STRATEGII DE PREVENIRE ȘI

COMBATERE A FENOMENULUI DE
BULLYING ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Coordonator științific: Absolvent:

Lector universitar dr. Gîtlan(Ștefan)
Lucian Negoiță Liliana Oana
 Ca pedagog am ocazia să observ
comportamentele elevilor, să vorbesc și cel mai
important să ascult motivele acestor agresiuni.
 M-am oprit la aceasta temă, deoarece a început să
facă tot mai multe victime, mai ales în ultimele
trei decenii și consider că este necesar să găsim
soluții la această problemă.
 Lucrarea de față este
structurată în 4
capitole, după cum
urmează:
 CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND COMBATEREA ȘI

PREVENIREA BULLYINGULUI

Fenomenul Bullying semnifică agresiune fizică,verbală sau

emoțională,manifestată online sau în prezența fizică,a celui
agresat,în mod repetat și cu intenția de a răni,exercitată
asupra copiilor de către colegii de clasă,ori de alte persoane
de vârste apropiate,în condițiile unui dezechilibru perceput de
putere fizică sau socială.
LA NIVELUL CLASELOR PRIMARE ÎNTÂLNIM
URMĂTOARELE TIPURI DE BULLYING:

BULLYING FIZIC BULLYING VERBAL BULLYING CIBERNETIC BULLYING RASIST

 STRATEGII DE PREVENȚIE A
AGRESIVITĂȚII ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
Intervenția asupra elevilor urmează două direcții
principale:

 Intervenții social – cognitive

 Mentoratele
 CYBERBULLYING

 Construirea unor profiluri false online pe site-urile

și rețelele sociale;
 Furtul parolei unei persoane și pretinderea
identității acesteia în conversațiile online;
 Postarea unor comentarii, imagini sau videoclipuri
peiorative despre o persoană în mediul online;
 Transmiterea unui mail sau mesaj abuziv sau
amenințător;
 CAPITOLUL 2
METODOLOGIA CERCETĂRII

 Studiul de faţă a pornit de la nevoia de informaţii,

de tip calitativ și cantitativ, cu privire la
fenomenul bullying-ului, în vederea unei mai
bune înțelegeri a motivaţiilor care stau la baza
acestor comportamente și a dimensiunii acestui
fenomen în contextul social din România.
Astfel, principalele obiective ale cercetării au fost:
 Descrierea modului în care copiii percep

bullying-ul, a atitudinilor și comportamentelor

lor, în diferite contexte sociale (școală, grup de
prieteni, mediul online etc.);
 Măsurarea incidenţei cazurilor de bullying la

nivelul școlii, grupului de prieteni și în mediul

online;
 Măsurarea incidenţei diferitelor tipuri de
comportamente asociate bullying-ului, precum
excluderea din grup, umilirea, distrugerea
lucrurilor altcuiva, violenţă fizică;
 Determinarea profilului social al actorilor
implicaţi în comportamente de acest tip.
 Eșantionul acestei cercetări a fost format din 56 de părinți,50 de
cadre didactice și 60 de elevi.

 Principalul instrument de investigație a fost CHESTIONARUL.

 Principalii indicatori sunt:

 Indicatori de victimizare și de delicte:furturi,lovituri,rasism,insulte

 Indicatorii climatului școlar :relațiile dintre elevi,relațiile elev-
profesor
 Indicatori de insecuritate : perceperea violenței și agresivității
 CAPITOLUL 3
REZULTATELE CERCETĂRII

 Pentru a fundamenta mai bine reflexia despre

importanța agresiunilor, voi prezenta câteva
rezultate ale anchetei pe care am realizat-o în
școlile elementare.
 CLASIFICARE –victimizări Număr Frecvență
 Nici un răspuns 0 0%
 Supravictimizați 11 11%
 3 victimizări 10 10 %
 2 victimizări 8 8%
 Victime în mică măsură 31 31%
 Total 60 60%
 Clasificare : Generală Elevi Violență Profesori Învățământ


Supravictimizați 11% 1% 46% 8% 4%


3 victimizări 10% 8% 10% 10% 13%


2 victimizări 8% 12% 3% 15% 15%


V.în mică măsură 31% 39% 1% 27% 28%

 Total 60% 60% 60% 60% 60%

Mai multe seminarii pentru elevi privind consecințele violenței și
a bullying-ului;

Implicarea cadrelor didactice;

Comunicarea, activități care să implice munca în echipă și

colaborarea;

Prezentarea consecințelor bullying -ului;

Un regulament școlar mai strict ;

Transferarea copiilor cu probleme în școli speciale;

Încurajarea copiilor de a avea o relație bună unii cu alții.

 CAPITOLUL 4
CONCLUZIILE CERCETĂRII

Acești copii având doar 2-3 prieteni în clasă cu care să își petreacă
timpul.
Acești copii ies mereu de la școală supărați,fără chef de vorbă,fără a
povesti părinților cum a fost ziua lor la școală.Pentru ei este o povară
mersul la școală.

Generația de copii de astăzi se confruntă cu efectele acestui

fenomen.
 CAPITOLUL 5
BIBLIOGRAFIA
 1.Bujorean,E.(2017).Violența simbolică în școală. Iasi: Universității Al.I.C.
 2.Bauman,S. (2014),Cyberbullying: What Counselors Need to Know, American Counseling
Association.
 3.Debarbieux,E. (2010).Violența în școală: o provocare mondială?”. Iasi: Institutul
European.
 4.Fernandez –Berrocal,P. (2022).Inteligența emoțională. Bucuresti: Litera.
 5.Grigore,A.N. (2016).Violența în context educațional” –Forme actuale. Iasi: Universității
”Alexandru Ioan Cuza”.
 6.Lile,R. (2017).Assessing Cyberbullying Perceptions. Școala Ardeleană.
 7.Marian,C. (2011).Agresivitatea în școală. Cluj: Limes.
 8.Orpinas,P. (2006).Bullying prevention: Creating a positive school climate and developing
social competence.American Psychological Association.
 9.Signe,W. (2017).Fenomenul Bullying - 8 Strategii pentru ai pune capăt”. Bucuresti:
Herald.
 10.Verza,E. (2017).Psihologia copilului. Bucuresti: Trei.
 Sursa internet
 Art. 208, Infracțiuni contra libertății persoanei - Hărțuirea,. (n.d.).