ANEXA 1

Modulul 1 Fenomenul BULLYING

1. Ce este si cine este implicat in bullying? –, realizati un referat in care sa expuneti parerile
proprii pornind de la intrebarea de mai sus
2. Olweus a făcut diferența între trei tipuri de bază de comportament tip bullying:
fizic, verbal, emoțional/psihologic
Descrieti unul dintre tipurile de baza de comportamen tip bullyng. Dati exemple.
3. ANEXA NR 3 la normele metodologice prevede CREAREA ȘI FUNCȚIONAREA grupului
de acțiune antibullying în unitățile de învățământ preuniversitar (NORME
METODOLOGICE din 27 mai 2020 de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 și
ale pct. 6^1 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică –
bullying). Descrieți modalitatea de inițiere a grupului de acțiune antibullying, componența și
atribuțiile acestuia.

Fișă evaluare pe parcurs:

Test grila
1. Mulți cercetători au pus în lumină impactul negativ pe termen scurt și lung al bullyingului ce
afectează atât victimele cât și agresorii.
a.adevarat b.fals

2. PROGRAMUL OLWEUS DE PREVENIRE A BULLYINGULUI (POPB).

Principalele obiective ale POPB sunt:
a. reducerea comportamentelor de bullying existente în rândul elevilor,
b. prevenirea noilor comportamente de bullying și
c. realizarea unor mai bune relațiiîntre semeni în școală.
3. Modelul de prevenire a bullyingului ce implică întreaga școală se bazează pe patru principii cheie
care ar trebui respectate de către toți adulții:
a. arată căldură și interes pozitiv și implică-te în viețile elevilor;
b. stabiliți limite ferme pentru comportamentul inacceptabil;
c. folosiți în mod consecvent consecințe negative nefizice, neostile atunci când sunt încălcate
regulile; și acționați ca autorități și modele pozitive
4. Copiii agresați sunt defavorizați, nefericiți și suferă de probleme legate de:
a. stima de sine
b. încrederea în propria persoană.
c. Increderea in parinti
5. Bullyingul este întotdeauna un proces în care, în timp, se mărește dezechilibrul de putere, cu
frecvență și intensitate care variază. Se pot distinge câteva faze (Taglieber, 2008; Gugel,
2014; Ebner, 2014):
a. FAZA 1: Conflictele zilnice
b. FAZA 2: Începutul bullyingului (faza de explorare)
c. FAZA 3: Escaladarea (faza de consolidare)
d. FAZA 4: Excluderea (faza de manifestare)
e. FAZA 5: Ieșirea (faza finală)
6. Sanders et al. (2004) a furnizat o recapitulare extinsă a consecințelor multiple ale
bullyingului:
a. respingerea semenilor
b. comportament delincvent
c. criminalitate
 d. tulburări psihice
e. violență ulterioară în școală
8. Modelul de prevenire a bullyingului ce implică întreaga școală se bazează pe patru principii cheie
care ar trebui respectate de către toți adulții:
a. arată căldură și interes pozitiv și implică-te în viețile elevilor;
b. stabiliți limite ferme pentru comportamentul inacceptabil;
c. folosiți în mod consecvent consecințe negative nefizice, neostile atunci când sunt încălcate
regulile; și
d. acționați ca autorități și modele pozitive

ANEXA 2
Modulul 2 Influența Bullyingului asupra personalității elevului

1. Pentru a înțelege mai bine care este rolul pe care un cadru didactic îl are în gestionarea unei
situații de bullying, o să îți permitem să reflectezi la aceste aspecte, pornind de la un studiu de
caz.
Studiu de caz – mărturia unui adult
„O zi banală din viața elevilor de clasa a VI-a. Vreau să vă spun povestea Elenei, o poveste care m-a
însoțit timp de 20 de ani. Elena era o față uscățivă, cu ochii mari și era foarte retrasă. Nu vorbea cu
nimeni din clasă și nici nu avea prieteni. Era genul de fată care nu ieșea în evidență în vreun fel. Era
ca o umbră. Nu țin minte să fi deranjat pe cineva vreodată.
Câteva dintre cele mai populare fete din clasă își făcuseră obiceiul de a se lua de ea. Eu nu prea
înțelegeam de ce, dar nici nu îmi băteam prea mult capul cu asta. Cred că hainele ei erau șifonate și
părul aproape tot timpul părea uns cu ulei, dar mai erau și alți colegi care aveau un aspect neîngrijit
și nu se lua nimeni de ei.
Într-o zi când nu am făcut ora de matematică, pentru că profesoara nu a venit, fetele care se distrau
pe
seama ei i-au smuls geanta din mână, i-au scos toate caietele și cărțile și au început să le arunce de
la
una la alta. Toată clasa râdea și aplauda.
Ce era foarte trist era faptul că Elena nu avea niciun prieten. Noi, toți ceilalți, chiar dacă nu
participam la ceea ce i se întâmpla, nu făceam nimic ca să o ajutăm. Mi-a părut rău pentru ea,
deoarece am văzut că i-au dat lacrimile, dar mă bucuram că nimeni nu a aruncat lucrurile ei și la
mine, pentru că știam că daca asta s-ar fi întâmplat, ar fi trebuit să mă alătur și eu celor care o
hărțuiau.
Elena nu a mai venit la școală. Nimeni nu a mai văzut-o de atunci și nimeni nu a mai vorbit despre
ceea ce i s-a întâmplat în acea zi. Încă mă mai simt vinovată pentru că, deși nu am fost implicată
direct în ceea ce s-a întâmplat, nu am făcut nimic să opresc asta. Imaginea acestei scene a rămas
prezentă în mintea mea, chiar dacă au trecut 20 de ani de la acea zi.”
Imaginează-ți că ești în fața unei uși imaginare, ușa acelei clase de elevi în care se petrece acest
incident. Ușa este întredeschisă și poți vedea ce se întâmplă.
• Care sunt aspectele care îți atrag atenția?
• Ce simți când te afli în fața acestei situații?
• Ce gândești despre elevii care aruncă obiectele prin clasă?
• Ce gândești despre eleva care este ținta acestor acțiuni?
• Ce îți vine să faci?
• Stai câteva secunde și gândește-te cum ai gestiona situația asta și ce ai face, dacă te-ai afla în fața
acelei
Revenind la răspunsurile pe care le-ați oferit pentru situația Elenei, referitoare la ceea ce ai face, dacă
te-ai afla în fața ușii de la clasa ei:
• Analizează răspunsurile pe care le-ai dat și observă ce rol ți-ai asumat: de martor care încurajează
sau
de martor care descurajează comportamentele elevelor care aruncau lucrurile Elenei?
• În ce măsură ceea ce ai fi făcut ar fi condus la stoparea comportamentului lor sau le-ar fi încurajat
comportamentul?
• Ce măsuri ai lua pe viitor pentru a stopa comportamentele de bullying?
• Ce ar fi avut nevoie să învețe colegele Elenei, astfel încât comportamentele de bullying să nu se mai
repete?
• Dacă ai fi fost în locul Elenei, cum ai fi avut nevoiesă fii ajutată?
• Ce te-ai fi așteptat să facă cadrul didactic care era în fața acelei uși?

2. Elevii care manifestă ocazional comportamente de bullying au o motivație diferită. De

exemplu, studiile arată că se întâmplă foarte des ca unii elevi, care se bucură de o
anumită popularitate și au abilități sociale și emoționale foarte bune, să folosească
bullying-ul în mod ocazional, fără să fie conștienți că prin ceea ce fac, umilesc sau rănesc
o altă persoană. Astfel de situații pot apărea în special atunci când adolescenții încearcă
să fie glumeți. Cum se explică acest fapt?
3. Elevii care inițiază comportamente de bullying și au ei înșiși o experiență de victimizare în
propriul istoric personal. Sunt o serie de adolescenți care au trăit pe pielea lor ceea ce
înseamnă experiența de umilire și înjosire și ajung din rolul de victimă a bullying-ului în rolul
de persoană care umilește, înjosește. Cum se explică acest fapt?
4. „Victimele-agresor” reprezintă acea categorie de copii care sunt agresați de unii colegi, dar
care şi ei, la rândul lor, manifestă comportamente de tip bullying față de alți colegi. Descrieți
caracteristicile acestei categorii de elevi.

Fișă evaluare parcurs:

1.Analizați fenomenul „bullying” dintr-o multiplă perspectivă: din interiorul sistemului
educativ preuniversitar (perspectiva elevilor, consilierilor, profesorilor) și din exteriorul
mediului educativ formal(perspectiva părinților).

ANEXA 3

Modulul 3 Intervenții posibile pentru gestionarea situațiilor de bullying

1. Mentionati un instrument folosit de dvs in identificarea unei situatii de bullying. Detaliati.
2. Descrieti un joc de rol prin care sa invatati copilul sa se poarte diferit cu un alt copil care il
tachineaza tot timpul.
3. Unul dintre elevii dvs este victima unei activitati de bullying. Cum procedati pentru a-i
informa pe parintii acestuia?
4. Realizati un referat despre bullyingul la clasa, in care sa descrieti ce trebuie sa faca un copil
care este agresat de colegul/colegii lui.
5. Descrieti o situatie in care este necesara interventia psihologului. Dar a reprezentantului
asistentei sociale.
6. Analizați comportamentul de bullying prin intermediul modelului ABC, folosind o situație
din practică.

A. Antecedentele se referă la informațiile care au legătură cu contextul sau situația în care apare
comportamentulde bullying – ce se întâmplă înainte de apariţia comportamentului de bullying.
Identificăm antecedentele (contextul)prin intermediul următoarelor întrebări:

 Unde apare comportamentul?

 Când apare?
  Cu cine apare?
 Cu cine nu apare?
Așa cum puteți observa, antecedentele sunt elementele contextului spațial și temporal care apar chiar
înainte de realizarea comportamentului şi cresc probabilitatea apariţiei lui.

B. Comportamentul reprezintă tot ceea ce face un copil, acțiunile pe care le realizează. Pentru a
identifica comportamentul, avem în vedere întrebarea: Ce acțiuni face persoana care rănește
intenționat pe altcineva?

C. Consecinţele sunt reacțiile care apar imediat după manifestarea comportamentului de bullying şi au
rolul de a încuraja sau descuraja manifestarea viitoare a comportamentului respectiv. Consecinţele
sunt responsabile de menţinerea în timp a unui comportament. Pentru a identifica consecințele, ne
punem întrebările:

 Ce s-a întâmplat imediat după manifestarea comportamentului?

 Cum a reacționat persoana asupra căreia s-a manifestat comportamentul de bullying?
 Cum au reacționat cei care au asistat la bullying?

7. Unul dintre mesajele cheie pe care pedagogul sau coordonatorul trebuie să le transmită unui
copil care îi relatează că este victimă sau potenţială victimă a abuzului, neglijării, exploatării,
traficului este „Tu nu ești vinovat pentru ceea ce ți s-a întâmplat”. Explicati aceste mesaj si
descrieti o metoda/activitate care se poate folosi pentru a intari acest mesaj.
8. Greșeli comise în prevenirea și intervenția situaţiilor de bullying în școli.

Fișă evaluare parcurs:

1. În cazul depistării cazului de violență sau apariției celei mai mici presupuneri legate de
posibilitatea ca un elev să fie supus violenței, neglijării și exploatării în școală (colegiu) sau în
afara ei (casă, stradă), profesorul sau alt angajat al instituției de învățământ trebuie să anunțe
imediat coordonatorul activităților de prevenire și susținere a elevilor în situație de violență și
(sau) directorul instituției pentru a lua la timp toate măsurile corespunzătoare.
Descrieti toate masurile ce se iau in cazul acesta.

ANEXA 4

Modulul 4 Aplicații practice în funcție de specificul vârstei

1. Cum ati impiedica un copil agresat fizic de catre un coleg, se se infurie? Descrieti metoda.
2. Cum să-mi iau puterea înapoi (ieșirea din victimizare).
3. Descrieti si exemplificati 1 metodă prin care poate fi evitată hărțuirea virtuală și primii pași
pentru a rezolva această problema.

Fișă evaluare parcurs:

1. Realizati un proiect de lectie pentru ora de dirigentie in care sa discutati si sa realizati diferite
activitati cu eleviii despre bullyng.
 PORTOFOLIU EVALUARE FINALĂ

1. Ce este si cine este implicat in bullying? – realizati un referat in care sa expuneti parerile proprii
pornind de la intrebarea de mai sus.
2. Realizati un referat despre bullyingul la clasa, in care sa descrieti ce trebuie sa faca un copil care
este agresat de colegul/colegii lui.
3. Realizați un Plan / Program de prevenirea bullying-ului și a altor forme de violență ținând cont de
etapele de elaborare a acestuia.
4. Realizati un proiect de lectie pentru ora de dirigentie in care sa discutati si sa realizati diferite
activitati cu eleviii despre bullying.