Investigarea fenomenului bullying.

Cauzele bullying-ului și efectele sale asupra rezultatelor școlare.

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA ,

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PROGRAM DE
STUDII: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

Student: Atitiene Adina -Irina

Anul II, grupa +P
Cuprins :

1. Introducere (concepte teoretice, cercetări anterioare )

2.Problema de cercetare
3. Scop și obiective
4. Ipoteza/ipotezele și variabilele studiului
5.Metoda
a)Participanți
b)Instrumente
c)Procedura
6.Rezultate
7.Discuții
8.Concluzii
a) Punctele tari ale cercetării
b) Limitele studiului
c) Direcțiile viitoare de cercetare
9. Anexe
10. Referințe
1.Introducere(concepte teoretice , cercetări anterioare).

Fenomenul ,, bullying ” a devenit din ce în ce mai popular în rândul elevilor ,dar și în rândul
adulților, fiind prezent peste tot în mediul înconjurător: la școală, la serviciu, în grupul de prieteni
etc. Bullyingul nu este prezent doar în țara noastră ,acest fenomen este cunoscut la nivel
internațional. Termenul de bullying nu aparține limbii române , deși este folosit și în țara noastră,
însă acesta se traduce ca fiind un comportament hărțuitor, de intimidare, de agresiune.Agresorul
foate fi : un coleg, un vecin , un sef, partenerul de viață, un membru al familiei etc. o astfel de
acțiune pentru a fi considerată bullying trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să agreseze
folosind forța fizică , să dețină informații stânjenitoare despre o anumită persoană și să le folosească
pentru a o defăima și toate aceste acțiuni trebuie să aibă loc în mod repetat.

Bulling-ul apare în mai multe forme:

-Bullying verbal ( șicanare ,injuriile, amenințări,critici)
-Bullying fizic (intimidare fizică, hărțuire, vătămare ,ridicarea pumnului,stimularea violenței)
-Bullying-ul social- care face referire la defăimarea unei persoane ( bârfitul, punerea în situații
stânjenitoare în public,folosirea puterii, a funcției ,excluderea din grupuri etc)
Cyberbullying-ul -a apărut împreună cu evoluția tehnologiei din ultimii ani , permite ca toate
comportamentele enumerate anterior să se desfășoare în mediul online. Victimele acestui tip de
bullying sunt de toate vârstele .
Pentru a înțelege cum ia naștere această agresivitate în comportamentul copiilor, psihologul
canadian, Albert Bandura, ne oferă o viziune amplă asupra agresivității prin experimentul pe care l-
a efectuat: „Păpușa Bobo” (1961). Conform lui Albert Bandura, agresivitatea este un comportament
care se învață prin observarea și imitarea acțiunilor celor din jurul lor. (Bandura et al., 1961)
Pentru o înțelegere mai clară a conceptelor „bullying direct” și „bullying indirect”, psihologul Dan
Olweus face distincția dintre acestea. Prin urmare, el spunea că agresiunea directă se referă la
actțiunile directe sau deschise asupra victimei, în timp ce agresiunea indirectă este victimizarea care
apare sub forma izolării sociale și a excluderii dintr-un grup. (Olweus, 1994)

Școala este considerată un spațiu educațional pentru dezvoltare personală, profesională ,

conservarea de cunoștințe ,un tărâm al experienței . Ea trebuie să se adapteze și să restabilească
principiile fundamentale : independența ,empatie, acceptare, prietenie ,autonomie etc. În școală spre
regretul tuturor , elevii mai experimentează și emoții negative precum respingerea ,etichetarea ,
violența rușinea, teama. Școala are scopul să prevină aceste comportamente care nu sunt firești, ce
pun în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului.

Proiectul de cercetare ,,bullying-ul în școală. Efectele bullyingului asupra dezvoltării

armonioase a copilului.” urmărește analizarea comportamentului agresiv din școală. Mi-am propus
să fac o analiză calitativă dar și cantitativă a acestui fenomen, să văd ce îi determina pe copii să
devină agresivi. Mi-am propus să văd rolul cadrelor didactice în ceea ce presupune sprijinirea
propunerilor și metodelor de prevenire a acestui fenomen.
Studiul meu și-a propus a analiză a conduitei de zi cu zi a elevilor ,pentru a putea ajunge în miezul
problemei. Am considerat această cercetare o necesitate pentru a putea găsi cele mai bune metode
de rezolvare a problemei.
Studiile anterioare au demonstrat că există o serie de consecințe ale bullying-ului ,fiind
grupate în 4 categorii:
1. - consecințe fizice: vătămări fizice, tulburări ale somnului, lipsa apetitului alimentar.
2. - consecințe cognitive: participare redusă la activitățile școlare ,acumularea golurilor la
învățătură, crearea unei imagini negative față de sine, nivel redus al autonomiei etc.
3. - consecințele sociale și emoționale : niveluri crescute de anxietate și depresie ,atitudini negative
față de școală, față de grupul de prieteni ,dezvoltarea unei fobii școlare .
4. - consecințe ale comunicării și a relațiilor cu ceilalți ; pierderea interesului pentru
comunicare,suport social redus, practicarea comportamentelor antisociale.

2. Problema de cercetare

Investigarea fenomenului bullying , cercetarea percepțiilor ,atitudinilor ,opiniilor elevilor,

părinților și cadrelor didactice asupra acestui tip de comportament.

3. Scop și obiective

Scopul cercetării a urmărit studierea fenomenului bullying în școală. Prevenirea și combaterea

bullyingului în școală.

Pentru a realiza scopul am urmărit îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Evaluarea dimensiunilor bullyingului.

2. Evaluarea nivelului de pricepere a fenomenului(elevi, părinți, profesori).
3. Identificarea efectelor negative și a efectelor în timp.
4. identificarea unor metode de prevenție și combatere a bullyingului.

4.Ipoteza/ Ipotezele studiului și variabilele studiului

Acest studiu are în vedere verificarea următoarelor ipoteze:

H1: Dacă gradul de solidaritate la nivelul clasei este mare, atunci vom observa un număr mic de
comportamente de tip bullying.

H2: Dacă elevii sunt victime ale comportamentului de tip bullying , atunci sociabilitatea,
participarea la activități, stabilitatea emoțională, exprimarea nevoilor la aceștia este redusă.

H3: Dacă există strategii/ proceduri , metode de control ,identificarea timpurie a acestor
comportamente, numărul cazurilor vor fi reduse.

H4: Dacă un elev este victima bullying-ului va avea rezultate școlare reduse.

Variabilele studiului:

-rezultatele școlare;

- setul de proceduri pentru identificarea și combaterea bullyingului.

-bullying verbal;

-bullying fizic;

-bullying social;
- cyberbullying

-genul biologic : feminin sau masculin

4. Metoda

a) Participanți

La demersul investigativ , au participat elevi implicați în mediul educațional din școala noastră.
Specific faptul ca toți participanții provin din mediul rural.

b) Instrumente

La Început au fost aplicate chestionare cu identificarea datelor generale despre elevi. Primul
chestionar cuprindea itemi cu privire la mediul din care provin , genul participanților ,
vârstă ,clasă(I-IV), nume ,prenume și câteva întrebare legate de structura familiei.

Pentru a afla câți elevi au fost victime ale bullying-ului am aplicat chestionarul Peer Interaction in
Primary School Questionnaire. (Tarshis, T. P., & Huffman, L. C., 2007).
Am mai aplicat un alt chestionar, prin care mi-am propus să identific și agresorii. Astfel am am avut
posibilitatea de a aplica un set de măsuri de combatere a fenomenului de bullying.

c) Procedura

În prima etapă , am cerut acordul părinților cu privire la participarea elevilor la această cercetare și
la prelucrarea datelor cu caracter personal , apoi am împărțit chestionarul ce conținea date cu
caracter general.

Pentru a realiza scopul și obiectivele propuse, ca metode de cercetare am folosit:

-analiza literaturii de specialitate;

-analiza teoriilor ce definesc fenomenul de bullying;

-ancheta prin chestionar;

- studiul de caz;
5. Rezultate

Cazurile de bullying întâlnite la elevi difera în funcție de genul biologic. Am constatat că în

rândul băieților am întâlnit agresivitatea fizică , iar în rândul fetelor agresivitatea verbală.

Important de marcat este faptul că elevii au susținut ca cele mai multe comportamente de tip
bullying sunt în școală.

Situațiile de bullying întâlnite în școală sunt: ironie repetată, tachinare ,excludere din grup,
agresivitate verbală, agresiune fizică, abuz emoțional, etichetare.

Cyberbullying-ul un alt fenomen întâlnit , suficient de îngrijorător , o formă destul de des

întâlnită în lumea modernă, este foarte greu de identificat ,de urmărit și de gestionat, deoarece
victimele nu spun și atunci doar dacă sunt observați de cei din jur. O cauză posibilă a fenomenului
cyberbullying este și faptul că în perioada pandemiei școala a fost transferată în mediul online,
elevii au comunicat pe rețelele de socializare , faptul ca au stat mai mult în casă , au relaționat foarte
puțin au devenit agitați și au găsit diverse activități în mediul online( jocuri online cu caracter
agresiv, diferitele platforme de socializare etc). Cazuri de cyberbullying întâlnite în școală:
excludere, postări răutăcioase , comentarii răutăcioase, urmărire online ,crearea de profiluri false
pentru a putea jigni sau amenința o persoană fără a ști cine este agresorul.

Verificând dacă ipoteza 1 este adevărată, am remarcat că în clasele unde elevii sunt uniți , unde
învățătorul petrece pauzele alături de elevi, discută și alte probleme nu doar cele de școală ,au o
relație foarte apropiată comportamentele de tip bullying sunt inexistente. Chiar dacă un elev
încearcă un comportament agresiv cu un alt coleg ceilalți îi iau apărarea și fiind în minoritate acesta
stopează comportamentul.

Ipoteza 2 s-a demonstrat a fi și ea adevărată. În unele clase am întâlnit elevi ce provin din
familii cu situație financiară precară sunt victimele bullying-ului și în familie și în grupul de
prieteni, s-au dovedit a fi mai retrași, comunică foarte puțin cu ceilalți elevi și cu profesorii de la
clasă, sunt emotivi, nu participă activ la ore ,nu se implica în activitățile extrașcolare, au stima de
sine scăzută, consideră că nu pot face nimic la fel de bine ca ceilalți, nu își exprimă sentimentele și
nevoile.

După discuțiile cu elevii am identificat câteva cauze ale bullying-ului în școala noastră:

-dezechilibru în familie;
-imitarea unor comportamente;
-copiii agresori considera că a fi puternic înseamnă să te impui teama;
-lipsă de empatie ;
-orgoliu;
-superficialitate în relațiile cu ceilalți;
-egocentrism;
-incapacitate de a gestiona emoțiile;
-lipsa modalităților de exprimare;

După efectuarea cercetării și identificarea cauzelor bullying-ului în școala, am elaborat împreună

cu ceilalți colegi un plan de prevenție și de combatere a bullying-ului. În prima etapă ne-am propus
să discutăm cu agresorii să le prezentăm o serie de asemenea acțiuni și apoi sa le adresam o serie de
întrebări precum: ,, Cum te-ai fi simțit în locul lui ...x?” , „te-ai gândit vreodată ce a simțit el în
acele momente?” , „consideri că acesta este singurul mod prin care te poți face respectat?” etc.
 În urma discuțiilor repetate cu agresorii , explicându-le că puterea reprezintă abilitatea de a
schimba ceva, argumentând și demonstrând că noi putem face multe lucruri dar noi nu le putem
face pe toate , elevii au înțeles că nu puterea fizică, statutul social sau mărimea grupului din care
facem parte este important și nu asta ne face puternici.

La seturile de întrebări adresate victimelor am primit răspunsuri precum:

- elevii agresori doresc să devină populari și considera că aceasta este singura cale;
- așa își câștigă respectul, impunând teamă, umilindu-i pe ceilalți;
- confundă respectul cu frica;
-le face plăcere să fie priviți când exercită acte de violență;
-este singurul mod prin care obțin ceea ce vor;

Cadrele didactice au implementat programul de prevenire și combatere a bullying-ului la clase

și au devenit un sprijin în cadrul acestui proiect. Profesorii sunt cei care pot promova modelul unei
relații sănătoase , bazate pe respect și comunicare.
Deci și ipoteza 3 a fost demonstrată , stă în puterea noastră să schimbăm lumea , comunicând,
ascultând și încercând să îi înțelegem și pe ceilalți , să vedem ce îî deranjează , ce îi determină să
adopte un asemenea comportament .

Pe parcursul cercetării am urmărit și situația școlară a elevilor ce sunt victime ale fenomenului
bullying. Ipoteza 4 nu a fost demonstrată, victimele erau elevi cu potențial redus de învățare, cu
familii ce nu erau implicate în educarea copiilor, familii ce nu investesc în educarea copiilor. Am
întâlnit chiar o fetiță ce era victima tocmai pentru că avea rezultate foarte bune la școală.

6. Discuții

Având în vedere ca cele mai multe cazuri de bullying au fost identificate în școli,am reflectat la
acest aspect și am decis să desfășurăm mai multe activități de prevenire , să petrecem pauzele cu
elevii, să discutăm cu ei pe diferite teme astfel să le oferim încrederea ca pot discuta cu noi orice ,
că și la școală am format o familie și că oricând se pot baza pe noi. Suntem în căutarea celor mai
bune soluții de prevenire. În același timp am adus la cunoștință tuturor cauzele bullying-ului și ca
primă măsură lucrul în echipa cât mai mult și atentă supraveghere.

7. Concluzii

a) Puncte tari

Existența în cadrul școlii a unei comisii pentru prevenirea și combaterea violenței.

Existența consilierului elevilor.

Cazurile de agresiune în scădere.

Existența psihologului în școală.

b) Limitele studiului
Subestimarea sau supraestimarea răspunsurilor.

Faptul că eșantionul ce a participat la acest studiu a fost mic, rezultatele nu pot fi generalizate.

c) Direcții viitoare de cercetare

Având în vedere ca fenomenele de bullying și cyberbullying sunt tot mai imtâlnite în rândul
elevilor, fiind niște comportamente complexe pentru a combate și a preveni aceste fenomene putem
efectua o cercetare ce vizează efectele bullying-ului asupra personalității elevului.

În concluzie,această cercetare a demonstrat că uniți suntem mai puternici și ca puterea

înseamnă abilitatea de a schimba ceva. Cât despre influența bullying-ului asupra rezultatelor școlare
nu am putut generaliza deoarece numărul participanților a fost mic, însă din studiile efectuate
anterior s-a demonstrat ca victimele bullying-ului întâmpina și asemenea dificultăți.
9.BIBLIOGRAFIE

Bandura, A., Ross, D., & Ross, S. A. (1961). Transmission of aggression through imitation of
aggressive models. The Journal of Abnormal and Social Psychology, 63(3), 575–582.
https://doi.org/10.1037/h0045925

BULLY | meaning in the Cambridge English Dictionary. (n.d.). Retrieved May 28, 2021, from
https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/bully?q=bully+

Bullying: Care sunt efectele acestui fenomen și cum poate fi stopat. (2020, September 7). Clinica
Oana Nicolau. https://www.clinicaoananicolau.ro/bullying/

Gabriela A., Ciprian G., Mihaela. (2016). Bullying-ul în rândul copiilor.

https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/10/10551dfa-f0b2-4cb0-a103-08d811dc31a9.pdf

Mynard, H.,& Joseph, S. (2000). Development of the Multidimensional Peer-Victimization

Scale. Aggressive Behavior, 26, 169–178.

Olweus, D. (1994). Bullying at School. In L. R. Huesmann (Ed.), Aggressive Behavior: Current

Perspectives (pp. 97–130). Springer US. https://doi.org/10.1007/978-1-4757-9116-7_5

Rivers, I., & Smith, P. K. (n.d.). Types of Bullying Behaviour and Their Correlates. 11.
Sith, E. (n.d.). Perspective și abordări ale fenomenului de bullying. Retrieved May 28, 2021,from
https://www.academia.edu/34195062/Perspective_%C8%99i_abord
%C4%83ri_ale_fenomenului_de_bullying

Tarshis, T. P., & Huffman, L. C. (2007). Psychometric properties of the Peer Interactions in
Primary School (PIPPS) questionnaire. Journal of Developmental and Behavioral
Pediatrics, 28, 125–132.

C. Longobardi, N.O. Iotti, T. Jungert, M. Settanni,

Student-teacher relationships and bullying: The role of student social status,
Journal of Adolescence,Volume 63,2018,Pages 1-10,ISSN 0140-1971,
https://doi.org/10.1016/j.adolescence.2017.12.001
Jun-Yen Pan, Chu-Chuan Lin, Chieh-Jen Wu, Jen-Ping Chang,
Early and intermediate-term results of the extracardiac conduit total cavopulmonary connection for
functional single-ventricle hearts, Journal of the Formosan Medical Association, Volume 115, Issue
5, 2018, Pages 318-324, ISSN 0929-6646,
https://doi.org/10.1016/j.jfma.2015.12.011
Faye Mishna, Jane E. Sanders, Sandra McNeil, Gwendolyn Fearing, Katerina
Kalenteridis,Somebody is Different A critical analysis of parent, teacher and student perspectives on
bullying and cyberbullying, Children and Youth Services Review,
Volume 118, 2020, 105366, ISSN 0190-7409,
https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.105366.
Stephen N. Elliott, Yoon-Suk Hwang, Jin Wang, Teachers' ratings of social skills and problem
behaviors as concurrent predictors of students' bullying behavior,
Journal of Applied Developmental Psychology, Volume 60, 2019, Pages 119-126, ISSN 0193-3973,
https://doi.org/10.1016/j.appdev.2018.12.005
BULLY | meaning in the Cambridge English Dictionary. (n.d.). Retrieved May 28, 2021, from
https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/bully?q=bully+
Bullying: Care sunt efectele acestui fenomen și cum poate fi stopat. (2020, September 7). Clinica
Oana Nicolau. https://www.clinicaoananicolau.ro/bullying/
Gabriela A., Ciprian G., Mihaela. (2016). Bullying-ul în rândul copiilor.
https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/10/10551dfa-f0b2-4cb0-a103-08d811dc31a9.pdf