Sunteți pe pagina 1din 18

Argument

Marea arta a unui educator consta in cizelarea manierelor si informarea mintii; el trebuie sa sadeasca in elevul sau bunele obiceiuri si principiile virtutii si ale intelepciunii, sa-i dea treptat o viziune asupra omenirii si sa dezvolte in el tendinta de a iubi si de a imita tot ceea ce este excelent si demn de lauda.(Locke, 1991, p.30)

O istorie lunga, dar o preocupare relativ recenta In scoli a existat dintotdeauna violenta. Violenta in scoli nu este un fenomen social cu totul nou dar este astazi mai vizibil, in cea mai mare parte datorita mediei. Brutalitatea domnea in scoli in timpurile vechi, tolerata, considerata necesara pentru disciplinarea elevilor. Disciplina sociala se realiza prin brutalitatea profesorilor, careia ii corespundea agresivitatea elevilor, de multe ori la fel de puternica. Socializarea agresiva, mai ales in scolile de baieti era drumul spre statutul de adult. Recentul interes pentru violenta scolara are loc in contextul unei schimbari profunde si continue in teoria si practica educationala. Violenta impotriva copiilor nu mai este tolerata iar faptul ca ea a existat in trecut nu justifica utilizarea ei in prezent. Desfasurarea personala a activitatilor didactice m-a pus in situatia de a veni in contact cu diferite forme de manifestare a violentei in scoala, de la cele mai mici varste ale copiilor veniti pentru prima data in gradinita, continuand in clasele primare unde independenta le dadea o anumita putere de care obisnuiau sa abuzeze, apoi la clasele gimnaziale si continuand in adolescenta unde violenta capata forme din ce in ce mai grave. Subiect poate prea mult discutat si prea putin rezolvat, a fost mai putin studiat la varstele mici, probabil din cauza formelor mai usoare de manifestare si mai putin interesante pentru publicul larg. Problema trebuie luata de la inceput si anume de la varstele fragede ale copilariei cand copiii invata violenta, cresc odata cu ea, aceasta devine un comportament aproape normal si ajung generatia urmatoare de adulti pentru care scoala nu a reusit sa-si atinga obiectivele.

CAPITOLUL I VIOLENTA SCOLARA CONCEPTE SI ABORDARI

Violenta scolara este doar una dintre manifestarile violentei cotidiene iar societatea a devenit sensibila la acest fenomen renuntand la stereotipul conform caruia scoala este o entitate izolata, necorelata la dinamica sociala, neafectata de conflictele si dificultatile cu care se confrunta societatea in general. Scoala este o parte integranta a comunitatii largi si problemele cu care se confrunta ca institutie si mediu de formare a tinerilor privesc intreaga societate. Violenta umana, indiferent in ce context se manifesta, este inerenta naturii umane, dar acest lucru nu inseamna ca nu trebuie sa i se dea un raspuns ferm, prin acordarea unui rol special prevenirii si combaterii acestui fenomen. Scoala, fiind un spatiu deschis lumii exterioare ii asimileaza tensiunile si trebuie vazuta ca un spatiu de manifestare a violentei. Intrebarile care necesita raspuns sunt: cu ce forme de violenta ne intalnim in scoli, care sunt cauzele care determina violenta scolara, de ce unii copii adopta modalitati de comportament violent in relatiile cu colegii, cu prietenii, cu profesorii, cu parintii, de ce unii profesori instituie relatii de putere exprimate prin violenta la adresa copiilor. O imagine la nivel mondial a violentei, in care sa se includa formele ei diferite de manifestare este dificil de realizat dar in acest sens, incepand cu Conferinta de la Strasbourg (2002), sub auspiciile proiectului integrat Raspunsuri la violenta cotidiana intr-o societate democratica(2002-2004), propus de secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer si finalizandu-se cu o conferinta ad-hoc a ministrilor responsabili cu prevenirea violentei (Oslo 2004), s-au adoptat principii, recomandari, instrumente, linii directoare si dispozitive directoare privind aspecte ca: mediere, dialog, educatia pentru cetatenie, programe de prevenire a violentei in scolile primare si respectarea drepturilor omului. In declaratia finala s-a sustinut ca prevenirea sa fie orientata catre educatie, iar scoala sa fie deschisa catre parteneriate locale, proiecte internationale. S-a acceptat o definitie mai larga a violentei, s-a considerat necesar a se da o mai mare atentie victimelor violentei, s-a subliniat rolul parteneriatelor iar ca raspuns la violenta s-a stabilit conceperea unei politici globale de lupta

impotriva violentei scolare in special si desemnarea organismelor insarcinate cu coordonarea masurilor si a comunicarii la diferite niveluri. In Romania constientizarea violentei scolare a crescut si o serie de organisme guvernamentale si neguvernamentale au incercat sa abordeze acest subiect. In societatea romaneasca violenta in scoala e identificata cu violenta adultilor fata de copii, facandu-se asocierea intre familia disfunctionala si comportamentul potential violent al copiilor provenind din acest tip de familie. Pentru diagnosticarea si tratarea violentei scolare s-a pornit de la ideea ca orice comportament se invata, iar daca acest lucru are loc la varste mai fragede, cu atat mai bine. Cercetarea de fata isi propune sa demonstreze ca numeroase conduite nedorite au loc si in cazul copiilor din clasele primare, la varste mici si ca au la origine exemple negative din familie, lipsa comunicarii, agresiunea transmisa de programele tv si de jocurile PC dar si tratarea cu superficialitate, ignorarea sau neconstientizarea efectelor asupra intregii vieti a copilului de catre adulti, fie ei parinti sau profesori .

CAPITOLUL II OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII 1.IPOTEZA


Constientizand doar intr-o mica masura fenomenul de violenta si confundandu-l cu un comportament normal, copiii de varsta mica manifesta tendinta de a fi agresivi si violenti sub influenta comportamentelor parintilor, a programelor tv nerecomandate copiilor si a jocurilor PC si nu in ultimul rand imitand exemplul de putere al anturajului, al personajelor negative sau chiar al cadrelor didactice.

2.OBIECTIVE
In acceptiunea prezentei cercetari, violenta in scoala cuprinde orice forma de manifestare a unor comportamente precum violenta verbala si psihologica (poreclire, tachinare, amenintare, hartuire), violenta fizica, comportamente care
3

intra sub incidenta legii, ofensa adusa cadrului didactic, alte tipuri de comportament deviant in relatie cu scoala. Pornind de la aceasta definitie, obiectivele au fost urmatoarele: evaluarea gradului de constientizare a fenomenului de violenta scolara in cazul copiilor, al parintilor si al cadrelor didactice; identificarea situatiilor de violenta scolara atat din punctul de vedere al celui care agreseaza cat si al celui agresat; identificarea cauzelor generatoare ale violentei in scoala; identificarea modalitatilor de colaborare pentru ameliorarea fenomenului de violenta in scoala.

3.POPULATIA INVESTIGATA
Ancheta s-a desfasurat pe un esantion de o clasa de invatamant primar, respectiv clasa a treia, cuprinzand 17 elevi, dintre care 12 baieti si 5 fete cu varste cuprinse intre 9 si 10 ani si pe un esantion de 16 parinti, iar interviul a fost aplicat pentru 2 cadre didactice respectiv invatatori cu gradul 2 . Locul de desfasurare a fost Scoala cu clasele l-Vlll Chiscani, judetul Braila.

4.METODE SI TEHNICI DE CERCETARE UTILIZATE


Demersul investigativ privind fenomenul de violenta scolara a fost posibil de realizat datorita metodelor si tehnicilor utilizate. Colectarea informatiilor pe parcursul raportului de cercetare s-a sprijinit pe urmatoarele instrumente: 1. chestionarul adresat elevilor; 2. chestionarul adresat parintilor; 3. interviul adresat cadrelor didactice. Chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. (Chelcea, S.,p105). Chestionarele aplicate in cercetarea de fata au cuprins atat intrebari inchise, precodificate multiplu, cat si intrebari deschise.

Interviul de cercetare este o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane, in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea fenomenelor socioumane.(Chelcea,S., Marginean, I., Cauc,I, pag 270)

CAPITOLUL III DESFASURAREA CERCETARII

In demersul investigativ au fost aplicate chestionare copiilor cuprinzand un numar de 40 de intrebari referitoare la date personale, la preferintele pentru filme, muzica, desene animate, la relatia cu parintii, cu profesorii, cu colegiii, la modul lor de a intelege violenta. Ultima intrebare i-a pus in situatia de a-si exprima preferinta pentru unul dintre colegi si sa-si motiveze alegerea. Asa cum reiese din raspunsurile de la a doua intrebare toti copiii erau familiarizati cu metoda chestionarului. La intrebarea Ce crezi ca inseamna violenta? un singur copil nu a stiut ce sa raspunda, 3 copii au asociat violenta cu jignirile si cuvintele urate, 13 copii au definit violenta cu lovirea, bataia, rautatea, ura. La intrebarea Ce fel de filme iti plac? s-au primit urmatoarele raspunsuri: filme de groaza 1 raspuns filme politiste si de actiune 6 raspunsuri filme cu superman si ninja 2 raspunsuri telenovele 3 raspunsuri filme de desene animate 5 raspunsuri La intrebarea Ce fel de muzica asculti? copiii au raspuns astfel: manele 7 raspunsuri muzica usoara si alte genuri 10 raspunsuri. In privinta desenelor animate fetele prefera Barbi, Spioanele iar baietii pe cele cu luptatori si actiune multa sau cu dezlegari de mistere.

La intrebarea Te simti ocrotit si in siguranta in familia ta? Un singur copil a raspuns NU, restul dand raspunsuri afirmative. Te intelegi bine cu parintii tai? A fost intrebarea la care 15 copii au raspuns afirmativ, un copil a raspuns NU si un copil a raspuns uneori. Toti copiii au declarat ca parintiii lor nu obisnuiesc sa tipe la ei sau sa ii jigneasca. Dar la intrebarea Se intampla sa primesti bataie sau macar o palma de la mama sau de la tata? copiii au raspuns: nu 8 raspunsuri da, primesc uneori cate o palma 9 raspunsuri Toti copiii au spus ca nu s-a intamplat sa fie ei cei care ii jignesc pe parinti iar cei care au frati se impaca bine cu ei, unul singur declarand ca se mai intampla sa-i traga o palma fratelui mai mic atunci cand nu e cuminte. La intrebarea Se intampla ca parintii sa tipe unul la altul sau sa se certe in fata ta? Copiii au raspuns in numar de 16 ca acest lucru nu se intampla, unul singur raspunzand afirmativ. In privinta sigurantei in scoala 15 copii au raspuns ca nu au motive sa se teama, doar 2 copii raspunzand ca nu se simt in siguranta. La intrebarea Profesorii obisnuiesc sa tipe la voi sau sa va jigneasca?: nu se intampla 15 raspunsuri profesorii tipa la ei uneori 2 raspunsuri De asemenea, toti copiii au raspuns ca nu s-a intamplat ca vreunul dintre ei sa fie dat afara de la ora din cauza comportamentului lor. La intrebarea Cu colegii te impaci bine sau obisnuiti sa va certati? Copiii au raspuns: ne impacam bine 15 raspunsuri cateodata ne certam 2 raspunsuri Urmatoarea intrebare a fost: Ti s-a intamplat sa fii jignit, poreclit sau chiar lovit de un alt coleg? iar raspunsurile au fost:
6

nu s-a intamplat 11 raspunsuri

am fost poreclit 6 raspunsuri

Nici unul dintre copii nu a fost amenintat de vreun alt coleg si nu obisnuiesc sa jigneasca sau sa loveasca colegii dar la urmatoarea intrebare Faci asta pentru ca ti se pare distractiv sau pentru ca te simti furios? Un copil a raspuns ca i se pare distractiv iar un altul pentru ca se simte furios. Din raspunsurile la urmatoarele intrebari reiese faptul ca nici unul dintre copiii nu a amenintat vreodata un coleg mai mic, nu obisnuieste sa se imbranceasca, sa se loveasca sau sa se injure cu colegii in pauze, nici unul nu obisnuieste sa deranjeze ora, sa vorbeasca neintrebat in timpul orei, sa chiulesca de la scoala sau sa fure de la vreun coleg si nici nu au incercat sa fumeze sau sa bea alcool, nici macar ca sa vada cum este, si nici nu le place sa spuna minciuni. In schimb, la intrebarea S-a intamplat ca alt coleg sa-ti fure tie ceva? un copil din 17 a raspuns afirmativ. La intrebarea Ti se intampla sa fii certat sau invinuit de cei din jurul tau?au raspuns: nu 15 copii da 2 copii Si la intrebarea Te-ai simtit vreodata indepartat din grupul de colegi pentru ca ei te considera altfel decat ei: mai urat, mai gras, mai slab, mai negru, mai sarac, mai slab la invatatura, mai murdar? au raspuns: nu 14 copii da 3 copii dintre care 2 copii sunt considerati mai negri si un copil mai gras si mai urat Nici un copil nu a poreclit vreun profesor, nu i-a raspuns urat si nu a plecat de la ora fara permisiunea profesorului. La intrebarea Iti plac clasa si scoala in care inveti? copiii au raspuns: da 16 raspunsuri nu un raspuns Iar la intrebarea Crezi ca daca toti colegii tai s-ar purta mai frumos, atmosfera din scoala ar fi mai placuta? au raspuns: da 15 copii nu 2 copii

Toti copiii se declara sinceri in raspunsurile lor. Ultima intrebare le cerea copiilor sa-l descrie in cateva randuri pe colegul pe care ei il apreciaza cel mai mult si pe cel pe care nu-l agreeaza. Rezultatele au fost urmatoarele: Marius a fost nominalizat de 6 ori pentru ca este un baiat placut, bun prieten, cuminte, ingrijit, pieptanat, curat, nu vorbeste in ora, nu jigneste, nu se bate. Nicusor a fost nominalizat de 3 ori pentru ca este cuminte, frumos, inteligent, cinstit, corect, bun prieten, ajuta la nevoie. Ana a fost nominalizata de 2 ori pentru ca este prietenoasa, cuminte, ordonata. Denisa a fost nominalizata o data si e considerata desteapta si coafata. Andrei Madalin a fost nominalizat o data pentru ca este cuminte, frumos, destept si intelegator. Andreea a fost nominalizata o data pentru ca este considerata responsabila, cea mai buna colega si prietena, are ochii verzi. Gelu si Maria sunt cei nominalizati la categoria celor mai lipsiti de apreciere. Concluzii in urma aplicarii chestionarului pentru elevi: copiii percep violenta in forma ei cea mai grava (bataia, lovirea) intr-o mai mare masura decat o percep pe cea verbala, probabil si din cauza faptului ca cea verbala face parte din viata cotidiana. Preferinta lor pentru filme, muzica, jocuri si desene animate pline de actiune si agresivitate este evidenta. Aproape in totalitate copiii considera mediul familial unul ocrotitor si plin de siguranta si apreciaza relatia lor cu parintii desi jumatate dintre ei recunosc ca se intampla ca parintii sa-i loveasca pentru neascultare. Doar un copil recunoaste ca in familia lui el este martor la conflictele dintre parinti. Climatul scolii pare unul linistit unde majoritatea se simt in siguranta dar exista si cazuri in care profesorul tipa sau loveste un elev sau cazuri in care copiii se cearta intre ei sau cazuri in care a avut loc vreun furtisag. Exista cazuri, putine dar importante, in care copiii se simt certati, invinuiti sau, mai grav discriminati pe motive etnice sau de infatisare si majoritatea sunt de parere ca un comportament mai amiabil al tuturor ar duce la crearea unei atmosfere mai placute. In privinta aprecierii colegilor ei ii prefera pe cei mai cuminti, mai linistiti, mai ordonati, mai inteligenti, mai cinstiti, mai ingrijiti si mai prietenosi copii dar nu se pronunta in cazul celor pe care nu ii agreeaza decat intr-o mica masura si nu motiveaza alegerea.

Chestionarele adresate parintilor au cuprins un set de 17 intrebari despre cat timp petrec cu copiii lor si in ce fel, care dintre parinti se ocupa mai mult de educatia copiilor, daca sunt interesati de programele tv pe care le urmaresc copiii lor, daca cei mici asista la problemele parintilor, daca au avut probleme de violenta la scoala si cu cine au colaborat ca sa le rezolve, care cred ei ca sunt cauzele si in final sa-si caracterizeze propriul copil. Astfel, la intrebarea Cat timp petreceti intr-o zi cu copilul dumneavoastra? au raspuns: o ora un parinte 4 ore 3 parinti cateva ore 2 parinti 7-8 ore un parinte 5 ore un parinte nu destul 3 parinti 10 ore un parinte 16 ore un parinte tot restul zilei dupa ce vin de la scoala 3 parinti La intrebarea Ce anume faceti impreuna? au raspuns: 6 parinti fac temele pentru acasa impreuna cu copiii 10 parinti in afara de teme, povestesc, se joaca, discuta, muncesc impreuna Urmatoarea intrebare a fost Cine se ocupa mai mult de educatia copilului? iar parintii au raspuns: mama 11 raspunsuri ambii parinti 2 raspunsuri bunica si tata 1 raspuns tata 2 raspunsuri La intrebarea daca sunt preocupati de genul de programe tv si jocuri pe calculator la care are acces copilul, au raspuns: nu, pentru ca nu avem asa ceva un parinte da, copiii privesc doar la desene animate 15 parinti

La intrebarea S-a intamplat sa aveti discutii mai aprinse cu sotul/sotia in fata copilului? au raspuns: da 6 parinti
9

nu 10 parinti Urmatoarea intrebare a fost Obisnuiti sa tipati, sa jigniti sau sa loviti copilul? au raspuns: da 3 parinti nu 13 parinti In privinta pedepselor aplicate asupra copiilor parintii au spus ca: nu le mai dau voie sa se joace - 4 raspunsuri ii cearta 2 raspunsuri le interzic sa mai priveasca la televizor sau sa se joace la calculator - 4 raspunsuri nu aplica pedepse - 6 raspunsuri La fel si in cazul acordarii recompenselor parintii au raspuns: 9 parinti le cumpara copiilor dulciuri sau alte lucruri sau le dau bani 2 parinti - ii lasa sa mearga la joaca 2 parinti - ii lauda, ii felicita 3 parinti nu le acorda nici un fel de recompense La intrebarea Considerati violenta scolara o problema reala? parintii au raspuns: nu 5 raspunsuri da, din cauza mediului familial 11 raspunsuri La intrebarea Ati avut probleme de violenta in scoala cu propriul copil? au raspuns: nu 13 parinti da, copii lor au fost agresati de alti colegi 3 parinti In privinta colaborarii pentru rezolvarea acestui gen de probleme parintii au colaborat cu invatatorul dar la intrebarea despre masurile pe care le-au luat pentru corectarea si prevenirea acestui tip de comportament parintii sunt rezervati in raspunsuri. La intrebarea Care credeti ca sunt cauzele acestor probleme de violenta scolara? parintii au spus: familia, nepasarea parintilor, lipsa disciplinei, lipsa educatiei, prea multa libertate acordata copiilor 10 raspunsuri copiii sunt prea rasfatati un raspuns

10

programele tv si jocurile pe calculator pe care le urmaresc copiii un raspuns Nici unul dintre parinti nu recunoaste ca ar fi avut vreun conflict cu invatatorul in care sa-si fi manifestat violenta verbala. La intrebarea Ati sugerat chiar dumneavoastra invatatorului sa aplice copilului dumneavoastra o corectie fizica daca este cazul? au raspuns: nu 14 parinti da 2 parinti La intrebarea Considerati proverbul Bataia e rupta din rai adevarat? au raspuns: da 1 parinte nu, nu este o solutie 15 parinti Parintii si-au caracterizat proprii copii astfel: frumos si destept rasfatat tacut, retras, cuminte bine bun linistit, cuminte, ascultator bun, inteligent, cuminte, ascultator normal inteligent, cuminte, ascultator, putin incapatanat cuminte ascultator, ordonat, vesel, foarte energic putin dezordonat In urma aplicarii chestionarului pentru parinti am ajuns la urmatoarele concluzii: mai bine de jumatate dintre parinti petrec foarte putin timp cu copiii lor si se limiteaza doar la a rezolva temele si mai putin la alte activitati iar in cele mai multe cazuri mama e cea care se preocupa de educatia si ingrijirea copilului, tatal neavand nici o astfel de indatorire. In majoritatea cazurilor parintii au falsa impresie ca cei mici privesc doar la desene animate, neluand in calcul ca si privitul la anumite stiri le poate afecta starea psihica, nemaivorbind de filme, jocuri si altele si ignorand faptul ca si desenele animate au gradul lor de violenta.

11

O alta problema mai putin exprimata in raspunsurile copiilor este cea a conflictelor intre parinti care au loc in fata copiilor si care ii afecteaza in mod negativ, sau cazurile in care parintii obisnuiesc sa tipe la copil. Nu mai putin important este faptul ca parintii, in marea lor majoritate, asociaza recompensele date copiilor lor cu dulciurile, cadourile si mai ales banii. Cei mai multi parinti considera mediul familial, lipsa educatiei si lipsa de preocupare a lor fata de problemele copiilor lor ca fiind cauzele comportamentelor violente. In acest sens ei colaboreaza cu invatatorul dar nu stiu sau nu sunt in stare sa ia masuri de corectare si de prevenire a acestui fenomen. Majoritatea parintilor nu e de acord cu aplicarea bataii dar exista si astfel de cazuri. In general parintii isi caracterizeaza copiii prin prisma dragostei fata de ei dar pot fi si obiectivi precizandu-le micile defecte.

Pentru cadrele didactice am aplicat metoda interviului individual cuprinzand urmatorul set de intrebari: 1. Considerati violenta scolara o problema cu care va confruntati adesea? 2. Enumerati cateva cauze care stau la baza acestor manifestari? 3. S-a intamplat sa va manifestati chiar dumneavoastra violent (prin limbaj agresiv, amenintari, jigniri sau chiar violenta fizica) asupra copiilor? 4. Care ar fi motivele unor astfel de manifestari? 5. Ati avut conflicte cu unii parinti pe care nu le-ati putut gestiona din cauza agresivitatii acestora? 6. Ati fost jignit, injurat, agresat de vreunul dintre parinti? Dar de vreunul dintre copii? 7. S-a intamplat sa nu mai puteti controla disciplina clasei, plecand de la manifestarile unor copii care obisnuiesc sa perturbe ora? 8. Ati intampinat cazuri de vandalism, de comportamente deviante (fumat, consum de alcool), absenteism? 9. Ce masuri ati luat pentru corectarea acestora? 10.Ce masuri ati luat pentru a preveni manifestarea acestui tip de comportament? In urma raspunsurilor invatatorilor am ajuns la urmatoarele concluzii: Violenta scolara este un fenomen cu care cadrele didactice se confrunta destul de des, in cazuri mai putin grave la nivelul claselor primare. Printre
12

cauzele generatoare de astfel de manifestari cele mai amintite sunt: lipsa de afectiune a parintilor, conceptia despre viata conform careia cel mai puternic invinge, legea pumnului ca modalitate de rezolvare a conflictelor, lipsa de educatie moral civica, parinti cu manifestari violente, consumul de alcool in cazul parintilor, saracia, parinti plecati in strainatate. In acelasi timp, profesorii recunosc ca, desi destul de rar, se intampla ca ei insisi sa se manifeste violent cu copiii in sensul ca folosesc un ton mai ridicat, sunt mai irascibili, ameninta sau jignesc copiii si motiveaza aceste comportamente cu oboseala pana la epuizare maxima, probleme personale si familiale cu care se confrunta, neintelegerea profunda a unor situati, greutati financiare care duc la griji ce depasesc planul personal. De asemenea, profesorii recunosc ca au avut conflicte cu unii parinti pentru perioade scurte si care in final au fost solutionate prin intelegere si acordul ambelor parti dar ca s-a intamplat sa fie injurati sau jigniti de unii parinti in cazuri izolate. Din partea copiilor jignirea a venit din comportamentul lor, din atitudinea nepasatoare fata de invatatura, din neascultare. Sunt si copii mai zgomotosi sau care sunt in continua miscare si care deranjeaza oarecum desfasurarea orei dar nu intr-o asemenea masura incat profesorii sa nu mai poata controla disciplina clasei. Dintre problemele cele mai intalnite principala ar fi absenteismul iar pentru aceasta cadrele didactice au recurs la discutii in particular si la nivelul clasei si la vizite la domiciliul copilului. Pentru prevenirea acestor manifestari de agresivitate verbala si fizica intre copii, profesorii au luat masuri in sensul comunicarii cu parintii, cu copiii, evidentierea consecintelor, punerea accentului pe orele de educatie moral-civica si folosirea metodelor de lucru in echipa.

LIMITELE CERCETARII
Investigatia a intampinat o serie de dificultati in sensul reticentei parintilor si chiar a cadrelor didactice la tema propusa si de asemenea prezinta o serie de limite in sensul ca fenomenul de violenta scolara nu este un concept bine definit si precizat astfel incat toti sa-l inteleaga la fel. Cercetarea a avut mai mult un caracter explorator esantionul ales fiind foarte mic si nefiind reprezentativ, deoarece a cuprins doar elevii unei clase din mediul rural unde statutul cultural si social e diferit de cel al mediului urban cu problemele caracteristice. Asa cum reiese si din raspunsurile partilor investigate exista diferente de opinie deoarece probabil nu toti au fost destul de sinceri in raspunsuri, nu toti au constientizat realitatea faptelor puse in discutie sau, sau temut sa exprime adevarul.
13

De asemenea, exista, probabil, intrebari care ar fi putut fi mai bine formulate pentru a nu lasa loc de interpretari si pentru duce la raspunsuri valabile.

CAPITOLUL IV CONCLUZII
Cercetarea de fata a urmarit sa acopere constientizarea realitatii fenomenului de violenta din partea copiilor, a parintilor si a profesorilor. Ipoteza s-a referit la influentele negative venite din partea familiei, a programelor tv si a anturajului. Demersul investigativ a relevat faptul ca familia este un mediu in care copilul invata comportamente agresive si ca, desi sunt iubiti si protejati ei primesc corectii fizice de la parinti. Timpul petrecut cu ei este limitat iar televizorul si jocurile pe calculator sunt la discretia copiilor fara a exista o selectie a acestora si prezentand influente negative. Mare parte din experientele violente au loc la scoala, intre colegi si chiar si comportamentul cadrelor didactice poate fi un factor de influenta negativa. Desi ipoteza nu a fost demonstrata in totalitate este cert faptul ca fenomenul de violenta scolara este real, este prezent in viata copiilor nostri de la cele mai fragede varste si le va afecta tot parcursul vietii. Cel mai important lucru este, dupa ce a fost constientizat si inteles fenomenul, sa trecem la luarea de masuri in timp real pentru corectarea si prevenirea acestui fenomen.

14

BIBLIOGRAFIE

1. Chelcea,S.,(2001) ,Metodologia cercetarii sociologice, Bucuresti, Ed. 2. 3. 4. 5.

Economica Chelcea,S.,Marginean,I., Cauc,I.,(1998), Cercetarea sociologica. Metode si tehnici, Bucuresti, Ed. Destin Institutul de Stiinte Ale Educatiei & Unicef, Violenta in scoala, Bucuresti, 2005 Paun,E.,Iucu,R., Educatia in Romania, Polirom Suditu,M.,(2008), Metodica cercetarii educationale.Teorie si aplicatii, Ed. UPG-Ploiesti

15

CHESTION

1. Spune-mi despre tine: es 2. Ai mai completat vreoda 3. Ai mai auzit cuvantul vi 4. Ce fel de filme iti plac? 5. Ce fel de muzica asculti? 6. La ce desene animate te
16

CHEST

1. Considerati violenta s

2. Enumerati cateva cau

3. S-a intamplat sa va m amenintari, jigniri, sa

4. Care ar fi motivele un
17

CHESTI

1. Cat timp petreceti int _____________ 2. Cum petreceti acest t _____________ 3. Cine se ocupa mai m sfaturi, discutii, sedin _____________ 4. Sunteti preocupat de dumneavoastra sau ce _____________ 5. S-a intamplat sa avet _____________
18