Personalitatea

tridimensională a
adolescenţilor cu dependenţă
de internet şi consum de
substanţe

Poiect realizat de:

Popa Sorin-Valentin
Specializarea Psihopedagogie Specială, anul III, grupa numărul 2
E-mail: vampirul_sorel@yahoo.com
 Personalitatea tridimensională a adolescenţilor cu dependenţă de internet şi
consum de substanţe

Chih-Hung Ko, Ju-Yu-Yen,

Kzanyi Wu, Chang-Chung Chen,
Sue-Hue Chen, Cheng-Fang Yen
Can J Psychiatry, vol 51, no 14, dec. 2006

CUPRINS:
 Obiective
 Metode
 Rezultate
 Discuţii
 Concluzii
 Rezumat
OBIECTIVE

Acest studiu are drept scop examinarea diferenţelor caracteristicilor de

personalitate ale adolescenţilor dependenţi de internet şi consumatori de substanţe
stupefiante, definite de Chestionarul Tridimensional de Personalitate (Tridimensional
Personality Questionnaire) şi compararea caracteristicilor de personalitate ale grupurilor
de adolescenţi cu dependenţă de internet şi de substanţe, ale celor doar cu dependenţă de
internet, ale grupurilor ce consuma substanţe şi a grupurilor de adolecenţi fara
dependenţă de internet sau consum de droguri.

În ultimii ani internetul şi computerele au devenit populare la nivel mondial.

Totuşi acest fenomen are un impact negativ asupra unor indivizi sau societăţi. Cel mai
proeminent dintre aceatea este dezvoltarea dependenţei de internet. Pasiuni on-line, cum
ar fi jucatul jocurilor de noroc pot întrerupe viaţa zilnică a unui individ până în punctul
neglijării altor acţiuni productive sau creative. Dependenţa de internet a fost asociată
consumului de substanţe (Halpem JH, Pope HG Jr, 2001).
S-a acordat multa atenţie valorii predictive a caracteristicilor personalităţii la
persoanele cu un comportament de dependenţă. Personalitatea joacă un rol important în
predispoziţia, precipitaţia şi perpetuarea tulburărilor consumului de stupefiante. Multe
studii au evidenţiat caracteristicile unri “personalităţi dependente”, care includ
impulsivitatea, căutarea de senzaţii tari, psihoticism şi tendinţa către deviere socială (Le
Bon O, Basiaux P, Streel E, Tecco J, Hanak C, Hansenne M, 2004).
În contrast cu acestea, există puţine studii care abordează tema comportamentelor de
dependenţă. Cea mai des abordată este jocul de noroc patologic (Holden C., 2001 şi
Potenza MN, Steinberg MA, Skudlarski P, Fulbright RK, Lacadie CM, Wilber MK,
2003). Dependenţa de internet este relativ nouă în abordarea cercetătorilor (Young KS,
1998). Chih-Hung Ko şi alţii au propus un criteriu de diagnosticare a dependenţei de
internet a adolescenţilor compusă din Criteriile A, B şi C. Criteriile A conţin 9 simptome
caracteristice dependenţei de internet: preocuparea, impulsuri necontrolate, utilizarea
peste măsură, toleranţa, retragerea, deprecierea controlului, timp şi efort depus online
excesiv, deprecierea abilităţii de a lua decizii. Criteriile B descriu deprecierea funcţională
secundară dependenţei de internet. Criteriile C listează simptomele exclusive pentru a
elimina posibilitatea unei tulburări psihotice bipolare.
Cloninger (Cloninger CR, 1987) a propus trei dimensiuni ale temperamentului
uman bazat pe dorinţa de aventură (novelty seeking), evitarea rănirii (harm avoidance) şi
dependenţa de recompensă (reward dependence). Se presupune că dorinţa de aventură
este o tendinţă moştenită pentru bucuria şi agitaţia produsă de noi stimuli. Evitarea rănirii
e o tendinţă moştenită pentru a răspunde cu intensitate la semnale şi stimuli. Dependenţa
de recompensă este de asemenea o tendinţă moştenită de a răspunde la semnale de
recompensă şi de a menţine sau de a refuza terminarea semnalului de recompensă.
Modelul tridimensional de personalitate poate constitui o bază pentru analiza interacţiunii
dintre trăsăturile de comportament şi stimulii exteriori pentru a prezice apariţia
comportamentelor de dependenţă.
 Acest studiu are 2 scopuri. Primul este acela de a analiza diferenţele de
caracteristici de personalitate dintre adolescenţii cu şi fără dependenţă de internet, cum şi
dintre aceia care consumă sau nu stupefiante. În al doilea rând, se compară caracteristici
de personalitate prezente la adolescenţii dependenţi de internet şi consumatori de
stupefiante cu cele ale unor adolescenţi care prezintă numai dependenţă de internet sau
consum de droguri şi cu cele ale unor adolescenţi fără dependenţă de internet sau consum
de stupefiante.

METODE

Participanţi
Pentru evaluare au fost selectate 7 licee, 6 colegii şi 4 şcoli profesionale din
Kaohsiung City şi din zone rurale din Taiwan. Aceste şcoli sunt prezente în medii
diferite: 8 sunt în zone urbane, 5 în zone suburbane iar 3 sunt în mediul rural. S-au ales la
nimereală câte 2 clase din fiecare nivel (clasă) din aceste şcoli. Au fost recrutaţi 3662
elevi (2328 băieţi şi 1334 fete) cu vârsta medie de 15,48 ani. Elevii au fost invitaţi să
completeze anonim chestionare. Dintre aceştia 250 au fost eliminaţi deoarece nu au
completat chestionarele corespunzător, deci studiul a fost realizat pe 3412 elevi (2134
băieţi şi 1278 fete).

Instrumente de măsurare
Chestionarul tridimensional al personalităţii (Tridimensional Personality
Questionnaire). Varianta chinezească a acestui chestionar conţine 100 de întrebări de tip
adevărat/fals concepute pentru a măsura dorinţa de aventură (novelty seeking), evitarea
rănirii (harm avoidance) şi dependenţa de recompensă (reward dependence). (Chen WJ,
Chen HM, Chen CC, Chen CC, Yu WY, 2002)
Scala Chen de măsurare a dependenţei de internet (Chen Internet Addiction
Scale) conţine 26 de articole (itemi) care privesc 5 dimensiuni ale problemelor cauzate de
dependenţa de internet: utilizarea compulsivă a acestuia, retragerea din viaţa socială,
toleranţa, probleme de sănătate şi interpersonale şi probleme cu repartizarea timpului.
(Ko CH, Yen JY, Chen CC, Chen SH, Yen CF, 2005)
Chestionarul pentru experienţă în folosirea substanţelor (Questionnaires for
Experience in Substance Use) întreba participanţii dacă au consumat recent alcool, tutun
sau areca, ori dacă au cosumat sau experimantat cannabis, amfetamine, heroină sau
ketamină.( Yen CF, Yang YH, Ko CH, Yen JY, 2005)

Analiza statisticilor
Participanţii care ating punctul critic în Scala Chen de măsurare a dependenţei de
internet au fost clasificaţi drept dependenţi de internet. Datorită faptului că pattern-ul
predominant al consumului de substanţe în rândul adolescenţilor este experimental sau
recreaţional, majoritatea participanţilor nu pot fi clasificaţi drept dependenţi.

REZULTATE

Adolescenţii cu dependenţă de internet sunt preponderent băieţi care învaţă în

şcoli profesionale, mai mari decât colegii lor şi care au consumat substanţe. Adolescenţii
dependenţi de internet au scoruri mai mari la dorinţa de aventură şi la evitarea rănirii şi
scoruri mai mici la dependenţa de recompensă decât cei fără dependenţă de internet.
Adolescenţii ce au experimantat consumul de substanţe sunt în mare măsură băieţi
ce învaţă în şcoli profesionale, mai mari decât colegii lor şi cu dependenţă de internet.
Adolescenţii consumatori de substanţe au un scor mai mare la dorinţa de aventură şi
prezintă scoruri mai mici la evitarea rănirii şi la dependenţa de recompensă decât cei care
nu experimentează astfel de substanţe.

DISCUŢII

Acest studiu a relevat faptul că prezenţa scorului mare la dorinţa de aventură este
cel mai signifiant factor ce prezice dependenţa de internet şi consumul de substanţe în
adolescenţă. Activităţile ce au loc pe internet, în special jocurile online satisfac dorinţa de
aventură a tinerilor (Bardo MT, Donohew RL, Harrington NG, 1996). Dorinţa intensă de
aventură, aşadar, prezice o folosire intensă a calculatorului să internetului. Acest efect
este similar cu efectul folosirii diferitelor substanţe.
Se consideră că evitarea rănirii reflectă variaţiile din „pedeapsa” creierului sau
comportamentul inhibator. Indivizii cu scoruri mici la evitarea rănirii sunt încrezători în
ei, optimişti, fără griji, dezinhibaţi şi energetici ( Cloninger CR, 1987). Acest studiu arată
că nivelurile joase ale evitării rănirii indică consumul de substanţe. Nivelul ridicat al
evitării rănirii indică posibilitatea prezenţei dependenţei de internet. Cum internetul
produce o lume anonimă adolescenţii percep mai puţine responsabilităţi şi daune decât
simt în lumea reală.
Dependenţa de recompensă reflectă variaţiile în sistemul cerebral care facilitează
achiziţia semnalelor condiţionate sau uşurarea de pedepse( Cloninger CR, 1987). Nivelul
scăzut de dependenţă de recompensă indică posibilitatea apariţiei dependenţei de internet.
Analiza ANOVA (Analzsis of variance) relevă că adolescenţii care prezintă
ambele dependenţe au nivelul mai ridicat al dorinţei de aventură şi mai scăzut al evitării
rănirii decât adolescenţii ce nu prezintă nicio dependenţă. Deoarece grupurile de
adolescenţi ce au dependenţă de internet şi consumă substanţe au personalităţi ce diferă
de ale acelor grupuri formate de adolescenţi fără vicii, ei au motive diferite pentru a
utiliza internetul. Indivizii din grupul de adolescenţi cu dependenţă de internet folosesc
internetul pentru a evita stresul şi a atenua frica de lumea reală ( Cloninger CR, 1987). Ei
folosesc internetul pentru că ei simt că este cea mai sigură modalitate de aşi satisface
nevoile. În schimb, grupul ce prezintă ambele vicii folosesc internetul pentru a-si
satisface dorinţa de aventură. Există posibilitatea ca ei să fie impulsivi sau agresivi în
viaţa reală şi ei încearcă un comportament riscant online cât şi în viaţa normală. Astfel
aceste 2 grupuri necesită strategii de intervenţie diferite.
Deşi studiile nu sunt complete în evidenţierea relaţiei de cauzalitale între
personalitatea individului şi dependenţa de internet au fost propuse 2 modele pentru a
explica de ce grupul de adolescenţi cu ambele vicii este diferit de grupul cu dependenţă
de internet.
Primul model sugerează că ambele grupuri au fost atrase de internet datorită
dorinţei mari de aventură şi a nivelului mic de dependenţă de recompensă. Grupul
adolecenţilor cu dependenţă de internet nu au recurs la utilizarea substanţelor datorită
nivelului mare de evitarea rănirii (harm avoidance).
 Al doilea model abordează ideea că diferenţele de personalitate sunt cauzate de
consumul de substanţe. Se ştie că diferitele substanţe (alcool, droguri) afectează lobul
frontal al creierului, ce afectează funcţia inhibitoare, deci adolescenţii ce consumă
substanţe au un nivel mai scăzut de rănirii (harm avoidance). Acest lucru arată că grupul
de adolecenţi cu dependenţă de internet are caracteristici de personalitate diferite de cele
ale grupului cu ambele vicii.

CONCLUZII
Nivelurile ridicate ale dorinţei de aventură (novelty seeking), evitarea rănirii
(harm avoidance) şi nivelul scăzut al dependenţei de recompensă (reward dependence)
sunt factori predictori ai dependenţei de internet. Este esenţială formarea de strategii prin
care adolescenţii să regăsească aceste nevoi în activităţi “sănătoare”. Nivelul crescut al
dorinţei de aventură (novelty seeking) ţi nivelurile scăzute ale evitării rănirii (harm
avoidance) şi al dependenţei de recompensă (reward dependence) poate prezice consumul
de substanţe ca alcool, tutun sau droguri. Grupurile de adolescenţi care prezintă ambele
vicii prezintă caracteristici de personalitate asemănătoare cu cele ale consumatorilor de
substanţe. Trebuie folosite diferite modalităţi de prevenire prin care adolescenţii să
regăsească ceea ce au neoie - dorinţa de aventură (novelty seeking), evitarea rănirii (harm
avoidance) şi dependenţa de recompensă (reward dependence) – în alte activităţi mai
puţin dăunătoare.

REZUMAT

Obiective
Acest studiu are drept scop examinarea diferenţelor caracteristicilor de
personalitate ale adolescenţilor dependenţi de internet şi consumatori de substanţe
stupefiante, definite de Chestionarul Tridimensional de Personalitate (Tridimensional
Personality Questionnaire) şi compararea caracteristicilor de personalitate ale grupurilor
de adolescenţi cu dependenţă de internet şi de substanţe, ale celor doar cu dependenţă de
internet, ale grupurilor ce consuma substanţe şi a grupurilor de adolecenţi fara
dependenţă de internet sau consum de droguri
Metode
În acest studiu au fost recrutaţi 3662 de elevi (2328 băieţi şi 1334 fete) din diferite
instituţii (licee, colegii şi şcoli profesionale) din Taiwan. Am utilizat în această anchetă
Chestionarul tridimensional al personalităţii (Tridimensional Personality Questionnaire),
Scala Chen de măsurare a dependenţei de internet (Chen Internet Addiction Scale) şi
Chestionarul pentru experienţă în folosirea substanţelor (Questionnaires for Experience
in Substance Use).
Rezultate
Acest studiu a relevat faptul că prezenţa scorului mare la dorinţa de aventură este
cel mai signifiant factor ce prezice dependenţa de internet şi consumul de substanţe în
adolescenţă. Activităţile ce au loc pe internet, în special jocurile online satisfac dorinţa de
aventură a tinerilor. Dorinţa intensă de aventură, aşadar, prezice o folosire intensă a
calculatorului să internetului. Acest efect este similar cu efectul folosirii diferitelor
substanţe.
 Se consideră că evitarea rănirii reflectă variaţiile din „pedeapsa” creierului sau
comportamentul inhibator. Indivizii cu scoruri mici la evitarea rănirii sunt încrezători în
ei, optimişti, fără griji, dezinhibaţi şi energetici. Acest studiu arată că nivelurile joase ale
evitării rănirii indică consumul de substanţe. Nivelul ridicat al evitării rănirii indică
posibilitatea prezenţei dependenţei de internet. Cum internetul produce o lume anonimă
adolescenţii percep mai puţine responsabilităţi şi daune decât simt în lumea reală.

Concluzii
Pentru a preveni dependenţa de internet şi consumul de substanţe (precum
alcoolul, amfetaminele, tutunul şi drogurile) ar trebui întocmite strategii de formare a
unor activităţi care să regleze surplusul sau lipsa celor 3 factori relevanţi în apariţia
acestor dependenţe: dorinţa de aventură (novelty seeking), evitarea rănirii (harm
avoidance) şi dependenţa de recompensă (reward dependence).
BIBLIOGRAFIE

Halpern JH, Pope HG Jr. Hallucinogens on the internet: a vast new source of
underground drug information. Am J Pszchiatrz 2001; 158:481-3
Rich M, Bar-On M. Child health in the information age: media education of
pesiatricians. Pedriatics 2001; 107:156-62
Donovan JE. Adolescent alcohol initiation: a review of pszchosocial risk factors. J
Adolesc Health 2004; 35:529.e7-18
Allen TJ, Moeller FG, Rhoades HM, Cherek DR. Impulsivity and history of drug
dependence. Drug Alcohol Depend 1998; 50:137-45
Eysenck HJ. Addiction, personality and motivation. Hum Psychopharmacol 1997;
12:79-87
Kosten TA, Ball SA, Rounsaville BJ. A sibling study of sensation seeking and opiate
addiction. J Nerv Ment Dis 1994; 182:284-9
American psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders. 4th ed. Washington: American Psychiatric Publishing; 1994.
Holden C. Behavioral addictions: do they exist? Science 2001; 294:980-2
Young KS. Internet addiction: the emergence of a new clinical disorder. Cyberpsycol
Behav 1998; 60:828-36
Ko CH, Yen JY, Chen CC, Chen SH, Yen CF. proposed diagnostic criteria of internet
addiction for adolescents. J Nerv Ment Dis 2005; 193:728-33
Cloninger CR. A systematic method for clinical description and classification of
personality variations. Arch Gen Psyhiatry 1987; 44: 573-88
Ball SA. Personality traits, problems and disorders: Clinical applications to substance
use disorders. J Res Pers 2005; 39:84-102
Ko CH, Yen JY, Chen CC, Chen SH, Yen CF. Development of Chinese Internet
Addiction Scale and itspsychometric study. Chin J Psychol 2003; 45:279-94
Masse LC, Tremblay RE. behavior of boys in kindergarten and the onset of substance
use during adolescence. Arch Gen Psyhiatry 1197; 54:62-8
Easton A, Kiss E. Covarites of current cigarette smoking among secondary school
students in Budapest, Hungary, 1999. Health Educ Res 2005; 20:92-100
Suler J. The online disinhibition effect. Cyberpsychol Behav 2004; 7:321-6