităţi în interacţiunea cu
străinii.Acestea fac ca limita real - virtual să nu mai fie clară la copii şi adolescenţi. Jocurile
pe Internet întăresc această integrare a vieţii virtuale. În MUD, de exemplu, calculatorul
generează personaje ce interacţionează cu personajele coordonate de oameni, iar unii
copiichiar cred că sunt şi celelalte personaje tot oameni. Acestea mixează între viaţa reală şi
virtuală. În timp ce se joacă pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii
învaţă să recunoască literele şi, între timp, computerele devin o parte din viaţa lor. Într-un alt
studiu, Kim, La Rose şi Peng (2009) şi-au propus să testeze situaţiile în care singurătatea este
o cauză sau, dimpotrivă, un efect al dependenţei de Internet.Studiul a pornit de la premisa că
o serie de probleme psihosociale (de exemplu, stările de depresie sau sentimentul de
singurătate) sunt cauza pentru care indivizii ajung să abuzeze de Internet (Caplan, 2007; La
Rose, Linşi Eastin, 2003; Davis, 2001; apud Kim, La Rose şi Peng,2009). Atunci când
singurătatea a fost introdusă în model,alături de abilităţile sociale deficitare, ca una dintre
cauzele dependenţei de Internet, datele obţinute de Kim, La Rose şiPeng (2009) au indicat un
efect semnificativ al scorurilor asupra utilizării compusive a Internetului, asupra preferinţei
pentru interacţiunile on-line, respectiv asupraabilităţilor sociale. Singurătatea s-a dovedit a fi
una dintre cauzele semnificative pentru două dintre activităţile on-line preferate de către
subiecţi, şi anume downloading-ul şi participarea la reţelele de socializare (între aceste două
tipuri de activităţi, s-a înregistrat o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte efectul din
partea scorurilor la singurătate). În cadrul unui al doilea model ipotetic, Kim,La Rose şi Peng
(2009) au pornit de la premisa unui cerc vicios, în care dependenţa de Internet este generată
de sentimentul de singurătate şi de nivelul scăzut al abilităţilor sociale şi, la rândul ei,
conduce la întărirea sentimentului de singurătate care poate fi inclus printre alte consecinţe
negative.

În majoritatea studiilor în care au fost puse în relaţiedependenţa de Internet şi sentimentul de

singurătate,suportul social (perceput de către un individ) este unadintre variabilele importante
luate în calcul. Suportul sociala fost definit ca un schimb de resurse între cel puţin
douăpersoane (dintre care una este provider-ul, iar cealaltă este receiver-ul), realizat cu
intenţia de a îmbunătăţi starea debine a receiver-ului (Shumaker şi Brownell, 1984;
apudZimet şi colab., 1988). Suportul social este perceput decătre persoana care îl primeşte ca
un ajutor oferit de către comunitatea din care face parte sau de către alte persoanecare îi sunt
de încredere (Lin, 1986; apud Zimet şi colab.,1988). S-a arătat că dependenţii de Internet se
simt mai puţin singuri având o percepţie bună cu privire la suportul social pe care îl oferă
reţelele de comunicare on-line (Shawşi Gant, 2002; apud Hardie şi Tee, 2007). Alţi autori
auobţinut rezultate contradictorii, arătând că utilizarea excesivă a Internetului se asociază cu
intensificarea sentimentului de singurătate însoţită de diminuarea capacităţii de adaptare în
planul relaţiilor sociale(Engelberg şi Sjöberg, 2004; apud Hardie şi Tee, 2007).Pe de altă
parte, sentimentul de singurătate a fost pusîn relaţie cu trăsăturile reţelei sociale a individului.
DeJong Gierveld şi Havens (2004) arată că faptul de a fiimplicat într-o reţea socială bogată
(colegi de şcoală sau muncă, prieteni, membrii familiei, etc.) îi oferă individului sentimentul
de apartenenţă socială şi îl protejează împotriva experimentării singurătăţii. Cu cât reţeaua
este mai numeroasă, iar relaţiile mai variate (cantitativ şicalitativ), cu atât individul are mai
multe şanse să-şiîndeplinească dorinţa de a primi şi de a oferi suport social,aspect care va
contribui la protecţia împotriva experimentării sentimentului de singurătate.Una dintre
particularităţile adolescenţei constă înciclicitatea insidioasă a funcţionării în plan
cognitiv,emoţional şi relaţional, punctată de numeroase problematizări, luări de poziţie,
conflicte interne şi interpersonale. În cazul adolescenţilor (caracterizaţi prinstări afectiv-
emoţionale foarte schimbătoare), suportul social din partea familiei şi a prietenilor este foarte
important în reglarea capacităţii de adaptare la solicitările cotidiene şi în dezvoltarea
armonioasă a personalităţii.Când acesta lipseşte, adolescenţii experimentează numeroase
 disfuncţii în reglarea emoţională şi înfuncţionarea interpersonală, una dintre expresiile
acestor disfuncţii fiind reprezentată de sentimentul de singurătate acut sau cronic.

Oamenii de stiinta evidentiaza cateva criterii cu ajutorul carora ne putem da seama ce

inseamna dependenta de Internet. Conform cercetarilor anterioare, ale lui Young si Goldberg
(1998), s-au identificat anumite simptome psihologice ce insotesc utilizarea excesiva a
internetului. Acestea sunt:

1. schimbari drastice in stilul de viata pentru a putea petrece mai mult timp pe net;

2. scaderea activitatii fizice generale;

3. nepasare fata de propria sanatate;

4. evitarea unor importante activitati din viata, cu scopul de a petrece mai mult timp pe net;

5. deprivare de somn sau o schimbare in patternul/ ritmul somnului, cu scopul de a petrece mai
mult timp pe net;

6. o scadere in socializare, avand ca rezultat pierderea/ instrainarea prietenilor;

7. neglijarea familiei;

8. refuzul in a petrece o perioada mai mare de timp offline;

9. dorinta de a petrece tot mai mult timp online;

10. neglijarea locului de munca si a obligatiilor personale.

Exista si anumite simptome fiziologice in cazul dependentei de calculator, cum ar fi:[10]

1.ochi uscati

2.migrena

3.dureri in spate

4.luarea meselor in mod neregulat

5.neglijarea igienei zilnice

6.disfunctionalitati ale somnului

Un sistem de criterii mai elaborat il aduce Ivan Goldberg. Dupa el dependenta de Internet poate
fi constatata daca observati urmatoarele trei puncte:
1. Timpul pe care il petreci pe Internet pentru a obtine satisfactie (cateodata senzatia de
satisfactie de la comunicarea in retea este echivalenta cu o euforie) creste.

2. Daca individul nu-si mareste timpul pe care il petrece pe Internet atunci efectul
dependentei de Internet scade

Comentariu: primul si al doilea punct reflecta aparitia fenomenului de toleranta. Aceleasi

simptome se pot observa si la oamenii care fumeaza, alcoolicii si narcomanii, care pentru a
obtine satisfactia necesara ridica permanent doza. In cazul de fata "dozarea" reprezinta timpul
folosit pentru a naviga pe Internet.

3. Exista tendinta utilizatorului de a nu folosi Internetul sau macar de a reduce timpul

petrecut pe Internet.

4. Intreruperea sau reducerea timpului petrecut pe Internet ii creaza utilizatorului chiar o

mica depresie care se dezvolta de la cateva zile pana la o luna si se exprima prin cateva
simptome:

• neliniste

• agitatie motorie

• ganduri obsesive despre ce se mai intampla acum pe Internet

• fantezii legate de Internet

• miscari ale mainilor, voit sau nevoit, care imita scrierea cu ajutorul tastelor

Comentariu: aceste schimbari emotionale care se petrec la acel individ care vrea sa renunte sau
sa reduca timpul petrecut pe Internet arata dependenta sa psihologica de Internet sau intr-un
limbaj mai psihiatric "sindromul renuntarii" sau "’sindromul abstinentei". In cazul de fata acest
sindrom este diferit de cel al alcoolicilor, fumatorilor, narcomanilor si oamenilor care se
supraalimenteaza (bulemie), deoarece la ei se dezvolta nu numai o dependenta psihologica ci si
una fizica si de aceea renuntarea este suportata mai greu. Sindromul renuntarii provoaca
utilizatorului scaderea sau dezechilibrarea activitatii sociale, profesionale, etc.

Dacă sa comparam dependenta de Internet cu alte dependente, este posibil să se găsească un

număr suficient de caracteristici comune. Majoritatea terapeutilor sustin ideea că nu internetul
face persoana dependentă de internet, dar insasi persoana predispusa spre o anumita dependenta
se regaseste in ofertele internetului astfel se numara dependenta de internet .
Mark Griffits propune următoarele criterii de apreciere a dependenței de internet:

• Prioritate- navigarea pe internet devine ocupația principal care domină gîndurile, emoțiile
și comportamentul ;

• Schimbarea dispoziției- se referă la experiența subiectivă a individului și trăiri afective

bipolare ( stare de euforie sau frustrare);

• Toleranță- pentru menținerea stării de bine subiectul simte necesitatea de a mări continuu
perioada de timp petrecută pe internet;

• Simptomede rupere- apariția senzațiilor neplăcute sau a reacțiilor fizice în cazul pierderii
sau întreruperii activității;

• Conflict- se referă la diferite tipuri de conflict, cum ar fi cele intrapsihice, cu alți indivizi
sau cu alte sarcini cotidiene;

• Recidiva- reluarea deprinderilor după o perioadă îndelungată de timp. [ 8]

Unii autori considera că anume tipul de personalitate dificila dependenta sunt mai predispuse la
riscul de-a deveni dependente si de internet decit celelalte tipuri de personalitate. Aceste
persoane se caracterizeaza prin lipsa de independență, incapacitatea de a refuza si de a spune
"nu" din frica de-a nu fi respins de ceilalti,sunt sensibili la critica sau dezaprobare, nu-și asuma
responsabilitati și nu pot lua decizii de sinestatator, și in consecință aceste persoane dependente
au o atitudine pasiva in viata.[22]

Rezultatele cercetarii N.V. Čudovoi, care a studiat sfera emoţională a subiectilor cu

interacţiunea activă de Internet (au fost folosite tehnici proiective test Luscher), precum şi
nivelul de autoevaluare lor ( tehnica DEMBO-Rubinstein) ne sugerează că utilizatori care
utilizeaza Internet in exces intilnesc greutati "în comunicarea directă", "se confruntă cu
singurătatea şi lipsa de atentie din partea celorlalti," precum şi "tendinta de intelectualizare ",
adica refugiu de contacte emoţională [15,16].În același timp , mulți autori considera Internetul
ca un instrument pentru a depăși sentimentele de singurătate . În primul rând , persoana poate
usor sa-si gaseasca interolocutor la orice ora din zi, șapte zile din săptămână pentru
comunicare directa online .

În conformitate cu ipotezele de bază ale teoriei de dezorganizare socială, Emile Durkheim,

lipsa de interacțiune socială, integrarea slabă la toate nivelurile de organizare socială,
interacțiunea socială indirectă, individualizare excesivă, lipsa de disciplină rezulta procesele de
dezorganizare socială, care, la rândul său, duce la apariția de forme deviante de comportament,
inclusiv apariția fenomenului de dependenta de Internet. [18 ].

Cei mai mulţi cercetătorii americani K. Young , Griffiths,j. Surrat, d. Stein ,M. Griffiths ,
A. Goldberg s.a. consideră că termenul de dependenţă de internet include o varietate de
comportamente şi o serie de probleme legate de controlul impulsului şi le clasifică în:

1. Supraîncărcare informaţională (Information Overload): căutări compulsive de baze de date

sau navigare pe net (web surfing sau searching).

2. Dependenţa de computer (Computer Addiction): dependenţa de jocurile pe calculator (Doom,

Solitaire).

3. Dependenţa de relaţionare virtuală (Cyber-relationship Addiction): realizarea de relaţii noi on-

line.

4. Comportamente compulsive (Net Compulsions): jocul de noroc patologic (gambling on-line),

cumpărături compulsive pe internet (shopping on-line).

5. Dependenţa de sex virtual (Cybersexual Addiction): utilizarea compulsivă a site-urilor web

pentru sex şi pornografie [21]

Comform ideilor lui K.Young unul dintre cei mai importanti cercetatori de dependenta
de internet,gradul de dependență este determinată nu de cantitatea de timp petrecut pe internet ,ci
de valoarea pierderilor în viața reală [10, P.671-679].
CAPITOLUL II. Particularitatile comportamentului deviant la adolescenti privind
dependenta de Internet.

2.1 Comportamentul de risc al adolescentilor in cadrul mediului online.

Noile dependenţe ale omului modern ridică întrebarea dacă aceste dependenţe de
jocuri,cumpărături, sport, muncă, internet sunt cu adevărat periculoase ca şi cele provocate
deconsumul de diverse substanţe? Pentru a explica acest mod de a privi un fenomen relativ
nou,Michel Lejoyeux, şef al serviciului de dependenţă din cadrul spitalului Bichat, Franţa,
invocăsocietatea actuală care încurajează excesele şi găsirea plăcerii în hiperconsum. „Dintr-
odată,explică el, persoanele care caută prea mult să se conformeze modelului social dominant –
găsirea plăcerii fără limită – cad în dependenţă. Se întâmplă ca în cazul pacienţilor lui Freud,
care deveneau isterici deoarece îşi refulau dorinţele pentru a se conforma modelului dominant,
reţinerea” (27). Probleme legate de sfera noţiunii de dependenţă, adicţie,comportament
dependent (adictiv) implică o analiză a conceptelor actuale. Lucrurile secomplică constatând că
orice activitate soldată cu recompensă (psihoemoţional), pentru ceivulnerabili, există riscul unui
comportament compulsiv. Aşa cum remarcă Alan Leshner(2001), directorul Institutului Naţional
pentru abuzuri de droguri, există similitudini întredependenţa de substanţe şi alte compulsiuni. În
acest sens adicţiile, obsesiile şi compulsiunilese caracterizează prin pierderea controlului
voluntar, căderea în capcana repetărilor,comportament autodefetist, proces care se desfăşoară în
contextul dependenţei de substanţe,tulburărilor de aport alimentar, tulburărilor sexuale şi de
identitate sexuală, tulburăriloranxioase, tulburări de control al impulsului neclasificate etc. În
acest din urmă grup suntincluse jocurile de noroc patologice, cleptomania, piromania,
tricotilmania şi tulburărileexplozive intermitente (5, 28).

Dezvoltarea tot mai aprofundată a tehnicilor de imagistică cerebrală a permis, în ultimii

ani,identificarea modificărilor care apar în unele părţi ale creierului în anii adolescenţei şi
înţelegereacomportamentelor caracteristice acestei vârste. Creierul adolescenţilor este încă în
curs de dezvoltare, cele mai multe modificări fiind observate încortexul prefrontal, care
reprezintă acea parte din creier responsabilă pentru planificareaacţiunilor, controlul impulsurilor,
organizarea şi abilitatea de a lua decizii responsabile şi de arezolva probleme. Acest lucru indică
faptul că, centrul de control executiv al creierului este încă încurs de formare şi imaturitatea din
anumite regiuni predispune adolescenţii la comportamente curisc crescut.Procesul de maturizare
are loc dinspre partea posterioară a creierului înspre regiunile frontale, prinurmare, cercetătorii
au observat că abia la vârsta de aproximativ douăzeci şi cinci de ani creierulnostru dobândeşte
toate mecanismele necesare pentru controlul adecvat al impulsurilor şi capacitatea de a lua
decizii raţionale. În adolescenţă, mecanismele de control sunt mai puţin dezvoltate şi, de aceea,
eşti mai predispus la a acţiona impulsiv şi bazându-te mai mult pe instinct decât pe raţiune atunci
când te confrunţi cu situaţii stresante sau cu emoţii intense, fără să poţi aprecia corect
consecinţele imediate ale acţiunilor tale.

Comportamentele care provoacă dependenţă (fumatul, consumul de alcool, consumul de

droguri,jocurile de noroc, jocurile video) stimulează acelaşi sistem de recompensă, însă acestea
pot eliberao cantitate de dopamină de 2 până la de 10 ori mai mare decât în cazul recompenselor
naturale (comportament alimentar, activitate sexuală). Aşa cum avem tendinţa de a reduce
volumul unuiradio care se aude prea tare, creierul se adaptează la încărcarea excesivă cu
dopamină prin scădereaproducţiei proprii de dopamină sau prin reducerea numărului de receptori
pentru dopamină dincircuitul de recompensă. Ca urmare, impactul dopaminei asupra sistemului
de recompensă estescăzut, reducând capacitatea persoanei dependente de se bucura de
comportamentele care i-auprodus, anterior, plăcere. Aceasta va avea nevoie de creşterea
implicării în acel comportament(creşterea cantităţii de alcool/drog, a timpului petrecut pe
Internet/jocuri) pentru a stimulacreierul să producă o cantitate de dopamină suficientă pentru a
atinge efectul de plăcere iniţial.Timpul petrecut on-line devine o problemă atunci când ajunge să
absoarbă prea mult din timpultău, facându-te să-ţi neglijezi relaţiile, munca, şcoala sau alte
lucruri importante din viaţa ta.

Datorită noilor tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării, adolescenţii de astăzi factoate
aceste lucruri într-o manieră diferită de cea a generaţiilor anterioare. Vorbind despreaceşti
adolescenţi în cadrul unei conferinţe din luna februarie a anului curent, Lee Rainie,director al
Institutului Pew Internet & American Life Project, îi denumeşte „generaţia mileniului” şi
consideră că ei prezintă o serie de caracteristici distinctive pe care lesintetizează în opt
realităţi fundamentale.Adolescentii si tinerii sunt cei mai afectati de "viata virtuala" care
ajunge sa o elimine total pe cea reala. Primul raspuns care ne vine in minte este tentatia de a
avea orice identitate, de a fi cine ai vrea in loc de cine esti. Adolescentii se prezinta drept
adulti, avand alta infatisare, alte ocupatii, alte trasaturi de personalitate. Este satisfacator sa te
descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur in loc de lipsit de incredere in sine sau timid.Este
adevarat ca adolescentii care se exprima mai greu, care sunt timizi sau neincrezatori, care au
o imagine negativa despre ei insisi cad prada primii acestei tentatii. Prin internet, poti flirta
fara sa te gandesti cum te imbraci, cum arati, fara a alege cum sa te distrezi sau unde sa
mergi, fara a cheltui, fara teama ca nu vei reusi sa scoti cateva vorbe, ca nu vei fi "la
inaltime". Ii poti spune orice, cu curaj, nu se vede daca te inrosesti, daca iti este jena
sautebalbai.Timpul pe care adolescentul il aloca netului devine tot mai mare pana ajunge sa
fie exclusiv.
 Ce se intampla cand nu are acces la net? Manifestari similare sevrajului de alcool sau
droguri: orice il enerveaza, nu-si gaseste locul, nu poate face nimic altceva, nu-si mai vede
rostul, este trist, deprimat, nu stie ce sa faca cu el insusi si cu timpul lui, nu are placeri, nici
interese.Cum se ajunge la dependenta? La fel ca si in cazul substantelor sau anumitor
comportamente (fumat, jocuri de noroc, bulimie, cumparaturi). La inceput e o curiozitate, o
"distractie", o iesire din monotonie, "ceva nou", placut, incitant. Cu timpul ne "fura", ne
"prinde", azi putin, maine mai mult, placerea creste dar odata cu ea si nevoia de mai mult.
Intrarea in aceasta lume presupune, fireste, iesirea din lumea obisnuita, abandonarea vechilor
activitati, persoane din viata noastra. Noua "pasiune" lasa in urma prietenii, rudele, munca,
scoala, sportul, placerile, interesele si distractiile de odinioara.
Mai jos vom enumara cateva metode prin care se poate tine sub control utilizarea excesiva a
Internetului. [ 30]
• Recunoaste existenta altor probleme care ar putea sustine dependenta de Internet. Daca o
persoana se lupta cu depresie, stres, anxietate, de exemplu, adictia pentru Internet poate fi
doar un mod de a a fugi si ingropa aceste trairi negative.
• Sporesteti abilitatile de a face fata unei situatii. Poate ca descarcarea sentimentelor
negative pe Internet este modalitatea unei persoane de a face fata stresului sau nervozitatii. O
persoana poate avea probleme de relationare cu ceilalti in viata reala sau poate fi excesiv de
timida. Dezvoltarea acestor aspecte pot ajuta la indepartarea stresului sau tensiunii vietii de zi
cu zi fara a apela la utilizarea compulsiva a Internetului.
• Consolidareaza reteaua ta de sprijin. Cu cat o persoana are mai multe relatii in viata reala,
cu atat va avea mai putin nevoie de internet pentru interactiunea sociala. Este important sa
puneti timp intr-o saptamana deoparte pentru activitatile cu familia sau prietenii. Daca o
persoana este timida, aceasta poate fi incurajata sa caute grupuri cu interese comune, cum ar
fi echipe sportive, grupuri de lectura, cursuri de pictura etc. Acest lucru permite interactiunea
cu ceilalti si dezvoltarea naturala a relatiilor.
• Tine o evidenta a timpului petrecut. Tine cont de timpul pe care ti-l petreci online.
Incearca sa te monitorizezi si sa ai o idee clara a motivelor pentru care petreci cateva ore
atunci cand iti propui sa stai doar 10 minute.
• Stabileste obiective clare pentru utilizarea Internetului. Stabileste inainte sa te asezi la
calculator ce vrei sa faci si cat timp vrei sa-l folosesti in acest scop. Poti folosi chiar o alarma
care sa te anunte ca timpul tau s-a scurs. Poti totodata sa-ti propui sa inchizi calculatorul la
aceeasi ora in fiecare seara.
• Inlocuieste activitatile online cu altele. Atunci cand esti singur si te plictisesti dorinta de a
intra online este mare, dar o poti evita prin desfasurarea altor activitati, cum ar fi treburi prin
casa.
• Recompenseaza-te. Daca faci progrese si iti atinge obiectivele propuse atunci
recompenseaza-te.
Specialistii recomanda :
1. Să noteze durata de timp petrecută în faţa computerului şi să păstreze o evidenţă a modului
în care a fost utilizat acest timp.
2. Să stabilească înainte de a porni computerul durata destinată răspunsului la mail-uri şi
socializării pe Facebook sau alte reţele de socializare online
3. Să facă pauze scurte in timpul utilizării computerului, în care să privească pe fereastră
pentru a se deconecta din mediul online şi a percepe viaţa offline care se desfăşoară într-un
ritm mai lent.
4. Să-şi stabilească perioade în care nu utilizează computerul sau alte tehnologii: de exemplu,
anumite perioade ale zilei sau o anumită zi pe săptămână. Specialiştii apreciază că aceste
perioade de „post" sunt utile pentru recâştigarea controlului asupra propriei vieţi.
5. Să folosească discuţiile la telefon sau, şi mai bine, întâlnirile cu prietenii în parcuri.
6. Persoanelor care observă că îi irită pe cei din jur (familie sau prieteni) din cauza
îndelungatei folosiri a calculatorului şi celor care simt că le este ruşine de faptul că nu au o
viaţă socială în lumea reală li se recomandă consultarea unui specialist şi să facă un test
pentru a-şi verifica dependenţa faţă de internet sau noile tehnologii.

2.2 Influenta Internetului asupra modalitatilor de reactie la adolescenti

Timpul pe care il petrec adolescentii in fata computerului influenteaza direct aderenta
acestora la comportamente de risc multiplu (fumat, alcoolism, consum de droguri) sustine un
studiu canadian. De asemenea, calculatorul poate determina aparitia a diferite boli. Astfel,
copiii pot sta ore intregi in fata calculatorului, uitind de sine, facind prea putine pause.
Aceasta activitate prelungita poate crea probleme ocular prin focalizarea atentiei asupra unui
singur punct si prin efort indelungat. Adolescentii sunt poate cei mai vulnerabili nu numai
datorita varstei ci si datorita mediului si anturajului. Citeodata ei pot face greu diferenta intre
util si placut, uitind ca ceea ce este cu adevarat important este imbinarea acestora.
În mod firesc, au început să apară şi în România preocupări legate de beneficii (efecte
pozitive, oportunităţi) şi riscuri (consecinţe negative, pericole) asociate formelor de
comunicare online. În rândul celor din urmă, preocupările majore se concentrează în jurul
expunerii nedorite a tinerilor la conţinut dăunător online (violent sau sexual), a pericolului de
a fi seduşi online de„prădători sexuali” (adulţi) sau a formelor emergente de violenţă online
(cyberbullying). Prin urmare, una din întrebările logice în mintea noastră în termeni de
intervenţie socialeste: ce putem face pentru a maximiza beneficiile (efectele pozitive) şi de a
minimiza riscurile(efectele negative)? Studiul de faţă încearcă o explorare a fenomenului
cyberbullying în relaţiecu o serie de factori sociali şi tehnologici.
Comportamentul de cyberbullying sau cyber-bullying (comportament agresiv, de
hărţuireonline) poate fi definit în mod simplu ca activitate ce implică utilizarea comunicării
mediate decalculator (CMC) pentru a hărţui, agresa, ameninţa, batjocori alţi tineri în mod
deliberat şirepetat. Willard (2005) identifică şapte moduri în care comportamentul de
cyberbullying se poatemanifesta: (a) flaming (agresiune verbală) – implică trimiterea de
mesaje vulgare, furioase sauofesatoare unei persoane sau unui grup online; b) harassment
(hărţuire) – implică trimiterearepetată de mesaje ofensatoare unei persoane; (c) denigration
(denigrare) –trimiterea saupostarea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate sau dăunătoare
despre o persoană; (d) cyberstalking (urmărire online) – comportament de hărţuire ce include
ameninţări sau esteextrem de intimidant; (e) masquerading (mascaradă) – a pretinde că eşti
altcineva şi a postamateriale care denigrează persoana respectivă sau o plasează într-o
situaţie într-un potenţialpericol; (f) outing şi trickery (păcălire şi dezvăluire) – implică
folosirea unor trucuri pentru a solicita informaţii compromiţătoare despre o persoană şi
publicarea respectivelor informaţii; şi(g) exclusion (excludere) – descrie acţiuni menite a
exclude în mod intenţionat o persoană dintr-un grup online (a cere colegilor să
blocheze/excludă pe cineva din listele de Yahoo Messenger).Willard sugerează că orice
adolescent care comunică online a jucat la un moment dat unrol din triada agresor, victimă
sau martor (pasiv).Există studii (Unnever, 2005) care afirmă că tinerii care joacă rolul de
victime agresive(copii care au fost agresaţi dar care la rândul lor au agresat alţi colegi de
şcoală) au trăsăturipsihosociale şi background mai apropiate de agresorii „puri” decât de
victime. În ce priveşteagresivitatea online, cercetările arată că linia dintre agresori şi victime
este din ce în ce maineclară, adesea victimele ripostând la rândul lor prin comportament
agresiv online (Palfrey,2008).
Contribuţiile lui Moscovici (1984) şiAbric (1994) în dezvoltarea conceptului au fost
reevaluate în contextual temei riscurilor online.Reprezentările despre “copii online” şi
“riscuri online” sunt concepte centrale. De asemenea,relaţia dintre reprezentări şi modul în
care acestea sunt transpuse în discursurile privind riscurileonline au fost analizate utilizănd
un model teoretic generos, anume modelul cogniţie-discurs-societate al lui Teun van Dijk
(1998). Contestarea reprezentărilor parentale privind riscurile online, readuce în atenţie
discordanţa între activităţile considerate dezirabile şi cele reale alecopiilor, astfel încât
repoziţionarea şi reanalizarea conceptului şi condiţiei de copil devin imperative. Cu
precădere, au fost investigate câteva activităţi online considerate riscante, cu copiii înroluri
active: folosirea internetului pentru a accesa site-uri cu un conţinut explicit sexual,folosirea
internetului (inclusiv a mesageriei instant, e-mailului, accesarea de site-uri pentru întâlniri)
pentru a contacta/ a discuta online cu persoane necunoscute, stabilirea şi întâlnireaefectivă
faţă în faţă cu oameni cunoscuţi mai întâi online şi angajarea copiilor în
comportamenteonline problematice în relaţie cu alţi copii (itemi de cyber-bullying).
Un aspect îngrijorator este relaţia dintre folosirea tehnologiilor de comunicare şiinformaţie
ICT, în special “media sociale” şi sociabilitatea. Teoriile bazate pe paradoxul Internetului
formulat de Kraut (1998) au evidenţiat în mod panicard înlocuirea comunicării“autentice” şi
a relaţiilor autentice cu relaţii superficiale şi comunicare online descrise ca fiind volatile,
lipsite de satisfacţii, fragmentate şi incomplete. De asemenea, internetul e invinuit că
înlocuieşte alte parţi importate ale vieţii. Prezumţia facută de teoria efectului de dislocare
socială (Lee și Eddie, 2002) este că timpul petrecut în activităţi mediate tehnologic vor duce
laînlocuirea altor activităţi, de o mai mare importanţă, cum ar fi interacţiunea socială,
esenţială pentru dezvoltarea psihosocială a copilului.(Neuman, 1991).Totuşi, cercetări ce au
luat în considerare variabile contextuale şi de mediere, auconcluzionat că internetul are un
impact pozitiv şi asupra anumitor tipuri de sociabilitate.Utilizatori pe termen lung caştigă mai
multe contacte sociale comparativ cu utilizatorii pe termen scurt. Accesul la Internet s-a
dovedit a avea un impact pozitiv asupra contactului social şi integrării culturale.
Totuşi, experimentele identitatare întreprinse pe internet s-ar putea dovedi a avea o seriede
beneficii. Valkenburg şi Peter (2008) afirmă că adolescenţii care experimentează online
cupropria identitate, de asemenea comunică mai des cu o gama largă de persoane, fără
vreoconsecinţă negativă asupra unităţii conceptului de sine şi a competenţelor sociale.
Dimpotrivă, audescoperit dovezi ce arata ca aceasta comunicare cu o varietate de persoane pe
internet ar puteachiar să le îmbogăţească competenţele sociale offline. Mai mult, studiul lor
cuprinzător atâtasupra antecedentelor (singurătate şi anxietate socială) precum şi asupra
consecinţelor (unitateaconceptului de sine şi competenţa de sine) a experimentării online cu
propria identitate,subliniază importanţa pe care o are luarea în calcul al efectelor de mediere.
Capitolul III.Studiul experimental asupra corelației dintre dependența de internet și
modalitatile de reactie la adolescenti
3.1. Introducere
Deşi Internetul a devenit una dintre cele mai importante resurse de informaţii,
utilizareanecontrolată, patologică a Internetului – adică, dependenţa de Internet - poate avea
un impact negativ asupra performanţelor şcolare, a relaţiilor de familie şi asupra stării
emoţionale a adolescenţilor, fiind un comportament cu semne şi simptome similare cu cele
ale oricărei alte dependenţe. Scopurile pentru care tinerii seimplică în activităţi realizate pe
Internet sunt foarte variate:căutarea de informaţii (surfing şi searching), cumunicareaîn reţele
de socializare extinse (instant messaging, e-mailing, chat rooms, etc.) sau distracţie
(downloading-ul şiaudierea de muzică, accesarea bazelor de filme on-line,jocuri on-line de
tip single sau reţea, etc.). Însă, pasiunea pentru computer şi Internet poate oscila de la o
implicare echilibrată (bazată pe controlul impulsului de uzilizare şi atimpului şi îmbinată cu
celelalte activităţi specificecopilăriei şi vârstei adolescentine) până la utilizareaexcesivă sau
dependenţa patologică. Din punct de vederestrict clinic, aceasta din urmă cumulează o serie
desimptome fizice, cognitive, dispoziţional-afective şisociale, care interferează semnificativ
cu funcţionarea cotidiană a copiilor şi a tinerilor în diverse domenii(Chiriţă, Chiriţă şi Chele,
2007; Cosmovici şi colab., 2007;Ha şi colab., 2007; Ko şi colab., 2006).
Scopul cercetarii experimentale este :
Determinarea relatiei dintre dependenta de internet si nivelul de dezvoltare a inteligentei
emotionale la adolescenti.
Ipoteza cercetarii :
- Adolescentii care sunt dependenti de internet manifesta comportamente deviante fata de
adolescentii care nu sunt dependenti de internet
- Există corelație invers proporțională între dependența de internet și modalitatile de reactie
comportamentale la adolescenti
Obiectivele propuse pentru partea practica sunt :
1.Determinarea nivelului dependentei de internet si modalitatile de reactie comportamentala
la adolescenti;
2. Măsurarea diferențelor dintre medii a reactiei comportamentale la adolescenții cu
dependență de internet și la cei fără dependență de internet;
3.Masurarea corelatiei dintre dependenta de internet si modalitatile de a reactiona la
adolescenti
4.Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute
Metode de cercetare:
-Metode empirice:
 Chestionarul pentru autocunoasterea celor patru modalitati de a reactiona, in special in
situatii dificile sau critice: fuga, atac, manipulare, asertivitate (adaptat dupa D. Chalvin)
 Chestionarul pentru determinarea ,,Dependenței de internet “( Kimberly Young, 1999)

3.2. Instrumentele de cercetare

Pentru determinarea dependenței de internet la adolescenți am aplicat
chestionarul ,,Dependența de internet ‘’ de către psihologul rus Kimberly Young care este
formulat din 20 de întrebări care masoara nivelurile usor, moderat si sever ale Dependentei
de Internet și are 5 variante de răspunsuri : nu se aplica ( 0 puncte) , rar ( 1 punct ) , ocazional
( 2 puncte ) , frecvent ( 3 puncte ) , adesea ( 4 puncte ) , întotdeauna ( 5 puncte ).
Pentru determinarea modalitatilor de reactie comportamentala privind dependeta de
Internet am aplicat ,,Chestionarul pentru autocunoasterea celor patru modalitati de a
reactiona, in special in situatii dificile sau critice: fuga, atac, manipulare, asertivitate”
(adaptat dupa D. Chalvin), care este format din 60 de intrebari si 2 variante de raspuns: ,,mai
curind adevarat” , ,,mai curind fals”.

3.3. Structura grupului experimental

Chestionarele au fost aplicate pe un esantion reprezentativ de 30 de subiecti; dintre care 15
adolescenti cu varsta medie cuprinsa intre 15-16 ani si 15 adulti tineri cu varsta cuprinsa intre
22 si 26 ani.
Acesti 15 adolescenti sunt din scoala medie Balasinesti,raionul Briceni(clasa a IX-a) si
ceilalti 15 adulti tineri fiind de la Universitatea de Studii Politice si Economice Europene
,,Constantin Stere”, Facultatea de Drept,f/r.
Am selectat astfel esantionul pentru a observa diferenta modalitatilor de reactie
comportamanentala la adolescenti si adultii tineri.

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

Dependența de internet
În urma aplicării chestionarului de ,,Dependență de internet ‘’ am obtinut următoarele
rezultate : din 30 de subiecți care reprezintă 100 % , 12 subiecti ( 42,86 % ) au nivel scăzut
de dependență de internet, 12 subiecti ( 42,86 % ) au nivel mediu de dependență de internet
și 6 adolescenți ( 14,28 % ) au nivel înalt de dependență de internet (Fig.1).
tulburărilor mentale),Organizaţia Mondială a Sănătăţii a canonizat dependenta de Internet la
vicii patologice. Se crede ca dependenta de Internet nu este un diagnostic oficial este că
acesta este un simptom al altor probleme grave în viaţa individului (de exemplu, depresie,
dificultăţi de comunicare, etc.). Şi având în vedere că adolescenta este mai predispus la tot
felul de devieri de comportament, se poate concluziona că formarea de dependenta de
Internet este specifica adolescenţilor, şi putem afirma că va avea efecte distructive asupra
personalităţii copilului.
Sunt realizate numeroase studii care trag un semnal de alarma asupra dependenţei dată
de internet. Tinerii preferă să petreacă ore în şir în faţa calculatorul datorită faptului că îşi
creează senzaţii, îţi oferă recompense ce nu se pot capata pe altă cale, inhibă senzaţiile de
durere, incertitudine, disconfort. Această dependenţă se realizează mai ales atunci când
indivizii simt o lipsă de satisfacţie, o lipsă de încredere sau de speranţă. Aceştia încearcă să
caute probleme asemănătoare şi parteneri virtuali de discuţie în speranţa rezolvării
problemelor personale, dar în momentul părăsirii lumii virtuale constată că problema lor este
tot acolo şi nerezolvată ceea ce îi face să revină în faţa aceleiaşi pagini web. O alta problemă
a creării dependenţei este şi legată şi de nevoia de comunicare.
Începutul secolului XXI a fost marcat de transformări globale în toate domeniile
vieţii sociale (economică, politică, spirituală), care au avut un impact semnificativ asupra
evoluţiei familiei, a valorilor, a normelor şi a comportamentelor din această sferă cu
consecinţe dezastruoase asupra copiilor şi adolescenţilor. Aceştia se văd nevoiţi să îşi
împărtăşească problemele doar pe o pagină virtuală, îşi fac prietenii virtuali, preiau o serie
din ideile şi comportamentele acestora. Deşi internetul este o importantă resursă
educaţională, totuşi nu poate fi controlată dependenţa faţă de acesta şi nici nu poate suplini
rolul familiei. Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoţionale:
anxietate, iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, până la depresie.
Persoanele care utilizează excesiv calculatorul sunt iritabile, au o toleranţă scăzută la
frustrare, sunt într-o permanentă tensiune interioară, dominate de nerăbdare şi nelinişte.
Calculatorul acţionează ca un mijloc prin care ei îşi descarcă aceste stări interioare, dar în
acelaşi timp le potenţează datorită efectelor negative asupra sănătăţii. Aceste persoane sunt
mai timide, manifestă neplăceri fizice, nesiguranţă, vulnerabilitate, iritare
Rezultatele pe care le-am obţinut sugerează existenţa unui posibil ciclu vicios între
dependenţa de Internet în rândul adolescenţilor şi nivelul suportului social perceput de către
aceştia: insatisfacţia faţă de suportul social oferit de reţelele în care sunt favorizate
interacţiunile de tipul faţă-în-faţă îl motivează pe adolescent să intensifice utilizarea
Internetului, pentru a-şi găsi noi prieteni şi sprijin. Dar, în acest fel, adolescentul poate cădea
într-o capcană ajungând la deteriorarea motivaţiei şi a competenţelor pentru interacţiunile
sociale obişnuite - aspect care va contribui la intensificarea orientării către utilizarea
compulsivă a Internetului.
 Concluzii si recomandari
Dependența de Internet este un fenomen actual și recunoscut de cercetătorii psihologi ca
tulburare ce afectează personalitatea ca și celelalte tipuri de dependențe.
In Capitolul I am inclus studiul bibliographic care include definitii ale dependentei de
Internet si modalitatile de reactie ale adolescentilor. Sunt analizate diferite aspect ale
dependentei de Internet precum si efectele Internetului asupra dezvoltarii starii fizice, psiho-
cognitive, aptitudinilor sociale precum si efectele asupra perceperii realitatii.
In Capitolul II am descris modalitatile de reactie la adolescenti (atitudinea de ,,fuga
pasiva” , de atac sau ,,agresiva” , de manipulare ,,asertiva”) privind dependenta de Internet.
Am analizat comportamentul de risc al adolescentilor privind mediul online in care acestia
isi pot petrece aproape tot timpul online. Unii dintre adolescentii sunt timizi si neincrezatori
si atunci ei se refugiaza in mediul online, unde pot lua orice identitate si comunica cu oricine.
Timpul pe care adolescentul il aloca netului devine tot mai mare pina ajunge sa fie exclusiv.
De aici si rezultate slabe la scoala, lipsa de comunicare cu parintii, adolescentul se izoleaza
de ceilalti pentru a ,,sta pe net”.
De asemenea psihologii atrag atentia ca si deformarile coloanei vertebrale sau petrecerea
orelor multe zile pe scaun sau in fata calculatorului duc la probleme grave de sanatate pe
viitor dar si la cresterea numarului de persoane supraponderale.
In Capitolul III care reprezinta studiul experimental am determinat dependenta de Internet
la adolescenti si totodata facind o paralela cu adultii tineri; pentru aceasta am aplicat
chestionarul lui Dr. Kimberly Young. Iar pentru a determina modalitatile de reactive
comportamentale la adolescenti am aplicat chestionarul pentru autocunoasterea celor patru
modalitati de a reactiona in special in situatii dificile sau critice: fuga, atac, manipulare,
asertivitate (adaptat dupa D. Chalvin).
Peste 90 % dintre adolescent considera ca utilizarea Internetului este absolut necesara in
societatea actuala. Opinia lor este rezultatul faptului ca informatia este omniprezenta in
activitatile umane, de la calculatorul personal la reteaua Internet si pina la retelele mondiale
de comunicatii, este in plina dezvoltare si ne transforma viata, relatiile, organizarea soceitatii.
Dezvoltarile tehnologiei informationale din ultima decada au transformat deja societatea
noastra sub multe aspecte.
In general in ceea ce priveste frecventa utilizarii Internetului am gasit diferente in privinta
utilizarii Internetului privind grupele de varsta. Am observat o frecventa usor mai ridicata a
Internetului la adolescentii baieti decit la baietii cei din grupa de varsta de 22-26 ani. De
asemenea, la ambele grupe de varsta, frecventa utilizarii este mai ridicata la baieti. Adultii
tineri folosesc mai mult Internetul pentru a studia.
 Prima parte a ipotezei, care sustine ca adolescentii care sunt dependenti de Internet
manifesta comportamente deviante, adica au o atitudine de ,,fuga pasiva” , de atac sau
,,agresiva” , se confirma partial.
Deci putem spune ca rezultatele obtinute confirma ipotezele inaintate si ca dependenta de
Internet influenteaza modalitatile de reactie comportamentale la adolescenti.
În urma aplicării chestionarelor avem niște observații : adolescenții au manipulat parțial în
răspunsul lor, o parte din adolescenți au refuzat să completeze chestionarele argumentînd că
nu sunt bolnavi ca să completeze astfel de teste , o bună parte au completat cu indiferență ,
altă parte de adolescenți pur și simplu nu înțelegeau esența întrebarilor si au manipulat cu
raspunsurile.Ca recomandare ar fi ca înainte de aplicarea chestionarelor psihologice, grupul
de control ar trebui să fie informat despre domeniul de psihologie , ce studiază ea și cu ce
se ocupă , inițial să fie cunoscuți cu aceste noțiuni sau mai bine zis să fie desensibilizați ca
mai apoi adolescenții să treacă la completarea chestionarelor.
Considerăm că rezultatele cercetării pot fi incluse în:
- Activitățile psihologilor și ale pedagogilor cu adolescenții;
- Elaborarea materialelor informative pentru părinți, pedagogi în legătură cu
dependența de internet și modalitatile de reactie comportamentale ale adolescentilor.

Recomandari pentru parinti

 Comunicati decshis copiilor avantajele si dezavantajele Internetului
 Durata zilnica a prezentei copiilor pe Internet si la calculator
 Discutati constant cu copilul dvs. Despre comportamentul acestuia online
 Asezati calculatorul in camera cea mai accesibila; de exemplu in camera de zi sau
sufragerie, unde puteti urmari site-urile pe care le viziteaza copilul
 Invatati copilul sa nu raspunda e-mail-urilor de tip Spam, la mesaje de hartuire cu
continut jignitor, agresiv sau obscene

Recomandari pentru copii

 Sa nu dezvaluiti niciodata informatii personale despre voi insisi, familia sau prietenii
lor
 Nu vorbiti cu strainii. Niciodata sa nu va imprieteniti cu ei si in nici un caz nu ar
trebui sa aranjati vreodata intilniri in viata reala
 Nu navigati singuri pe Internet, este mult mai bine sa cereti ajutorul sau sfatul unui
adult, in ceea ce priveste locurile in care sa cautati
 Vorbiti cu parintii sau tutorii vostri. Daca aveti orice intrebare pe acest subiect, daca
observati ceva suspect sau primiti mesaje ofensatoare sau periculoase, luati imediat
legatura cu un adult. Ei vor fi in masura sa va sfatuiasca.

Trebuie sa ne asiguram ca adolescentii se pot bucura de Web in modul sanatos si

sigur. Intotdeauna am recomandat ca cea mai buna forma de a face asta este intr-o
relatie parinte- copil bazata pe incredere, ceea c ear elimina necesitatea monitorizarii
constante a copiilor cind navigheaza pe Internet sau cind intra pe retelele sociale.
 Bibliografie
1)Griffiths M. Does Internet and computer “Addiction” ex¬ist? Some case study
evidence // CyberPsychology and Behavior. 2000. V. 3(2). P. 211-218.
2)Shotton MA. Computer Addiction? A Study of Comput¬er Dependency. L.: Taylor
and Francis, 1989
3)Young, K.S. Treatment Outcomes with Internet Addicts // CyberPsychology &
Behavior. – 2007. – Vol. 10, № 5. – P. 671-679
4)Бурова В. А. Зависимость от компьютера и Интернета. URL:
http://www.psyline.ru/inzav.htm
5)Войскунский А. Е. Актуальные проблемы психологии зависимости от
Интернета // Психологический журнал. 2004. N1. Т.25. № 1. C.90-100
6)Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic- Micu si Marian Stoica- ,, Informatica, Societate
Informationala, Serviciile” – Editura Economica, Bucuresti 2006
7),,Tratamentul anxietatii la copii si adolescent. O abordarea fundamental stiintific” –
Rapee si colab. 2009
8)Cucu C. I. ,,Psihiatria adolescentului” , Ed. Litera, Oradea, 1979
9)Constantinescu V. ,,Comportamentul” , Ed. Stiintifica, 1964
10)Cosmovici Andrei ,,Adolescentul si timpul sau liber” , Iasi, 1985
11)Dragomirescu V. ,,Psihologia comportamentului deviant” , Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1976
12)Paunesu C. ,,Agresivitatea si conditia umana” , Ed. Tehnica Bucuresti, 1994
13)Янг К. Диагноз - Интернет-зависимость // Мир Интернет. 1999. №2. С.24-29
14)http://psyfactor.org/lib/addict. htm
15)www.netaddiction.com/parents. htm
16)http://www.fid.ru
17)http://www.psy. msu.ru
18)http://www.internetworldstats.com/stats4.htm
19)http://www.psyhologyside.ru/sides-230-1.html
20)http://www.publika.md/studiu--dependenta-de-internet-provoaca-modificari-la-
nivelul-creierului_659381.html
21) http://rudocs.exdat.com/docs/index-530835.html?page=3
22)http://helpline.sigur.info/index.php?/helpline/siguranta-pe-internet/riscuri-pe-
internet-dependenta.html
23)http://www.Virtual Stages Against Violence.com
24)http://www.descopera.ro
25)http://www.parinti.com/baby steps-special edtision,2004
26)http://www.ghidulparintilor.ro
27)Chelcea Adina, Televizorul, Internetul si celularul-inamici sau prieteni? In revista
Psihologia, nr.6/1999-1/2000, Editura Tehnica, Bucuresti, p.3
28)Cucos Constantin, Efecte perverse ale mediatizarii culturii in revista Psihologia,
nr.2/1998, Editura Tehnica, Bucuresti, pp.3 -5
29)Eysenck Hans, Eysenck Michael, Descifrarea comportamentului uman, editura
Teora, Bucuresti, 2000, pp.54 -60
 Anexe
Anexa 1
Cum poti afla daca esti cu adevarat dependent sau te indrepti rapid catre probleme?
Testul privind Dependenta de Internet este un test valid si fiabil pe care il poti folosi
pentru a-ti masura Dependenta de Internet. El a fost dezvoltat de Dr. Kimberly Young
si este compus dintr-un chestionar de 20 de itemi care masoara nivelurile usor,
moderat si sever ale Dependentei de Internet.
Pentru a-ti masura nivelul dependentei, raspunde la urmatoarele intrebari, folosind
urmatoarea
scala:
0 - Nu se aplica
1 - Rar
2 - Ocazional
3 - Frecvent
4 - Adesea
5 - Intotdeauna
012345

1. Cat de des ti s-a intamplat sa stai on-line mai mult decat ti-ai propus?
2. Cat de des ti-ai neglijat treburile gospodaresti pentru a petrece mai mult timp on-
line?
3. Cat de des ti s-a intamplat sa preferi “stimularea” oferita de Internet fata de
intimitatea cu partenerul tau?
4. Cat de des ai intrat in relatii on-line cu diversi utilizatori?
5. Cat de des s-au plans celelalte persoane din viata ta de faptul ca petreci prea mult
timp on-line?
6. Cat de des notele tale sau activitatea la locul de munca au avut de suferit datorita
faptului ca ai petrecut prea mult timp on-line?
7. Cat de des iti verifici e-mail-urile inainte de a face orice altceva?
8. Cat de des performanta sau productivitatea ta la locul de munca a avut de suferit
datorita internetului?
9. Cat de des ai devenit refractar sau “secretos” cand cineva teintreaba ce faci on-
line?
10. Cat de des ti-ai reprimat gandurile neplacute despre viata ta folosind ganduri
relaxante despre internet?
11. Cat de des te-ai trezit gandintu-te cand vei intra din nou on-line?
12. Cat de des te-ai temut ca viata fara internet ar fi plictisitoare, goala de continut si
lipsita de bucurie?
13. Cat de des ai sarit in sus, ai tipat sau te-ai enervat atunci cand
cineva te-a deranjat in timp ce erai on-line?
14. Cat de des ai uitat sa mai dormi datorita logarii la internet pana noaptea tarziu?
15. Cat de des te-ai simtit preocupat de Internet in timp ce erai off-line sau te-ai trezit
imaginandu-ti ca esti on-line?
16. Cat de des ti-ai spus “inca cinci minute” in timp ce erai on-line?
17. Cat de des ai incercat sa reduci timpul petrecut on-line sin u ai reusit?
18. Cat de des ai incercat sa ascunzi cat de mult ai stat on-line?
19. Cat de des ai preferat sa petreci mai mult timp on-line in loc sa iesi afara cu
prietenii?
20. Cat de des te-ai simtit deprimat, prost dispus sau nervos cand erai off-line si ti-a
trecut imediat ce ai intrat on-line?

Dupa ce ai raspuns la toate intrebarile chestionaruluji, aduna numerele pe care le-ai

selectat pentru
fiecare raspuns pentru a obtine scorul final. Cu cat scorul este mai mare cu atat
nivelul dependentei si
problemele pe care folosirea internetului le produce sunt mai mari. Iata o scala
generala care te ajuta sa iti
masori scorurile.
 20 - 49 puncte: sunteti un utilizator mediu al internetului. Probabil ca navigate
uneori pe net putin
mai mult dar nu pierdeti controlul privind utilizarea internetului
 50 -79 puncte: va confruntati cu probleme ocazionale sau frecvente datorita
internetului. Ar trebui sa
luati in considerare impactul pe care acesta il are in viata dvs.
 80 - 100 puncte: folosirea internetului produce probleme semnificative in viata
dvs. Ar trebui sa evaluati impactul internetului asupra vietii dvs. si sa incercati sa
rezolvati problemele produse de folosirea abuziva a internetului Dupa ce ati
identificat categoria in care va incadrati priviti intrebarile la care ati avut scoruri
precum 4 sau 5. Realizati faptul ca acestea sunt probleme semnificative pentru dvs.?
Spre exemplu, daca ati raspuns 4 la intrebarea nr. 2, sunteti constient de cat de des
hainele dvs raman nespalate sau de cat de gol este frigiderul dvs.?
Sa presupunem ca ati raspuns 5 la intrebarea privind cat de des ati uitat sa dormiti
datorita utilizarii internetului la ore tarzii. V-ati gandit vreodata la cat de greu este sa
te dai jos din pat dimineata? V-ati simtit extenuat la locul de munca? Aceste obiceiuri
au inceput sa aiba un efect asupra organismului dvs. Sau asupra starii generale de
sanatate?
Anexa 2